Taxa pe construcții: Ponta regretă introducerea ei - "Am făcut prostia aia cu taxa pe stâlp, fără beneficii financiare și cu efecte negative."

În ianuarie 2019, la Digi 24, fostul prim-ministru Victor Ponta a criticat dur modul de funcționare al guvernului, subliniind consecințele grave ale unor decizii pripite și lipsite de transparență. El a evidențiat o serie de erori fundamentale, care au compromis echilibrele economice și au afectat grav imaginea sectorului guvernamental, cu repercusiuni pe termen lung, indiferent de cine va ocupa funcția prezidențială.

Punctul central al criticii sale a vizat adoptarea, în ultimele zile ale anului, a unor ordonanțe de urgență care impuneau noi taxe, fără o consultare prealabilă cu cei afectați, fără studii de impact sau analize economice aprofundate. Această lipsă de transparență și de consultare a fost considerată de Ponta o dovadă clară a incapacității Guvernului de a-și gestiona eficient resursele, culminând cu imposibilitatea închiderii bugetului pe un an, după doi ani de mandat.

"S-au făcut greșeli uriașe, s-au distrus echilibre, s-a stricat o imagine în zona de guvernare și asta ne va costa pe termen lung, indiferent cine va fi președinte," a declarat Ponta, accentuând gravitatea situației. Mai mult decât atât, el a subliniat absența oricărei consultări între Guvern și contribuabili: "Dincolo de faptul că nu se consultă cu președintele, în momentul în care adopți în ultimele zile ale anului o OUG care prevede taxe fără să te consulți cu cei asupra cărora pui taxele, fără să ai un studiu de impact, o analiză, dacă ai ajuns după doi ani de guvernare să nu poți să închizi bugetul pe un an, nu există nicio consultare a Guvernului cu contribuabilul." Ponta a insistat asupra necesității unei comunicări deschise și a unei justificări clare a măsurilor fiscale luate, adresându-se direct contribuabililor: "Trebuie să-l întrebi, să-i explici celui care plătește taxe.

De ce te-ai trezit peste noapte să pui taxe, dacă totul e extraordinar? Publicul român nu e un inamic," a concluzionat el, subliniind importanța dialogului și a respectului față de cetățeni. .

În ianuarie 2019, Victor Ponta, pe atunci președintele Pro România (anterior membru PSD, ulterior reintrat în partid), a făcut o serie de declarații critice referitoare la un act normativ controversat, OUG 114/2018, adoptată de Guvernul Dăncilă sub conducerea lui Liviu Dragnea și Darius Vâlcov. Ponta și-a asumat responsabilitatea pentru o decizie fiscală – "taxa pe stâlp" – menționând implicarea lui Liviu Dragnea și a fostului ministru al finanțelor, Teodorovici.

El a descris procesul decizional ca fiind o eroare de calcul, o "prostie", cu efecte negative neprevăzute asupra economiei. Inițial, se anticipase o creștere semnificativă a veniturilor bugetare, însă realitatea a fost cu totul alta.

Măsura s-a dovedit ineficientă din punct de vedere financiar, iar consecințele negative au determinat retragerea acesteia. Ponta a subliniat caracterul didactic al acestei experiențe, insistând asupra importanței învățării din greșeli.

În aceeași declarație, el a criticat dur alte măsuri fiscale, precum supraacciza la carburant, subliniind faptul că efectele acestor decizii se reflectă în mod direct în costurile suportate de populație și companii, prin creșterea prețurilor la energie, comunicații etc. "Ei nu pot avea scuza că nu au știut.

Ei știu foarte clar că toate taxele pe care le pun, de mâine se vor duce în creditele către populație sau companii, în factura la telefon, la energie”, a afirmat Ponta. Aceste declarații oferă o perspectivă asupra contextului politic și economic din acea perioadă, marcând o dispută internă în PSD și o critică dură a unor politici fiscale controversate.

"Taxa pe stâlp", mai precis, reprezenta reintroducerea impozitului pe construcții, aplicat persoanelor juridice române și străine cu sediu permanent în România, cu o cotă de 1,5% din valoarea construcțiilor existente la 31 decembrie a anului precedent. Plata se făcea în două rate, până la 25 mai și 25 septembrie.

Ulterior, atât Dragnea cât și Vâlcov au fost condamnați pentru fapte de corupție. În prezent, iarăși există neliniște în mediul de afaceri, după anunțarea unor noi taxe și eliminarea unor facilități fiscale, începând cu 1 ianuarie 2025, așa cum a declarat Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia, exprimând surprinderea și dezamăgirea față de lipsa consultării prealabile cu mediul privat. .

Proiectul de ordonanță, supranumit informal „Ordonanța trenuleț”, vizează reintroducerea impozitului pe construcții începând cu 1 ianuarie 2025, măsură ce a generat nemulțumiri semnificative în mediul de afaceri. Această taxă va fi datorată de o serie de categorii de contribuabili: persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, a institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, a asociațiilor, fundațiilor și a altor entități juridice fără scop patrimonial (conform legilor lor specifice de organizare și funcționare); persoanele juridice străine care își desfășoară activitatea în România prin intermediul unui sediu permanent; și persoanele juridice cu sediul social în România, înființate în conformitate cu legislația europeană.

Baza impozabilă o constituie construcțiile clasificate în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe. Calculul impozitului se realizează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii acestor construcții existente în patrimoniul contribuabilului la data de 31 decembrie a anului precedent, indiferent de statutul lor juridic (chirie, administrare, concesiune sau folosință).

Plata se va face în două tranșe egale, cu termenele limită de 25 mai și 25 septembrie ale anului respectiv. Reacțiile din mediul de afaceri au fost vehemente. Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia, a exprimat dezamăgirea față de această introducere neașteptată a noilor taxe, declarând: „Am fost extrem de neplăcut surprinși să aflăm, după discuțiile de ieri cu Guvernul, în Consiliul Național Tripartit, pe tema Ordonanței privind reducerea cheltuielilor, că de la 1 ianuarie 2025 vor fi introduse și noi taxe și eliminate facilități fiscale, fără ca aceste lucruri să fi fost discutate așezat, așa cum am primit asigurări că se va întâmpla în luna ianuarie.

În felul acesta, este greu să vorbești despre un parteneriat între mediul public și cel privat, atât de necesar având în vedere ce perioadă dificilă urmează”. Lipsa unei consultări prealabile și transparente cu mediul de afaceri cu privire la aceste măsuri fiscale importante, incluse în proiectul de ordonanță ce urmează să fie adoptat luni de Guvernul Ciolacu, a accentuat sentimentul de neîncredere și a generat îngrijorări cu privire la impactul economic negativ pe care aceste modificări l-ar putea avea asupra companiilor.

Introducerea acestei noi taxe, fără o dezbatere amplă și o justificare clară, riscă să afecteze negativ climatul investițional și dezvoltarea economică a țării. .