Virusul HMPV: Panica din China și explicațiile unui specialist român de la Oxford

Doctorul Ștefan Dascălu, expert în virologie, a oferit recent o perspectivă detaliată asupra metapneumovirusului uman (HMPV), virus respirator aflat în prezent în circulație. Contrar unor temeri, specialistul subliniază faptul că, în prezent, HMPV nu prezintă un potențial pandemic.

"La momentul de față, nu se pune problema unei pandemii generate de acest virus. Nu are, în acest moment, potențialul pandemic necesar," declară el, calmând astfel îngrijorările legate de o eventuală repetare a situației de criză din timpul pandemiei COVID-19.

Cu toate acestea, el recunoaște că numărul mare de cazuri este un motiv de îngrijorare pentru comunitatea științifică și public. "Numărul mare de cazuri este îngrijorător, pentru că un număr crescut de infecții atrage după sine și un număr mai mare de cazuri grave, complicații, unele chiar letale," explică Dascălu.

Însă, el adaugă rapid că aceste cazuri grave rămân rare. Dascălu compară simptomatologia HMPV cu cea a altor afecțiuni respiratorii comune, precizând: "Simptomatologia este mai ușoară decât formele inițiale ale COVID-19, în special tulpinile care prezentau o severitate semnificativă. De fapt, HMPV seamănă mai mult cu o răceală obișnuită decât cu gripa." El continuă explicând diferența dintre răceală, gripă și HMPV: "Facem adesea confuzie între răceală și gripă.

Răceala se manifestă prin tuse ușoară, secreții nazale și cefalee minoră. Gripa, dimpotrivă, se caracterizează prin febră, tuse severă, iar dacă rămâne netratată, poate duce la complicații precum pneumonia, și chiar la deces.

Gripa este un virus periculos, din fericire avem vaccinuri sezoniere și tratamente eficiente. HMPV, în formele sale severe, poate prezenta simptome asemănătoare gripei, însă, în general, este mai asemănător cu răceala comună." Diagnosticul și tratamentul HMPV necesită teste specifice, cum ar fi PCR, pentru a distinge virusul de alte viroze respiratorii.

"Fiind toate virusuri respiratorii, prezintă un nivel comun de simptome: tuse, secreții nazale, răgușeală. În stadiile incipiente, este dificil să le diferențiem doar pe baza simptomelor.

Tratamentul este, în general, simptomatic. Spre deosebire de gripă sau COVID-19, pentru HMPV nu există încă un vaccin," explică Dascălu.

El subliniază importanța diagnosticului corect prin teste de laborator, pentru a institui un tratament adecvat. În privința răspândirii viitoare a virusului, Dascălu este optimist, afirmând: "HMPV nu are potențial pandemic. Infecțiozitatea și severitatea simptomelor nu îl plasează într-o categorie de risc major.

Probabil vom asista la o creștere a numărului de cazuri, odată cu răspândirea virusului la nivel global, dar situația se va autolimita odată cu încheierea sezonului rece. Nu este cazul să ne alarmăm." Concluzia medicului este clară: deși numărul de cazuri crește, HMPV nu reprezintă o amenințare pandemică majoră, iar situația se va îmbunătăți odată cu sosirea primăverii. Medicul şef al DSP Bihor, dr.

Călin Sonea, a anunţat, miercuri, 8 ianuarie, confirmarea unui caz de metapneumovirus uman (HMPV) în România, la o pacientă de 67 de ani, fără istoric de călătorii în străinătate. Pacienta este internată, izolată și se află într-o stare bună de sănătate. .

Doctorul Ștefan Dascălu a oferit o serie de clarificări cu privire la metapneumovirusul uman (HMPV), subliniind că, deși numărul de cazuri este în creștere, virusul nu prezintă, în opinia sa, un potențial pandemic la momentul actual. El a explicat că, spre deosebire de gripa sezonieră, care poate provoca simptome severe, inclusiv deces în cazuri netratate, HMPV se manifestă, de cele mai multe ori, cu o simptomatologie asemănătoare răcelii comune: ușoară tuse, secreții nazale, eventual dureri de cap.

"La momentul de față nu se pune problema că acest virus ar putea cauza o pandemie. Nu are acest potențial pandemic la momentul de față," a afirmat specialistul. Totuși, Dascălu a recunoscut îngrijorarea comunității științifice față de creșterea numărului de cazuri, subliniind faptul că un număr mai mare de infecții implică automat un risc crescut de complicații, unele dintre acestea putând fi chiar fatale.

"Dar, noi monitorizăm aceste lucruri și numărul mare de cazuri este îngrijorător pentru comunitatea științifică și pentru societate în general, pentru că la un anumit număr mai mare de infecții este și un anumit număr mai mare de cazuri mai grave, complicații care unele din ele pot rezulta și în deces. Doar că, după cum spuneam, aceste lucruri se întâmplă destul de rar," a precizat el.

