Zelenski, cursă contracronometru la Kursk: o nouă ofensivă pentru a demonstra rezistența ucraineană, analizează experții.

O analiză aprofundată a situației actuale din Ucraina, în contextul contraofensivei ucrainene în regiunea Kursk și al declarațiilor recente ale președintelui Zelenski, relevă o complexitate geopolitică semnificativă. Pe de o parte, Rusia controlează, deocamdată, o suprafață vastă a teritoriului ucrainean, aproximativ o cincime, cu intenția clară de a o menține sub controlul său.

Această situație este exacerbată de o declarație surprinzătoare a lui Volodimir Zelenski, care susține, într-un interviu acordat unui podcaster american, că președintele belarus Alexandr Lukașenko i-ar fi cerut iertare la începutul invaziei pentru atacurile lansate de pe teritoriul său, atribuind întreaga responsabilitate lui Vladimir Putin. Pentru a dezlega această încurcătură de evenimente și declarații, am discutat cu Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse. Analiza sa oferă o perspectivă pertinentă asupra implicatiilor contraofensivei ucrainene din Kursk.

Pleșca subliniază importanța acestei incursiuni, prima pătrundere a tancurilor inamice pe teritoriul Rusiei de la cel de-al Doilea Război Mondial. Chiar dacă armata rusă a reușit să recupereze aproximativ 40% din cei 1.000 km pătrați pierduți, faptul că, după șase luni, forțele ucrainene nu au fost complet expulzate de pe teritoriul rus constituie un element strategic crucial. Prezența continuă a trupelor ucrainene în regiunea Kursk conferă Ucrainei o importantă monedă de schimb în eventualele negocieri de pace.

Pleșca amintește de cererea lui Vladimir Putin din iunie 2024, de includere a celor patru regiuni ocupate parțial în orice eventual acord de pace, subliniind complexitatea situației, în special în regiunea Donețk, unde Rusia controlează peste 70% din teritoriu. Avansul ucrainean din august a avut o semnificație morală și strategică majoră, evitându-se o situație mult mai defavorabilă pentru Kiev. Contraofensiva din Kursk, potrivit lui Pleșca, este o demonstrație a capacității militare ucrainene și a voinței de a continua lupta, transmițând un mesaj puternic în contextul apropierii de preluarea mandatului prezidențial de către Donald Trump.

Această acțiune poate fi interpretată ca un pariu strategic al Ucrainei, sprijinit de Statele Unite, pentru a-și menține puterea de negociere. Discuția cu Marius Pancu se adâncește în analiza consecințelor strategice ale avansului ucrainean în Kursk. Pleșca subliniază importanța simbolică, dar și strategică, a acestor câștiguri teritoriale, demonstrând incapacitatea Rusiei de a opri avansul ucrainean și aducând războiul mai aproape de granița Federației Ruse.

Importanța strategică a avansului ar putea fi considerabilă, în special dacă Ucraina ar reuși să avanseze spre centrala nucleară Kurchatov. Referitor la implicațiile militare ale acestei contraofensive, Pleșca menționează pierderea unui batalion de soldați nord-coreeni în regiunea Kursk, evidențiind implicarea masivă a trupelor străine în conflict. El subliniază necesitatea disperată a Ucrainei de arme, accentuând lupta pentru supraviețuire a țării.

În același timp, Pleșca menționează existența unor canale informale de negociere între oligarhi ruși și părți din Occident, deschise anterior, sugerând o posibilă evoluție a situației în viitorul apropiat. Discuția se axează pe rolul pe care acești oligarhi îl pot juca în convingerea lui Putin să accepte negocieri sau chiar în eventualitatea unei răsturnări de situație. Pleșca sugerează că motivațiile ar putea fi legate de amenințarea SUA de a reduce prețul petrolului, dar și de pierderile semnificative suferite de oligarhi în timpul războiului.

Referitor la impactul sancțiunilor occidentale asupra economiei rusești, Pleșca consideră că un "perfect storm" – o combinație de factori, precum scăderea prețului petrolului și o escaladare militară susținută de SUA – ar fi necesar pentru a-i afecta în mod semnificativ pe ruși. El concluzionează că o soluție militară eficientă ar putea fi calea către o pace justă pentru Ucraina, în special având în vedere abordarea diferită a noului emisar american pentru Ucraina, generalul Kellogg, care pledează pentru o escaladare a războiului pentru a-l dezescala. .

O situație geopolitică complexă se conturează în conflictul ruso-ucrainean, marcată de ocuparea a circa 20% din teritoriul Ucrainei de către Rusia, o situație pe care Kremlinul intenționează să o mențină pe termen lung. Declaratiile recente ale președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat unui podcaster american, au adus o perspectivă surprinzătoare asupra începutului invaziei.

