Statutul grefierilor, lovitură de Curtea Constituțională: Motivarea deciziei de neconstituționalitate - "Subminează autoritatea judecătorească"

Decizia nr. 402/2024 a Curții Constituționale a României (CCR) declară neconstituțională Legea nr.

11/2024, un verdict motivat de o serie de deficiențe majore care afectează grav sistemul judiciar. Această decizie nu se limitează la o simplă constatare a neconstituționalității, ci oferă o analiză detaliată a problemelor fundamentale identificate, subliniind impactul profund asupra funcționării justiției și a drepturilor cetățenilor. În primul rând, CCR evidențiază lipsa acută de claritate și previzibilitate a legii.

Textul normativ este considerat vag, imprecis și necoordonat cu alte acte legislative, o situație calificată de Curte ca „formulate într-o manieră imprecisă, neclară, și nu sunt corelate cu alte acte normative”. Această lipsă de precizie compromite grav securitatea juridică, generând incertitudine atât pentru grefieri, asistenți judiciari, și alte categorii profesionale implicate, cât și pentru cetățenii care apelează la justiție.

Impactul este considerat devastator, CCR subliniind că „Legea în ansamblul său își pierde aptitudinea de a reglementa în mod corespunzător un segment esențial și covârșitor, ca volum, din activitatea instanțelor”. În al doilea rând, decizia CCR scoate în evidență suprapunerile și inconsistențele legislative flagrante. Atribuțiile grefierilor judiciari se intersectează cu cele ale asistenților judecători, creând confuzie și dificultăți semnificative în aplicarea legii.

Mai mult, lipsa unor dispoziții clare privind atribuțiile noilor funcții create prin lege agravează situația, fapt consemnat în decizie prin constatarea că reglementările „sunt confuze, marcate de suprapuneri și, încă și mai grav, incomplete”. Un alt aspect crucial abordat de CCR se referă la încălcarea principiului separației puterilor în stat. Atribuirea unor competențe Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), fără un cadru legal precis și clar definit, este considerată o delegare excesivă de putere, contrară rolului exclusiv al Parlamentului în legiferare.

Această practică este explicit calificată ca fiind contrară prevederilor constituționale din art. 1 alin.

(4) și art. 61 alin.

(1). În concluzie, CCR subliniază impactul negativ devastator al Legii nr. 11/2024 asupra sistemului judiciar.

Curtea avertizează că modificările introduse, implementate într-un mod abrupt și necoordonat, „ar putea compromite însăși realizarea actului de justiție”, afectând nu doar profesioniștii din justiție, ci și drepturile fundamentale ale cetățenilor, punând în pericol accesul la justiție și buna funcționare a statului de drept. Decizia CCR reprezintă, așadar, o condamnare fermă a legislației contestate, evidențiind necesitatea unei revizuiri urgente și a unei abordări responsabile în elaborarea viitoarelor acte normative. .

Curtea Constituțională a României a emis Decizia nr. 402/2024, pronunțându-se asupra Legii nr.

11/2024 privind statutul grefierilor și altor categorii de personal din sistemul judiciar. În esență, CCR a constatat existența unor vici de neconstituționalitate atât de profunde încât afectează integral legea, declarând-o, în consecință, neconstituțională în totalitate.

Această decizie are implicații majore, având ca efect imediat reintrarea în vigoare a legislației anterioare abrogate de Legea nr. 11/2024, inclusiv Legea nr.

567/2004. Curtea a specificat explicit că reglementările legale abrogate își reiau valabilitatea de la data publicării deciziei. Legea nr.

11/2024, promulgată de Președintele Klaus Iohannis la 1 august 2024, prevedea modificări substanțiale în ceea ce privește statutul grefierilor și al altor funcționari din sistemul judiciar, în special în domeniul pensiilor de serviciu și al recrutării. Unul dintre aspectele cheie îl reprezenta introducerea unor pensii de serviciu pentru grefieri și personalul cu funcții de specialitate, cu o vechime de cel puțin 25 de ani, în cuantum de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni.

