Trump se apropie de recunoașterea "realităților" teritoriale ucrainene, salutată de Serghei Lavrov

În contextul conflictului ucrainean, declarațiile recente ale unor oficiali americani și ruși au generat un anumit optimism cu privire la posibilitatea unor negocieri pentru încetarea ostilităților. Anunțul lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe rus, conform căruia Moscova este dispusă să analizeze propunerile lui Donald Trump pentru rezolvarea conflictului după instalarea acestuia în funcție pe 20 ianuarie, a stârnit discuții intense.

Această declarație, făcută marți în cadrul unei conferințe de presă, subliniază o schimbare de ton din partea Rusiei, care salută, după cum a precizat Lavrov însuși, faptul că viitoarea administrație americană „a început să menționeze mai des realitățile de pe teren”. Referirea se face, implicit, la declarațiile lui Trump și ale viitorului său consilier pentru securitate națională, Mike Waltz. Declaratiile lui Mike Waltz, făcute duminică la ABC, reflectă o abordare pragmatică a conflictului.

Waltz a afirmat clar necesitatea unei rezolvări diplomatice, precizând: „Nu cred că este realist să spunem că va fi alungat fiecare rus de pe fiecare centimetru de pământ ucrainean, chiar și din Crimeea. Președintele Trump a recunoscut această realitate și cred că a fost un mare pas înainte faptul că întreaga lume recunoaște această realitate.

Acum să mergem mai departe”. Această declarație sugerează o acceptare a situației actuale pe teren, în care Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, după aproape trei ani de conflict. Perspectiva lui Trump asupra conflictului, manifestată prin recunoașterea opoziției Moscovei față de aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO, se aliniază cu această abordare pragmatică.

Săptămâna trecută, Trump a declarat că ambiția Ucrainei de a intra în NATO ar însemna „rușii au pe cineva chiar în pragul ușii lor și aș putea înțelege sentimentul lor în legătură cu asta”. Această declarație evidențiază o înțelegere a perspectivei ruse și a preocupărilor sale legate de securitatea națională.

În concluzie, declarațiile recente ale lui Lavrov, Waltz și Trump indică o posibilă schimbare de paradigmă în abordarea conflictului din Ucraina, caracterizată printr-o mai mare disponibilitate a părților implicate de a lua în considerare realitățile de pe teren și de a căuta o rezolvare negociată, chiar dacă acest lucru ar presupune acceptarea unor compromisuri semnificative. Rusia, controlând o parte substanțială a teritoriului ucrainean, subliniază necesitatea ca orice acord de pace să ia în considerare această realitate. .

Într-o declarație de marți, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat disponibilitatea Moscovei de a discuta garanții de securitate pentru Ucraina, dar a subliniat condiționarea acestui demers de obținerea unor asigurări ferme din partea Europei că Rusia nu va fi amenințată la frontierele sale vestice. Această poziție a Rusiei se află în contrast direct cu opiniile exprimate anterior în această lună de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Acesta a declarat că garanțiile de securitate pentru Kiev ar fi eficiente doar dacă ar fi oferite de Statele Unite, subliniind că o încetare a focului fără aceste garanții ar oferi Rusiei doar timp prețios pentru rearmare. Zelenski a reiterat, de asemenea, presiunile sale constante pentru aderarea Ucrainei la NATO, o perspectivă categoric respinsă de Rusia, care a susținut că acest obiectiv a stat la baza declanșării conflictului armat.

Anxietatea de la Kiev este amplificată de posibilitatea ca, în cazul unei retrageri a sprijinului militar american, în urma eventualelor promisiuni ale lui Donald Trump de a încheia rapid conflictul, Ucraina să fie nevoită să accepte concesii majore. Frica de o astfel de situație este reală, având în vedere declarațiile repetate ale lui Trump privind o soluționare rapidă a conflictului. Întrebat în conferința de presă despre comentariile lui Trump din săptămâna trecută, referitoare la posibilitatea utilizării unor acțiuni militare sau economice pentru a achiziționa Groenlanda, Lavrov a răspuns diplomatic: „În primul rând, trebuie să îi ascultăm pe groenlandezi”.

Recunoscând statutul autonom al Groenlandei în cadrul Danemarcei, Lavrov a subliniat, totodată, dreptul insulei la autodeterminare, în cazul în care Danemarca nu ar mai reprezenta interesele populației groenlandeze. Această declarație evidențiază abordarea subtilă, dar fermă, a Rusiei în ceea ce privește relațiile internaționale și respectul pentru principiul autodeterminării naționale, în contextul unui conflict mult mai amplu și complex din Ucraina.

Situația rămâne extrem de volatilă și se poate urmări evoluția evenimentelor în timp real pe HotNews.ro. .