Zelenski refuză armistițiul, mizând pe Trump: "Cred că Putin e nebun"

Lipsa unui progres semnificativ în negocierile de pace şi perspectiva unui război prelungit în Ucraina generează o profundă îngrijorare la Kiev. Aderarea la NATO este percepută de guvernul ucrainean ca o chestiune existențială, vitală pentru securitatea națională.

Însă, în lipsa unei aderări imediate, se ridică întrebarea crucială a vulnerabilității Ucrainei în fața unei potențiale pauze în ostilități. Președintele Volodymyr Zelensky exprimă această neliniște, punând în discuție viitorul printr-o întrebare retorică plină de semnificație: ”Ce se va întâmpla în două luni, şase luni, un an, doi ani?”.

Zelensky respinge categoric scenariul unui conflict intermitent, considerând că o asemenea pauză ar permite Rusiei să-și reînnoiască forțele și să-și consolideze poziția militară, transformând Ucraina într-un câmp de luptă permanent. De asemenea, el exclude categoric orice negociere sub presiunea amenințărilor militare rusești, subliniind necesitatea unor discuții echitabile și lipsite de constrângeri. Perspectivele diplomatice nu sunt optimiste, conform unor surse din Germania.

Diplomați germani care au avut acces la conținutul unei recente convorbiri telefonice dintre cancelarul Olaf Scholz și Vladimir Putin confirmă persistența unei retorici agresive din partea Kremlinului. Putin continuă să insiste pe ”denazificarea” și ”demilitarizarea” Ucrainei, obiective care, în opinia Berlinului, nu sugerează o căutare sinceră a unei soluții pașnice.

”El nu pare să caute în mod activ o soluţie”, este concluzia trasă de oficialii germani, evidențiind lipsa de intenție a Kremlinului de a negocia în bună-credință. În acest context dificil, susținerea continuă a Occidentului este vitală pentru Ucraina. Această susținere trebuie să fie nu doar politică, ci şi materială, concretizându-se printr-un ajutor consistent.

Pe plan energetic, nevoia este stringentă, Ucraina având nevoie urgentă de 19 sisteme suplimentare de apărare antiaeriană pentru protejarea infrastructurilor critice, vitale pentru funcționarea statului și pentru supraviețuirea populației civile. Lipsa acestor sisteme expune țara la atacuri devastatoare și periclitează capacitatea sa de a rezista agresiunii rusești. .

Refuzul categoric al Ucrainei de a prelungi, după decembrie 2023, tranzitul gazelor naturale rusești prin teritoriul său constituie un semnal extrem de puternic, generând tensiuni semnificative la summitul Consiliului European. Această decizie a provocat, în special, un conflict deschis cu premierul slovac Robert Fico, a cărui țară este profund dependentă de aprovizionarea cu gaze rusești.

Președintele Zelenski, conștient de utilizarea de către Kremlin a dependenței energetice ca armă principală, a declarat ferm: „Nu vom permite ca alte miliarde suplimentare să fie câștigate cu sângele nostru”. Acest mesaj se adresează direct lui Fico, care a întrerupt furnizarea de armament către Ucraina.

Situația este complicată și de pregătirea unui al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar putea viza sectorul energetic, însă necesitatea votului unanimitate oferă Slovaciei și Ungariei o pârghie semnificativă de influență și blocaj. În paralel, Ucraina urmărește cu o profundă îngrijorare sosirea a 12.000 de militari nord-coreeni în regiunea rusă Kursk. Serviciile secrete ucrainene au documentat practici extrem de brutale: fețele militarilor nord-coreeni uciși sunt arse pentru a împiedica identificarea, iar pe cadavre sunt găsite pașapoarte rusești, o tactică ce amintește de tratamentul aplicat mercenarilor Wagner.

Aceste acțiuni subliniază cruzimea și lipsa de scrupule a forțelor implicate în conflict. Pe plan diplomatic, președintele Zelenski mizează pe o strategie de persuasiune, încercând să obțină sprijinul decisiv al lui Donald Trump. Publicația Le Point descrie această abordare ca fiind o „carte a seducției”, Zelenski sperând că o eventuală revenire a lui Trump la Casa Albă ar putea reprezenta o schimbare radicală în situație.

Declarațiile sale sunt categorice: „Președintele Trump este un om puternic. Eu vreau ca el să fie de partea noastră.” Zelenski urmărește consolidarea unității dintre Statele Unite și Europa împotriva Rusiei, salutând inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea desfășurării unor forțe occidentale.

Însă, obiectivul principal rămâne aderarea Ucrainei la NATO, un aspect pe care Trump nu îl ia, deocamdată, în considerare. În prezent, Ucraina se confruntă cu o forță de invazie rusă de peste 600.000 de militari. Pierderile rusești cumulate sunt estimate la 700.000-800.000 de oameni.

Cu toate acestea, pentru Zelenski, numărul victimelor este secundar în comparație cu importanța obiectivelor strategice. Această aparentă indiferență față de pierderi umane, în contrast cu preocuparea evidentă a lui Putin pentru acestea, îl face pe liderul de la Kremlin extrem de periculos în ochii președintelui ucrainean. .

Revista Le Point notează o strategie subtilă, o adevărată "carte a seducției", jucată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în relația sa cu Donald Trump. Miza este enormă: o eventuală revenire a acestuia la Casa Albă ar putea reprezenta un punct de cotitură decisiv în conflictul cu Rusia.

Zelenski pare să își concentreze eforturile pe câștigarea sprijinului lui Trump, conștient de influența și puterea acestuia. Expresia sa categorică, "Președintele Trump este un om puternic.

Eu vreau ca el să fie de partea noastră", reflectă o abordare pragmatică, bazată pe convingerea că o poziție fermă a lui Trump împotriva lui Vladimir Putin este esențială pentru Ucraina. Această strategie diplomatică a lui Zelenski se bazează pe o viziune mai amplă, vizând consolidarea unității dintre Statele Unite și Europa împotriva agresiunii rusești. El salută, de exemplu, inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron referitoare la posibilitatea desfășurării de forțe occidentale în Ucraina, subliniind însă că această măsură este secundară obiectivului principal: aderarea Ucrainei la NATO.

Această aderare, însă, nu este, deocamdată, o opțiune luată în considerare de Donald Trump, ceea ce constituie un obstacol major în strategia lui Zelenski. Contextul este unul dramatic: Ucraina rezistă cu eroism unei invazii masive, confruntându-se cu peste 600.000 de militari ruși prezenți pe teritoriul său. Pierderile rusești sunt estimate la cifre impresionante, între 700.000 și 800.000 de oameni.

Cu toate acestea, pentru Zelenski, magnitudinea acestor pierderi umane, oricât de șocantă ar fi, pare a fi mai puțin importantă decât pentru Putin. Această percepție a indiferenței lui Putin față de viața umană, evidențiată de numărul uriaș de victime, este, în viziunea lui Zelenski, elementul care definește pericolul real reprezentat de liderul de la Kremlin.

Această diferență fundamentală de perspective accentuează miza jocului diplomatic pe care președintele ucrainean îl joacă, atât la nivel național, cât și internațional. .