Un amendament adoptat de Senat a extins această prevedere și pentru personalul cu o vechime între 20 și 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat proporțional cu anii lipsă. Cuantumul net al pensiei nu putea depăși 100% din venitul net al ultimei luni de activitate. Legea mai prevedea modificări în procedura de recrutare a grefierilor judiciari, stablind că numirea în funcție se realizează prin concurs național organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Școala Națională de Grefieri.

Detalii precum numărul de posturi, calendarul concursului, taxa de participare, tematica și bibliografia, erau stabilite prin hotărâre a Secției pentru Judecători a CSM, cu consultarea Școlii Naționale de Grefieri. Organizațiile sindicale puteau participa ca observatori.

De asemenea, legea prevedea o perioadă de minimum doi ani de imunitate la delegare, detașare sau transfer pentru grefierii judiciari nou-numiți. În fine, legea specifica condițiile în care grefierii și personalul cu funcții de specialitate pot fi eliberați din funcție, inclusiv din motive de incapacitate profesională sau ca sancțiune disciplinară, prevederile fiind corelate cu hotărâri judecătorești definitive.

Decizia CCR a anulat toate aceste prevederi, readucând în vigoare legislația anterioară. .

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat pe 1 august 2024 o lege fundamentală ce reglementează statutul grefierilor şi altor funcţionari specializaţi din sistemul judiciar românesc, inclusiv din cadrul instanţelor judecătoreşti, parchetelor aferente şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Această lege, rezultatul unui amplu proces legislativ, cu amendamente semnificative adoptate de Senat, introduce modificări substanţiale privind pensia de serviciu şi recrutarea grefierilor judiciari. Un aspect crucial al legii vizează dreptul la pensie de serviciu.

Personalul cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, în cadrul instituţiilor menţionate, poate beneficia de o pensie de serviciu la vârsta standard de pensionare, calculată la 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate. Această prevedere, introdusă printr-un amendament senatorial, garantează o protecţie socială adecvată pentru o categorie profesională cu responsabilităţi deosebite.

Cu toate acestea, cuantumul net al pensiei nu poate depăşi 100% din venitul net din ultima lună de activitate. Legea extinde, de asemenea, accesul la pensie de serviciu şi pentru personalul cu o vechime între 20 şi 25 de ani în specialitate. În acest caz, cuantumul pensiei este ajustat proporţional, diminuându-se cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an lipsă din cei 25 de ani de vechime.

Această modificare demonstrează o preocupare pentru echitate şi o abordare graduală în acordarea drepturilor de pensie. Legea aduce clarificări importante şi în ceea ce priveşte numirea în funcţia de grefier judiciar. Pe lângă condiţiile generale impuse de lege, este necesară o vechime de cel puţin trei ani într-o funcţie de grefier de şedinţă, grefier principal sau grefier cu studii superioare juridice, indiferent de instanţa sau parchetul unde a fost exercitată această activitate.

Această cerinţă asigură o experienţă profesională minimă necesară exercitării eficiente a funcţiei. Recrutarea grefierilor judiciari se realizează printr-un concurs naţional organizat anual, sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Şcolii Naţionale de Grefieri, în baza solicitărilor Curţilor de Apel. Detaliile concursului – numărul de posturi, calendar, taxă, tematică, bibliografie, modalitate de înscriere, documente necesare – sunt stabilite prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu consultarea Şcolii Naţionale de Grefieri.

Organizaţiile sindicale reprezentative au dreptul de a participa la concurs în calitate de observatori, asigurându-se astfel transparenţa şi corectitudinea procesului. Legea prevede, de asemenea, o perioadă de protecţie a grefierilor judiciari nou-numiţi, împiedicând detaşarea, transferul sau delegarea acestora pentru cel puţin doi ani de la numire. În final, legea stabileşte clar motivele pentru eliberarea din funcţie a grefierilor şi a altor categorii de personal din sistemul judiciar, inclusiv incapacitatea profesională, sancţiunile disciplinare, condamnările definitive, amânarea sau renunţarea la aplicarea pedepsei, precum şi renunţarea la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară.

Există însă o excepție pentru infracțiunile din culpă, dacă Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a CSM apreciază că acestea nu afectează prestigiul justiției. .