Ultimatum dur al lui Erdogan pentru o forță siriană: predare sau nimic!
Sursa imagine:
Președintele Erdogan a amenințat miercuri cu măsuri dure împotriva militanților kurzi YPG din Siria, declarând că aceștia fie vor depune armele, fie vor fi „îngropați”. Amenințarea vine pe fondul unor confruntări recente între luptători sirieni susținuți de Turcia și militanții kurzi, după schimbarea conducerii siriene. Turcia consideră YPG o extensie a PKK, organizație teroristă. Ministerul Apărării turc a anunțat uciderea a 21 de militanți YPG-PKK. Comandantul SDF, Mazloum Abdi, a recunoscut prezența luptătorilor PKK în Siria, dar a negat legături organizaționale cu PKK. Erdogan a anunțat, de asemenea, deschiderea curând a consulatului turc la Alep și se așteaptă la o creștere a traficului la frontiere în vara viitoare, odată cu întoarcerea refugiaților sirieni.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Tensiunile dintre Turcia și milițiile kurde din Siria au atins un nou punct culminant, președintele Erdogan declarând ferm: „Vom eradica organizația teroristă care încearcă să ridice un zid de sânge între noi și frații noștri kurzi”. Această declarație, puternică și categorică, subliniază determinarea Turciei de a contracara ceea ce consideră a fi o amenințare directă la adresa securității naționale.
La baza conflictului se află YPG, principala componentă a Forțelor Democratice Siriene (SDF), susținute de SUA, pe care Ankara o consideră o extensie a PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), o mișcare insurgențială activă împotriva statului turc din 1984. Atât PKK, cât și YPG sunt desemnate organizații teroriste de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană, o clasificare care întărește poziția Turciei pe scena internațională și justifică acțiunile sale militare. Această percepție a YPG ca o ramură a PKK a determinat Turcia să apeleze în mod repetat la aliații săi, inclusiv la Washington, pentru a înceta sprijinul acordat miliției kurde.
Acțiunile militare ale Turciei sunt evidente: Ministerul Apărării turc a anunțat miercuri, anterior declarației președintelui, că forțele sale armate au ucis 21 de militanți YPG-PKK în nordul Siriei și Irakului. Aceste acțiuni militare, prezentate ca o reacție la amenințarea teroristă, reflectă gravitatea situației și voința Turciei de a acționa decisiv. Cu toate acestea, există și alte perspective asupra conflictului.
Comandantul SDF, Mazloum Abdi, într-un interviu acordat Reuters săptămâna trecută, a recunoscut pentru prima dată prezența luptătorilor PKK în Siria, precizând însă că aceștia au participat la lupta împotriva Statului Islamic și că s-ar retrage dacă Turcia ar accepta o încetare totală a focului – o condiție esențială pentru Ankara. Este important de menționat că Abdi a negat orice legătură organizațională formală între YPG și PKK, incertitudinea referitoare la natura exactă a relației dintre cele două grupări rămânând o chestiune crucială în înțelegerea conflictului. Pe lângă confruntarea militară, declarațiile președintelui Erdogan anticipează și o schimbare în politica externă turcească.
El a anunțat deschiderea iminentă a consulatului turc la Alep, un semn al intenției Turciei de a-și consolida prezența în Siria. Mai mult, Erdogan a prevăzut o creștere a traficului la frontierele Turciei în vara anului viitor, anticipând întoarcerea unei părți din milioanele de refugiați sirieni pe care Turcia îi găzduiește.
Această perspectivă sugerează o legătură complexă între situația militară din Siria și politica internă a Turciei, reflectând ambițiile Ankarei de a-și influența în mod decisiv viitorul Siriei și de a gestiona fluxurile masive de refugiați. .
