Slovacia și amenințarea gazului: Ucraina riscă să rămână fără resurse rusești după 1 ianuarie?

În contextul anunțului Ucrainei de a sista tranzitul gazului rusesc de la 1 ianuarie 2024, premierul Slovaciei, Robert Fico, a adoptat o poziție ambiguă, marcată de o combinație de declarații conciliatoare și amenințări subtile adresate Kievului. Fico, într-un mesaj video publicat pe Facebook vineri, a reiterat îngrijorarea sa cu privire la impactul negativ al acestei decizii asupra Uniunii Europene și a competitivității sale, atribuind responsabilitatea direct președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, cu care a avut recent un schimb public de replici acide.

El a declarat explicit: „După 1 ianuarie, vom evalua situația și posibilitățile de a lua măsuri reciproce împotriva Ucrainei.” Această declarație, vagă în formulare, sugerează o posibilă escaladare a conflictului energetic, Fico adăugând: „Dacă este inevitabil, vom întrerupe livrările de energie electrică de care Ucraina are nevoie în timpul întreruperilor de rețea. Sau vom conveni asupra unui alt mod de acțiune.” Aceste amenințări sunt însă contrastante cu afirmația oficială a Slovaciei că nu va fi afectată de oprirea tranzitului gazului rusesc, având contracte ferme cu furnizori occidentali precum BP, ExxonMobil, Shell, Eni și RWE, prin intermediul principalului său cumpărător de gaze, SPP.

Această independență energetică, susținută de capacitățile naționale de stocare, pare să ofere Slovaciei un levier negociator în relația cu Ucraina. Însă, contextul acestor declarații este marcat de o schimbare semnificativă a politicii externe slovace sub conducerea lui Fico, în ultimul an. Această schimbare se manifestă prin reducerea ajutorului militar pentru Ucraina și consolidarea relațiilor cu Rusia, culminând cu vizita lui Fico la Moscova duminică, a treia vizită a unui lider UE la Vladimir Putin de la începutul războiului din Ucraina.

Ironia situației constă în faptul că, în ciuda acestei orientări pro-ruse, Slovacia continuă să ofere ajutor umanitar Ucrainei și exportă cantități semnificative de motorină și electricitate către țara vecină, cu o creștere impresionantă a exporturilor de electricitate – 2,4 milioane de megawați/oră în perioada ianuarie-noiembrie, reprezentând o creștere de 152% față de anul precedent. Mai mult, Slovacia s-a oferit să fie gazda unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina, o propunere confirmată atât de Fico, cât și de Putin, care a descris Slovacia drept o „platformă” pentru astfel de discuții.

Astfel, poziția Slovaciei rămâne una complexă și ambiguă, balansând între amenințări indirecte la adresa Ucrainei, cooperarea economică continuă și o atitudine surprinzător de proactivă în medierea unui conflict major, reflectând o strategie geopolitică marcată de pragmatism și un calcul subtil în contextul crizei energetice și a războiului din Ucraina. .

Tensiunile dintre Slovacia și Ucraina au atins un nou nivel, pe fondul anunțului Ucrainei de a opri tranzitul gazului rusesc de la 1 ianuarie. Premierul slovac, Robert Fico, a reacționat vehement, exprimându-și îngrijorarea cu privire la impactul acestei decizii asupra Uniunii Europene și competitivității acesteia, într-un mesaj video publicat vineri pe Facebook.

Accuzându-l direct pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu care a avut un schimb public de replici în ultima săptămână, Fico a amenințat cu măsuri reciproce. "După 1 ianuarie, vom evalua situația și posibilitățile de a lua măsuri reciproce împotriva Ucrainei", a declarat Fico în înregistrare, adăugând: "Dacă este inevitabil, vom întrerupe livrările de energie electrică de care Ucraina are nevoie în timpul întreruperilor de rețea.