Zelenski susține că Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului, l-a contactat telefonic pentru a-și cere scuze pentru atacurile lansate de pe teritoriul său, atribuindu-și vina exclusiv lui Vladimir Putin. Pentru o analiză aprofundată a contextului, am discutat cu Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse. Analiza lui Laurențiu Pleșca oferă o perspectivă esențială asupra recentei contraofensive ucrainene din regiunea Kursk, inițiată acum șase luni.

Pleșca subliniază importanța acestei incursiuni, reprezentând prima pătrundere a tancurilor inamice pe teritoriul Rusiei de la cel de-Al Doilea Război Mondial. În ciuda unor succese rusești în recucerirea a aproximativ 40% din teritoriul inițial pierdut (circa 1000 km²), Putin nu a reușit să expulzeze complet forțele ucrainene.

Menținerea prezenței militare ucrainene în interiorul Rusiei are implicații strategice majore, transformând câștigurile teritoriale din Kursk într-o monedă de schimb potențială în viitoarele negocieri de pace. Pleșca amintește de solicitarea lui Putin din iunie 2024 de includere a celor patru regiuni ucrainene în orice negociere, chiar dacă controlul rus asupra acestora nu este complet, evidențiind complexitatea situației, în special în Donbas, unde Rusia controlează peste 70% din teritoriu.

El subliniază importanța avansului ucrainean din august, care a oferit un avantaj strategic și moral crucial pentru Kiev, contrastând cu o situație mult mai dificilă în scenariul unei lipse de progrese. Mai mult, Pleșca argumentează că această contraofensivă, și în special menținerea unei prezențe ucrainene pe teritoriul rusesc, transmite un mesaj puternic: Ucraina demonstrează, în pragul preluării mandatului prezidențial de către Donald Trump, că are voința și capacitatea de a continua lupta, respingând ideea unei capitulări. Această demonstrație de forță servește drept un argument important în obținerea unui sprijin continuu din partea Statelor Unite. În ceea ce privește potențialul de negociere, Pleșca consideră că Kursk ar putea fi un element cheie.

Întrebat despre valoarea strategică a acestei regiuni, Pleșca a explicat că, în eventualitatea unui avans ucrainean în apropierea centralei nucleare Kurchatov, avantajul strategic ar fi considerabil amplificat. Deși 1000 km² reprezintă o suprafață relativ mică în termeni absoluți, importanța sa este mai degrabă simbolică, demonstrând incapacitatea lui Putin de a opri avansul ucrainean și evidențiind vulnerabilitatea trupelor rusești. Referitor la implicațiile militare ale contraofensivei, Pleșca remarcă pierderea unui batalion de soldați nord-coreeni în regiunea Kursk, evidențiind implicarea unor forțe străine în conflict.

De asemenea, el subliniază nevoia disperată a Ucrainei de arme, în contextul pierderilor teritoriale din Donețk, dar totodată menționează existența unor canale informale de negocieri între oligarhi ruși și Occident. Aceste negocieri ar putea viza convingerea lui Putin să accepte negocieri, în special din partea celor din industria petrolieră, amenințați de o eventuală scădere a prețului petrolului impusă de SUA. Pleșca subliniază slăbirea economică a oligarhilor ruși, ca urmare a războiului, și analizează impactul sancțiunilor occidentale asupra economiei rusești.

El concluzionează că un "perfect storm" - o scădere a prețului petrolului combinată cu o escaladare militară susținută de SUA, care să permită un avans semnificativ al forțelor ucrainene - ar fi necesar pentru a pune presiune semnificativă asupra Rusiei. Pleșca menționează abordarea diferită a generalului Kellogg, emisarul lui Trump pentru Ucraina, care pledează pentru o escaladare a războiului ca mijloc de dezescaladare, sugerând că soluția militară ar putea fi calea către o pace justă pentru Ucraina. .

Analiza contraofensivei ucrainene din Kursk, inițiată la începutul anului, cu puțin timp înainte de preluarea mandatului prezidențial de către Donald Trump, generează ample dezbateri. Marius Pancu și Laurențiu Pleșca explorează motivele strategice și implicațiile geopolitice ale acestei acțiuni militare. Pleșca subliniază importanța incursiunii ucrainene din iunie 2024, prima penetrare a teritoriului rus de la al Doilea Război Mondial, remarcând eșecul Rusiei de a expulza complet forțele ucrainene, în ciuda recuperării a aproximativ 40% din teritoriul inițial pierdut (circa 1.000 km pătrați).

Această prezență persistentă a trupelor ucrainene pe sol rus capătă o semnificație crucială în perspectiva negocierilor de pace, oferind Ucrainei o monedă de schimb semnificativă. Pleșca amintește de cererea lui Vladimir Putin din iunie 2024 privind cele patru regiuni în negocieri, o situație complicată de evoluțiile de pe frontul din Donețk, unde Rusia controlează peste 70% din teritoriu.

