Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, într-un interviu exclusiv

Integrarea României în spațiul Schengen: un nou capitol al dezvoltării naționale și europene. Admiterea în Schengen marchează un moment crucial pentru România, oferind oportunități semnificative de progres economic, social și politic.

Beneficiile concrete se concretizează în trei arii majore. În primul rând, impactul economic este considerabil. Eliminarea barierelor la frontiere va aduce beneficii substanțiale sectoarelor cheie ale economiei românești.

Transporturile, industria, turismul și agricultura vor cunoaște o dinamică accelerată, contribuind la o creștere estimată a Produsului Intern Brut cu până la 2% în anul următor. Această creștere va stimula competitivitatea economiei naționale pe termen lung, generând efecte pozitive pe parcursul întregului deceniu.

Eficientizarea fluxurilor comerciale și a circulației de bunuri și servicii va consolida poziția României pe piața europeană, atrăgând investiții și generând noi locuri de muncă. Pe plan social, integrarea în Schengen conferă cetățenilor români statutul de cetățeni europeni cu drepturi depline, facilitând libera circulație și accesul la oportunități de muncă, studiu și dezvoltare personală în întreaga Uniune Europeană. România devine o destinație turistică și investițională mai atractivă, beneficiind de o imagine îmbunătățită la nivel internațional.

Această creștere a mobilității și a atractivității va stimula dezvoltarea economică și socială a țării. Din perspectivă politică, aderarea la Schengen consolidează poziția României în Uniunea Europeană, contrazicând argumentele extremiste și ultranaționaliste. Apartenența deplină la spațiul Schengen este o garanție a integrării ireversibile a României în marea familie europeană, întărind legăturile cu statele membre și consolidând rolul țării noastre în procesele decizionale europene. Totuși, contextul actual este marcat de o creștere a euroscepticismului și a ultranaționalismului.

Este esențial să ne întrebăm: cât de puternic este atașamentul românilor față de proiectul european? La 1 ianuarie 2025, România aniversează 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Această aniversare reprezintă un moment de bilanț, de reflecție asupra progreselor realizate.

Integrarea europeană a adus dezvoltare individuală și societală, prin intermediul fondurilor, politicilor și programelor europene, care au contribuit semnificativ la îmbunătățirea vieții românilor. Accesul la oportunități de muncă, studiu și călătorie în întreaga Uniune Europeană, precum și eliminarea taxelor de roaming, sunt doar câteva dintre beneficiile concrete.

Soldul pozitiv de 65,9 miliarde de euro înregistrat de România, între aderare și 31 octombrie 2024, demonstrează beneficiile economice substantiale ale integrării. Un scenariu de părăsire a Uniunii Europene (RO-EXIT) ar fi catastrofal pentru România, generând un dezastru economic și social. De aceea, începând cu ianuarie 2024, am lansat, împreună cu PES activists România, campania națională #AntiROEXIT, pledoând pentru includerea apartenenței la UE și NATO în Constituția României.

Izolarea înseamnă sărăcie, iar datele Eurobarometru arată că 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, un procent superior mediei europene (51%). Uniunea Europeană necesită reforme pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Alături de Grupul S&D din Parlamentul European, susțin transformarea acestui proiect într-unul mai modern și mai eficient.

Mă voi implica activ în acest proces, ascultând vocea cetățenilor și asigurându-mă că aceasta este auzită la nivel european. Este responsabilitatea noastră să demonstrăm că soluția este Uniunea Europeană, iar izolarea propusă de partidele anti-europene reprezintă o amenințare reală. În calitate de negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul 2025, prioritatea mea a fost asigurarea unei finanțări eficiente și echitabile, orientată spre investiții.

Bugetul pentru 2025, de aproape 200 de miliarde de euro (cu 6% mai mare decât cel din 2024), este un record, permițând răspunsul la nevoile cetățenilor fără a reduce finanțarea programelor cheie. Deși relativ mic comparativ cu bugetele naționale ale unor state, bugetul UE are un impact semnificativ, beneficiind fermieri, cercetători, studenți, ONG-uri, întreprinderi și regiuni din toate cele 27 de state membre. Am reușit să evit tăieri bugetare propuse de Consiliul UE și chiar să obțin o finanțare suplimentară de 230,7 milioane de euro.

Prioritățile au inclus cercetarea, sănătatea, educația, sprijinul pentru fermierii tineri, coordonarea schemelor de securitate socială, răspunsul la situații de criză, protecția frontierelor, ajutorul umanitar și mobilitatea militară. Creșteri semnificative au fost obținute pentru Erasmus+ (422 milioane de euro) și Orizont Europa (20 milioane de euro), precum și pentru Fondul European de Garantare Agricolă (39,9 miliarde de euro).

Alocațiile pentru gestionarea frontierelor externe au crescut cu 10 milioane de euro, contribuind la pregătirea pentru aderarea la spațiul Schengen. Bugetul pentru 2025 reflectă contextul economic și geopolitic actual. Obiectivele mele, alături de colegii din Grupul S&D, sunt de a proteja politica agricolă comună și politica de coeziune, extrem de importante pentru România.

Nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă, deoarece inegalitățile alimentează crizele. Pentru discuții suplimentare, contactați-mă la victor.negrescu-office@europarl.europa.eu. .