Sau vom conveni asupra unui alt mod de acțiune". Aceste declarații vin pe fondul unei schimbări semnificative a politicii externe slovace sub conducerea lui Fico, marcată de o apropiere de Rusia și încetarea ajutorului militar pentru Ucraina.

Vizita sa la Moscova, duminică, ca al treilea lider UE care îl întâlnește pe Vladimir Putin de la începutul războiului din Ucraina, subliniază această schimbare de direcție. Cu toate acestea, Slovacia insistă că nu va fi afectată de oprirea tranzitului gazului rusesc, având contracte cu furnizori non-ruși precum BP, ExxonMobil, Shell, Eni și RWE, prin intermediul principalului său cumpărător de gaze, SPP. Capacitatea de stocare a țării asigură, de asemenea, independența energetică pe termen scurt.

Deși Fico a luat o poziție dură față de Ucraina, Slovacia a continuat să ofere ajutor umanitar și exportă motorină și electricitate către țara vecină, cu o creștere semnificativă a exporturilor de electricitate în perioada ianuarie-noiembrie a acestui an – 2,4 milioane de megawați/oră, o creștere de 152% față de anul precedent. Ironia situației este amplificată de faptul că Slovacia, sub conducerea lui Fico, s-a oferit să fie gazda unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina, o propunere confirmată atât de Putin, joi, cât și de Fico. Această inițiativă vine în contextul acuzațiilor lansate luni de președintele Zelenski, care l-a acuzat pe Fico că vrea să "ajute" pe Vladimir Putin "să facă bani pentru a finanța războiul cu Kievul".

Astfel, Slovacia se află într-o poziție complexă, navigând între relațiile sale cu Rusia, sprijinul (limitat) acordat Ucrainei și presiunea Uniunii Europene, într-un moment de criză energetică regională declanșată de decizia Ucrainei de a întrerupe tranzitul gazelor rusești. .

În contextul deciziei Ucrainei de a interzice tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său începând cu 1 ianuarie, Slovacia, prin vocea principalului său cumpărător de gaze, SPP, asigură populația că aprovizionarea nu va fi afectată. SPP a încheiat contracte ferme cu furnizori occidentali de renume precum BP, ExxonMobil, Shell, Eni și RWE, garantând astfel securitatea energetică a țării, grație capacităților naționale de stocare.

Această situație contrastează însă puternic cu politica externă recentă a Slovaciei, marcată de o apropiere evidentă de Rusia sub conducerea premierului Robert Fico. De la preluarea mandatului, acum puțin peste un an, Fico a adoptat o linie distinctă, caracterizată prin încetarea ajutorului militar pentru Ucraina și o consolidare a legăturilor cu Moscova.

Culmea, vizita sa de duminică la Moscova, a treia de acest fel a unui lider UE la Vladimir Putin de la declanșarea războiului, subliniază această schimbare de direcție. Ironia situației constă în faptul că, în ciuda acestei apropieri de Rusia, Slovacia continuă să ofere ajutor umanitar Ucrainei, exportând, de asemenea, motorină și electricitate către țara vecină. Cifrele sunt elocvente: în perioada ianuarie-noiembrie 2023, exporturile de electricitate au atins 2,4 milioane de megawați/oră, reprezentând o creștere impresionantă de 152% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Mai mult, Slovacia, prin vocea premierului său, s-a oferit să medieze negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, o propunere confirmată chiar de președintele Putin, care a menționat Slovacia ca o potențială „platformă” pentru astfel de discuții. Această inițiativă diplomatică vine însă în contextul unor acuzații grave lansate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care, luni, l-a acuzat pe Fico că urmărește să îl „ajute” pe Vladimir Putin „să facă bani pentru a finanța războiul cu Kievul”.

Aceste declarații, făcute într-un moment de tensiune maximă legat de decizia Ucrainei privind tranzitul gazului rusesc, evidențiază o situație geopolitică complexă și fragilă, cu implicații majore pentru securitatea energetică a Europei de Est. .