Vizita lui Viktor Orbán în România și Bulgaria: discuții axate pe gaze naturale

Întâlnirea dintre președintele bulgar Rumen Radev și prim-ministrul maghiar Viktor Orbán se anunță marcată de două subiecte majore, potrivit Euractiv.com. Pe de o parte, se așteaptă o exprimare a recunoștinței Bulgariei față de Ungaria pentru sprijinul oferit aderării depline a Bulgariei la spațiul Schengen.

Această manifestare de gratitudine va constitui, însă, doar un element secundar al discuției, umbrită de o problemă mult mai presantă și cu implicații geopolitice semnificative: viitorul tranzitului gazelor rusești prin Bulgaria. Amenințarea întreruperii acestui tranzit, programată pentru 20 decembrie, planează ca o sabie a lui Damocles deasupra relațiilor bilaterale și a securității energetice regionale.

Cauza acestei situații critice este reprezentată de sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii băncii Gazprombank, o componentă crucială în mecanismul de plată pentru serviciile de tranzit furnizate de Bulgaria. Săptămâna trecută, guvernul bulgar a transmis un avertisment ferm, preluat ulterior de agenția EFE, anunțând o întrerupere a tranzitului gazelor rusești prin conductele Balkan Stream dacă consorțiul Gazprom nu va găsi o soluție alternativă de plată, independentă de Gazprombank.

Presiunea asupra Bulgariei este maximă, având în vedere implicațiile economice și politice ale unei astfel de decizii. Interesant este că, cu o săptămână înainte de această întâlnire bilaterală crucială, ministrul maghiar de externe, Peter Szijjártó, a purtat discuții cu președintele Radev și ministrul bulgar al Energiei, Vladimir Malinov.

Ungaria a declarat public că deține o soluție pentru depășirea acestei crize, fără a dezvălui însă detalii concrete. Această declarație lasă loc speculațiilor și accentuează importanța discuțiilor dintre Radev și Orbán, care vor trebui să abordeze nu doar aspectele diplomatice ale relației bilaterale, ci și o problemă de o gravitate excepțională cu repercusiuni asupra întregii regiuni. .

Vizita lui Viktor Orbán în România survine la scurt timp după anunțul companiei ungare MVM privind achiziționarea diviziei de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale de la E.ON România. Această tranzacție, estimată la 205 milioane de euro, conform unor surse apropiate negocierilor, este așteptată să se finalizeze în prima jumătate a anului 2025.

Prețul considerat exorbitant de către experți, explică lipsa de interes a unor companii românești precum Romgaz, OMV Petrom și Hidroelectrica, în ciuda interesului inițial manifestat. Motivul acestei achiziții costisitoare, în opinia expertului în energie Răzvan Nicolescu, constă în necesitatea MVM de a asigura o piață de desfacere pentru gazele naturale rusești.

"Vor să controleze direct consumatorii. La ce preț vor livra? La prețul la care vor livra și companiile românești Romgaz și Petrom care au rezerve de gaz pe o perioadă mult mai mică decât Gazprom", explică Nicolescu. Contextul geopolitic actual, marcat de invazia rusă a Ucrainei, a afectat semnificativ poziția Gazprom pe piața europeană.

Finalizarea, la 1 ianuarie 2025, a acordului cu Ucraina privind tranzitul gazelor va accentua această pierdere de teren. Însă, achiziția E.ON Furnizare reprezintă doar o primă etapă în strategia MVM, potrivit lui Nicolescu.

Acesta susține că, odată obținută aprobarea autorităților, atenția ungurilor se va îndrepta către centrala electrică Mintia. "Cei de la MVM vor cumpăra toată cantitatea de energie electrică produsă de minunații irakieni de la Mintia care cred că au primit și ceva subvenții de la stat pentru proiectul lor.

Ungurii nu vor plăti cu bani, ci cu gaz rusesc energia electrică produsă la Mintia", a afirmat Nicolescu pe Facebook. Nicolescu critică și implicațiile asupra infrastructurii energetice românești, subliniind implicarea Transgaz în construirea unei noi conducte pentru Mintia: "pentru ca e frumos să construiesti, nu?". Această decizie, consideră el, seamănă cu proiectul Tuzla – Podișor, o investiție considerată inutilă, cu "sute de milioane aruncate în Turcia și Rusia".

În concluzie, achiziția MVM a diviziei E.ON în România, interpretată de Nicolescu ca o mișcare strategică a Ungariei pentru a controla fluxul de gaze rusești și a extinde influența sa în sectorul energetic românesc, ridică semne de întrebare privind prețul tranzacției, viabilitatea economică a unor proiecte conexe și potențialele consecințe geopolitice. .