El a subliniat diferența semnificativă între simptomatologia gripei și a răcelii comune, amintind că gripa se manifestă adesea cu febră înaltă, tuse puternică și posibile complicații precum pneumonia, cu potențial letal. "În general noi facem confuzie între răceala comună și gripă.

Gripa, în mod normal, cauzează o simptomatologie destul de severă...Gripa este un virus foarte periculos, pentru care, din fericire, avem vaccinarea sezonieră," a explicat medicul. În comparație, HMPV este, în majoritatea cazurilor, mult mai benign.

"HMPV ul este mai degrabă asemănător răcelii comune decât gripei, dar în exprimările sale severe, la unii pacienți poate ajunge la manifestări ca cele ale gripei," a adăugat el. Diagnosticul precis al HMPV se face prin teste specifice, iar tratamentul este, ca și în cazul altor viroze respiratorii, simptomatic. Spre deosebire de gripă sau COVID-19, pentru HMPV nu există încă un vaccin disponibil.

Dascălu a explicat că, datorită similarităților în manifestările inițiale ale infecțiilor respiratorii, diferențierea dintre HMPV, gripă sau alte virusuri se face dificilă doar pe baza simptomelor. "Fiind toate virusurile respiratorii, toate au, o să spunem, un nivel comun de manifestare simptomatică.

La toate tușim, la toate ne curge nasul. Pot să și răgusești.

Ele afectează tractul respirator și din acest motiv, cel puțin în stadiile incipiente ale infecției, este greu să facem distincția doar pe bază de simptome între ele. Cazurile, în general, sunt confirmate prin PCR," a punctat medicul. În concluzie, deși doctorul Dascălu nu exclude o răspândire mai mare a HMPV în perioada sezonului rece, el nu consideră că virusul prezintă un risc pandemic.

"Nu este privit acest virus ca ar avea potențial pandemic...Ceea ce este, să spunem între ghilimele, alarmant acum, pentru că nu este în niciun caz, deci trebuie făcută distincția asta...Nu suntem la începutul anului 2020 în care vedeam efectiv cum virusul Sars-Cov-2 se răspândește prin lume. Nu cred, de altfel, că va fi o astfel de problemă.

Cazurile da, probabil vor crește. Va exista o răspândire mai mare a acestui virus care deja circulă la nivel global, însă ele se vor rezolva o dată cu terminarea sezonului rece.

Nu trebuie să ne alarmăm referitor la acest virus," a încheiat el. Medicul şef al DSP Bihor, dr.

Călin Sonea, a anunțat pe 8 ianuarie confirmarea unui caz de HMPV în România, la o pacientă de 67 de ani, fără antecedente de călătorie internațională. .

Diferența dintre HMPV, gripa și răceala comună este un subiect important de clarificat, având în vedere similitudinile simptomatice inițiale. În timp ce multe persoane confundă răceala comună cu gripa, există diferențe semnificative.

Răceala comună se manifestă, de obicei, prin simptome ușoare: o ușoară tuse, secreții nazale și eventual o cefalee minoră. Gripa, dimpotrivă, este o afecțiune mult mai severă, caracterizată de febră înaltă, tuse intensă și, dacă rămâne netratată, poate duce la complicații precum pneumonia, uneori chiar fatale.

"Deci se mai moare de gripă și acum", subliniază un cercetător, accentuând gravitatea gripei și necesitatea vaccinării sezoniere și a tratamentului adecvat, atât simptomatic, cât și specific. Spre deosebire de gripa, pentru care există atât vaccin, cât și tratamente specifice, HMPV este mult mai asemănător răcelii comune în manifestarea sa tipică.

Cu toate acestea, "în exprimările sale severe, la unii pacienți poate ajunge la manifestări ca cele ale gripei", adaugă același cercetător. Este important de reținut că diagnosticul precis al virusului se stabilește prin teste specifice, precum PCR, deoarece simptomele inițiale ale infecțiilor respiratorii virale – tuse, secreții nazale, răgușeală – sunt foarte asemănătoare.

"Fiind toate virusurile respiratorii, toate au, o să spunem, un nivel comun de manifestare simptomatică. La toate tușim, la toate ne curge nasul.

Pot să și răgusești. Ele afectează tractul respirator și din acest motiv, cel puțin în stadiile incipiente ale infecției, este greu să facem distincția doar pe bază de simptome între ele.

Cazurile, în general, sunt confirmate prin PCR.", explică un medic. Tratamentul, în majoritatea cazurilor, este simptomatic, dar spre deosebire de gripă sau COVID-19, pentru HMPV nu există încă un vaccin disponibil.

Este important să subliniem că, deși HMPV se poate răspândi, "nu este privit acest virus ca ar avea potențial pandemic," afirmă dr. Ștefan Dascălu.