Avantajul strategic obținut în Kursk, potrivit lui Pleșca, este vital pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și moral, demonstrând capacitatea de rezistență și voința de luptă chiar înainte de instalarea lui Trump la președinția SUA. Această demonstrație de forță constituie un pariu strategic pentru Ucraina, în speranța obținerii unui sprijin mai puternic din partea Statelor Unite. Pancu pune accentul pe pragmatismul negocierilor viitoare, întrebând ce anume ar putea reprezenta echivalentul strategic al câștigurilor din Kursk.

Pleșca răspunde prin menționarea celor patru regiuni disputate, subliniind că un eventual avans ucrainean spre centrala nucleară Kurchatov ar întări și mai mult poziția Ucrainei. Deși suprafața teritorială câștigată este relativ mică (1000 km pătrați), impactul simbolic este considerabil, demonstrând vulnerabilitatea armatei ruse și aducând războiul mai aproape de granițele Rusiei. Pancu, preluând metafora „sângelui în instalație” folosită de Pleșca, se întreabă dacă această nouă fază a contraofensivei reflectă o evoluție a capabilităților militare ucrainene.

Pleșca confirmă prezența unor forțe internaționale, inclusiv un batalion de soldați nord-coreeni în regiunea Kursk, dar recunoaște și pierderea de teritoriu în Donețk. El evidențiază nevoia disperată a Ucrainei de arme și resurse, în contextul unui dialog informal, dar totuși existent, între oligarhi ruși și părți din Occident, deschizând posibilitatea unor negocieri viitoare. Pancu explorează natura acestor canale de comunicare informale între oligarhi ruși și Occident, întrebându-se dacă scopul este de a convinge pe Putin să accepte negocieri, să-l răstoarne sau să obțină o mai mare influență.

Pleșca sugerează că este vorba mai degrabă despre o încercare de a-l convinge pe Putin să accepte discuții, având în vedere amenințările SUA privind scăderea prețului petrolului și pierderile semnificative suferite de oligarhi în timpul războiului. Pancu întreabă despre eficacitatea sancțiunilor occidentale în 2025, iar Pleșca răspunde că un „perfect storm” – o scădere a prețului petrolului, combinată cu o escaladare a războiului printr-o livrare masivă de arme către Ucraina – ar fi necesară pentru a-i afecta semnificativ economia Rusiei. Pleșca menționează abordarea diferită a generalului Kellogg, emisarul lui Donald Trump pentru Ucraina, care preconizează o escaladare a războiului pentru a dezescala situația, argumentând că soluția pentru pacea în Ucraina constă în sprijin militar occidental.

În final, Marius Pancu reflectă asupra rolului jurnalistului în dezvăluirea adevărului și discrepanțelor. .

De ce este importantă păstrarea bonului fiscal? Aceasta este întrebarea la care vă invităm să reflectați astăzi. Obiceiul de a păstra sau nu bonul fiscal după o achiziție pare, la prima vedere, un detaliu minor.

Însă, implicațiile acestei acțiuni sunt mai ample decât am putea crede. De la protejarea drepturilor consumatorului în cazul unor reclamații sau defecțiuni ale produselor, până la contribuția la transparența economică a țării, păstrarea bonului fiscal joacă un rol semnificativ.

Prin păstrarea bonului, beneficiile sunt multiple: se facilitează verificarea garanțiilor, se pot depune reclamații justificate, se pot returna produsele defecte, iar din perspectiva mai largă, se contribuie la combaterea evaziunii fiscale, un fenomen care afectează bugetul statului și, în final, pe fiecare cetățean. Așadar, vă rugăm să vă gândiți la importanța acestui gest aparent nesemnificativ și să ne spuneți: aveți obiceiul de a păstra bonul fiscal după fiecare achiziție? Răspunsul dvs.

este important! Alegeți "Da" sau "Nu". Pentru a rămâne la curent cu ultimele noutăți, vă invităm să urmăriți Observator și pe Google News și WhatsApp! 📰 .

Fiți la curent cu cele mai recente evenimente prin intermediul platformelor digitale preferate! Observator, sursa dumneavoastră de știri de încredere, vă oferă acum acces facil la informațiile importante, direct pe dispozitivele dumneavoastră. Nu ratați niciun detaliu! Abonându-vă la canalul nostru de știri pe Google News, veți primi notificări instantanee despre cele mai relevante evenimente, asigurându-vă că sunteți mereu informat.

De asemenea, pentru o experiență personalizată și o comunicare rapidă, vă invităm să ne urmăriți și pe WhatsApp. Aici, veți putea primi actualizări scurte și la obiect, direct pe telefonul dumneavoastră mobil.

Fie că sunteți acasă, la birou sau în deplasare, Observator se asigură că rămâneți conectat la pulsul evenimentelor. Alegeți metoda care vi se potrivește cel mai bine și beneficiați de informații prompte și precise, oferite de o echipă de jurnaliști dedicați.

Nu ezitați să ne contactați dacă aveți întrebări sau sugestii. Rămâneți informați cu Observator pe Google News și WhatsApp! .