Un precedent unic în Occident: CCR anulează alegeri, practică obișnuită în Africa și America de Sud

Anularea deciziei nu generează câștigători sau pierzători, a subliniat magistratul, adăugând că măsura urmărește consolidarea încrederii publice în sistemul nostru judiciar și în principiile democratice fundamentale. Lipsa de fraude sau manipulări electorale a fost constatată în mod explicit de către instanță.

Cu toate acestea, judecătorii au identificat o serie de deficiențe grave în procesul de scrutin, deficiențe care, deși nu au afectat rezultatul final în mod direct, au compromis integritatea procesului electoral. Aceste deficiențe se referă la nereguli semnificative în gestionarea voturilor prin corespondență.

Raportul instanței detaliază cazuri în care zeci de mii de buletine de vot au fost procesate în afara intervalului orar legal stabilit, încălcând astfel prevederile legislative în vigoare. Mai mult decât atât, există dovezi clare ale implicării unor persoane neautorizate în numărarea acestor buletine, fapt care ridică semne de întrebare cu privire la securitatea și transparența procesului electoral.

Decizia instanței, prin anularea inițială, urmărește să prevină repetarea unor astfel de neglijențe în viitor și să consolideze încrederea cetățenilor în imparțialitatea și eficiența sistemului electoral. „Această decizie este destinată întăririi încrederii în statul nostru de drept și în democrație”, a adăugat judecătorul, precizând, încă o dată, că anularea nu are „nici câștigători, nici perdanți”. .

Analiza deciziilor de anulare a alegerilor în contextul istoric recent relevă o tendință marcantă: în timp ce majoritatea cazurilor se concentrează în Africa și America de Sud, există și exemple semnificative în alte regiuni ale lumii, evidențiind vulnerabilitatea proceselor electorale la manipulare și contestații. Africa și America de Sud, regiuni cu istoric complex de instabilitate politică și tranziții democratice dificile, prezintă un număr considerabil de situații în care alegerile au fost anulate.

Un exemplu relevant este anularea alegerilor parlamentare din Mali în 1997, după constatarea unor fraude de către Curtea Constituțională, sau anularea primelor alegeri democratice din Republica Centrafricană în 1992, din cauza neregulilor semnalate. În Algeria, al doilea tur al alegerilor parlamentare din 1991, primele alegeri democratice după independență, a fost anulat în contextul unei lovituri de stat, un eveniment care subliniază interferența factorilor extra-electorali în integritatea procesului democratic.

Alte cazuri de anulare a alegerilor la nivel național au avut loc în state precum Panama, Filipine, Bolivia, Guatemala, Malawi, Kenya, Haiti, demonstrând o problemă sistemică ce depășește granițele geografice. În 2023, alegerile din Gabon au fost anulate, urmate imediat de o lovitură de stat, un eveniment care repetă scenariul din Myanmar din 2020, unde anularea alegerilor a precedat de asemenea o preluare a puterii prin forță. Chiar și la marginea Europei, în Georgia, anularea alegerilor parlamentare din 2003, câștigate oficial de partidele apropiate președintelui Eduard Șevardnadze dar considerate fraudate, a fost un eveniment crucial în contextul Revoluției Trandafirilor, demonstrând că anularea alegerilor poate fi un catalizator pentru schimbări politice majore. Fenomenul anularii alegerilor nu se limitează la nivelul național.

Alegerile locale au fost de asemenea afectate, cu exemple relevante în Chișinău și Istanbul. În 2019, victoria lui Ekrem İmamoğlu la alegerile pentru primăria Istanbulului a fost anulată în urma unei contestații a partidului președintelui Recep Tayyip Erdoğan, acuzat de control asupra instituțiilor electorale.

Decizia, extrem de controversată, a dus la repetarea scrutinului, İmamoğlu câștigând din nou. În Chișinău, în 2018, anularea alegerilor locale câștigate de Andrei Năstase, candidatul opoziției pro-europene, a fost decisă de două instanțe în urma unui recurs al socialiștilor, care l-au acuzat pe Năstase de campanie electorală în ziua turului II.

Această decizie a fost întâmpinată cu proteste și critici, cu acuzații de influențare a justiției din partea puterii, acuzații negate de socialiști. Reacțiile internaționale, inclusiv îngrijorarea exprimată de Departamentul de Stat al SUA, Uniunea Europeană și mai multe misiuni diplomatice acreditate la Chișinău, au evidențiat gravitatea situației. Un exemplu de anulare a alegerilor din motive tehnice vine din Germania, unde scrutinul regional din Berlin din 2021 a fost anulat și repetat în 2022, din cauza "erorilor sistemice grave" în organizare, conform deciziei Curții Constituționale din Berlin.

Aceste cazuri diverse ilustrează complexitatea factorilor care pot conduce la anularea alegerilor, de la fraude și interferențe politice la erori grave de organizare, subliniind necesitatea unor mecanisme electorale robuste și transparente, pentru a asigura legitimitatea și credibilitatea procesului democratic. .

Anularea rezultatelor unor alegeri, fie ele locale sau regionale, constituie un fenomen care, deși nu este întâlnit frecvent, a marcat istoricul recent al unor state, generând ample controverse și îndoieli asupra transparenței procesului electoral. Un exemplu emblematic îl reprezintă alegerile pentru Primăria Istanbulului din 2019, unde candidatul opoziției, Ekrem İmamoğlu, a obținut victoria inițială.

Această victorie, însă, a fost ulterior anulată de autoritatea electorală, urmare a unei contestații formulate de partidul președintelui Recep Tayyip Erdogan, partid acuzat, de altfel, de o influență excesivă asupra instituțiilor electorale. Decizia, aspru criticată de observatori internaționali și de opoziție, a condus la repetarea scrutinului, İmamoğlu obținând victoria și în cel de-al doilea tur. Un alt caz relevant este cel al alegerilor locale din Chișinău, din 2018.

Candidatul opoziției pro-europene, Andrei Năstase, a câștigat inițial alegerile, însă rezultatul a fost anulat de două instanțe de judecată, în urma unui recurs al socialiștilor. Aceștia din urmă l-au acuzat pe Năstase de încălcarea legislației electorale prin desfășurarea de activități de campanie în ziua scrutinului, în turul al doilea.

Decizia instanțelor a fost întâmpinată cu proteste publice, opoziția acuzând puterea de influențare a deciziei judiciare, acuzație vehement respinsă de socialiști. Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară, Departamentul de Stat al SUA, Uniunea Europeană și mai multe misiuni diplomatice acreditate la Chișinău exprimându-și îngrijorarea profundă cu privire la anularea alegerilor câștigate de un lider al opoziției.

Aceste reacții au subliniat importanța respectării principiilor democratice și a transparenței în desfășurarea alegerilor. Chiar și în țări cu tradiție democratică puternică, cum este Germania, au apărut situații similare. Alegerile regionale din Berlin din 2021 au fost anulate și repetate în 2022, Curtea Constituțională germană constatând existența unor "erorilor sistemice grave" în procesul de organizare a scrutinului.

Aceste exemple, variate în contextul lor geo-politic și în motivele anularii, demonstrează fragilitatea procesului electoral și necesitatea unor mecanisme eficiente de control și de asigurare a imparțialității în toate fazele desfășurării acestuia, de la organizare la validarea rezultatelor. .