Deși se așteaptă o creștere a numărului de cazuri în sezonul rece, "nu trebuie să ne alarmăm referitor la acest virus", adaugă acesta, subliniind că răspândirea va fi limitată și nu se anticipează o situație similară cu pandemia de COVID-19. Un prim caz de HMPV în România a fost confirmat miercuri, 8 ianuarie, la o pacientă de 67 de ani din Bihor, anunța medicul șef al DSP Bihor, dr.

Călin Sonea. Pacienta nu a călătorit în străinătate și se află sub observație medicală în spital, în stare bună. .

Medicul Ștefan Dascălu a explicat recent situația legată de metapneumovirusul uman (HMPV), subliniind faptul că, deși aparține familiei virusurilor respiratorii, diagnosticul precis se stabilește prin teste specifice, precum PCR, iar tratamentul este în principal simptomatic. Spre deosebire de gripă sau COVID-19, nu există încă un vaccin disponibil pentru HMPV.

Doctorul a detaliat asemănările dintre HMPV și alte virusuri respiratorii, menționând că simptomele inițiale – tuse, rinoree, eventual răgușeală – sunt comune, făcând dificilă diferențierea lor pe baza simptomelor clinice în stadiile incipiente ale infecției. Astfel, confirmarea diagnosticului se realizează prin teste de laborator, iar tratamentul aplicat, deși variază în funcție de caz, este în general simptomatic, similar cu cel utilizat pentru alte viroze respiratorii.

"Depinde de la caz la caz, dar, în general, după cum spuneam, este un tratament simptomatic; față de metapneumovirus noi nu avem un vaccin dedicat și nu putem să preîntâmpinăm această boală deocamdată prin vaccinare", a precizat Dascălu. Referitor la potențialul pandemic al HMPV, doctorul Dascălu a clarificat că acesta nu este considerat o amenințare la nivel pandemic. "Nu este privit acest virus ca ar avea potențial pandemic.

Asta ce înseamnă? Nici infecțiozitatea, nici severitatea simptomelor, să spun, nu l-ar plasa în categoria de risc care este monitorizată atent. Ceea ce este, să spunem între ghilimele, alarmant acum, pentru că nu este în niciun caz, deci trebuie făcută distincția asta..

Nu suntem la începutul anului 2020 în care vedeam efectiv cum virusul Sars-Cov-2 se răspândește prin lume. Nu cred, de altfel, că va fi o astfel de problemă.", a explicat el.

Deși se anticipează o creștere a numărului de cazuri și o răspândire mai amplă a virusului, se estimează că această situație se va autolimita odată cu sfârșitul sezonului rece. Doctorul Dascălu a încheiat prin a sublinia că nu există motive de alarmă excesivă în legătură cu HMPV: "Cazurile da, probabil vor crește.

Va exista o răspândire mai mare a acestui virus care deja circulă la nivel global, însă ele se vor rezolva o dată cu terminarea sezonului rece. Nu trebuie să ne alarmăm referitor la acest virus”. Pe data de 8 ianuarie 2024, medicul șef al DSP Bihor, dr.

Călin Sonea, a anunțat primul caz confirmat de HMPV în România. Pacienta, o femeie de 67 de ani, fără istoric de călătorii recente în străinătate, este spitalizată, izolată și se află într-o stare bună de sănătate.

Acest caz, înregistrat într-un context de răspândire a virusului în nordul Chinei, în special printre copii sub 14 ani, subliniază necesitatea monitorizării continue a situației epidemiologice. .

În România a fost confirmat, miercuri, 8 ianuarie, primul caz de metapneumovirus uman (HMPV), un virus respirator care circulă în nordul Chinei și afectează preponderent copiii sub 14 ani. Medicul șef al DSP Bihor, dr.

Călin Sonea, a anunțat diagnosticul, precizând că pacienta, o femeie de 67 de ani fără istoric recent de călătorii în străinătate, este spitalizată, izolată și se află într-o stare de sănătate bună. Această veste, deși marcată de apariția unui nou virus în țară, nu ar trebui să genereze panică, conform declarațiilor medicului Ștefan Dascălu. Doctorul Dascălu subliniază faptul că virusul HMPV nu prezintă potențial pandemic.

Spre deosebire de situația din 2020, cu răspândirea rapidă și globală a virusului SARS-CoV-2, HMPV nu se caracterizează printr-o infecțiozitate sau severitate a simptomelor care să justifice o monitorizare intensivă la nivel global. "Nu este privit acest virus ca ar avea potențial pandemic.

Asta ce înseamnă? Nici infecțiozitate, nici severitatea simptomelor, să spun, nu l-ar plasa în categoria de risc care este monitorizată atent.", explică el. Deși este de așteptat o creștere a numărului de cazuri, dată fiind circulația deja existentă la nivel global, doctorul Dascălu asigură publicul că această creștere va fi temporară și se va autolimita odată cu sfârșitul sezonului rece.

"Ceea ce este, să spunem între ghilimele, alarmant acum, pentru că nu este în niciun caz, deci trebuie făcută distincția asta... Nu suntem la începutul anului 2020 în care vedeam efectiv cum virusul Sars-Cov-2 se răspândește prin lume.

Nu cred, de altfel, că va fi o astfel de problemă. Cazurile da, probabil vor crește.

Va exista o răspândire mai mare a acestui virus care deja circulă la nivel global, însă ele se vor rezolva o dată cu terminarea sezonului rece. Nu trebuie să ne alarmăm referitor la acest virus”, conchide el, liniștind populația cu privire la riscul reprezentat de HMPV.

În concluzie, deși prezența HMPV în România este confirmată, perspectivele rămân optimiste, autoritățile medicale subliniind caracterul sezonier și lipsa potențialului pandemic al virusului. .

Miercuri, 8 ianuarie, Direcția de Sănătate Publică Bihor a confirmat primul caz de metapneumovirus uman (HMPV) în România. Pacienta, o femeie de 67 de ani, fără antecedente de călătorii recente în străinătate, este spitalizată, izolată și se află într-o stare de sănătate bună, conform declarației medicului șef al DSP Bihor, dr.

Călin Sonea. Virusul, răspândit în special în rândul copiilor sub 14 ani din nordul Chinei, a generat o preocupare justificată, însă, potrivit declarațiilor doctorului Ștefan Dascălu, nu există motive de panică. Doctorul Dascălu subliniază explicit că HMPV nu prezintă potențial pandemic.

Spre deosebire de situația din 2020, la începutul pandemiei de Sars-CoV-2, unde am asistat la o răspândire globală rapidă și extrem de periculoasă, HMPV nu se încadrează în această categorie de risc ridicat. Caracteristicile sale, atât în ceea ce privește infecțiozitatea, cât și severitatea simptomelor, îl plasează într-un nivel de pericol semnificativ mai scăzut, nejustificând o monitorizare atentă la nivel global. Deși este de așteptat o creștere a numărului de cazuri, doctorul Dascălu a precizat că această creștere va fi temporară și limitată de sezonul rece.

"Nu este privit acest virus ca ar avea potențial pandemic. Asta ce înseamnă? Nici infecțiozitatea, nici severitatea simptomelor, să spun, nu l-ar plasa în categoria de risc care este monitorizată atent.

Ceea ce este, să spunem între ghilimele, alarmant acum, pentru că nu este în niciun caz, deci trebuie făcută distincția asta... Nu suntem la începutul anului 2020 în care vedeam efectiv cum virusul Sars-Cov-2 se răspândește prin lume.

Nu cred, de altfel, că va fi o astfel de problemă. Cazurile da, probabil vor crește.

Va exista o răspândire mai mare a acestui virus care deja circulă la nivel global, însă ele se vor rezolva o dată cu terminarea sezonului rece. Nu trebuie să ne alarmăm referitor la acest virus”, a declarat doctorul Dascălu, subliniind caracterul autolimitant al epidemiei și încheind cu un apel la calm: nu există motive de alarmă în legătură cu acest virus.

Răspândirea HMPV, deși în creștere, va fi controlată de factorii sezonieri și nu prezintă riscul unei pandemii globale. .

Miercuri, 8 ianuarie, dr. Călin Sonea, medicul şef al Direcției de Sănătate Publică Bihor, a făcut un anunț important privind depistarea primului caz de metapneumovirus uman (HMPV) în județ.

Acest virus respirator, care a generat preocupări în nordul Chinei, în special în rândul populației juvenile sub 14 ani, a fost identificat la o pacientă de 67 de ani. Este remarcabil faptul că această femeie nu a efectuat nicio călătorie recentă în străinătate, ceea ce sugerează o posibilă transmitere locală a virusului.

În prezent, pacienta se află internată într-un spital din Bihor, sub strictă izolare medicală, pentru a preveni o eventuală răspândire a infecției. Starea ei de sănătate este raportată ca fiind stabilă și bună, fapt ce oferă un oarecare optimism în privința evoluției bolii.

Anunțul dr. Sonea subliniază necesitatea monitorizării atente a situației epidemiologice și accentuează importanța respectării măsurilor preventive, cum ar fi igiena mâinilor și evitarea contactului apropiat cu persoane infectate, pentru a limita eventualele focare.

Autoritățile sanitare locale asigură publicul că monitorizează îndeaproape situația și vor furniza actualizări ulterioare. Cazuri similare înregistrate în alte zone ale țării sau în străinătate vor contribui la o mai bună înțelegere a comportamentului acestui virus și la dezvoltarea unor strategii de prevenție și control eficiente. .