Sistemul de Sănătate, amenințat de Ordonanța „trenuleț”: Medici anunță închiderea cabinetelor și prioritizarea pacienților - ANALIZĂ

Dr. Alexiu atrage atenția asupra impactului devastator al majorării taxelor asupra medicilor de familie, un impact amplificat de stagnarea veniturilor acestora.

Situația financiară a medicilor de familie este deja precară, fiind constrânși să facă față unor costuri semnificative și constante. Aceste costuri includ, dar nu se limitează la, chiria spațiilor medicale, utilitățile (apă, curent electric), gestionarea deșeurilor medicale – un aspect esențial și costisitor – precum și salariile asistenților medicali.

"Noi plătim chirii pentru sediile în care funcționăm, plus toate utilitățile necesare pentru ca un cabinet medical să funcționeze: facturile la apă și curent. Să nu uităm contractele pe care, de asemenea, trebuie să le onorăm: ridicarea deșeurilor medicale, de exemplu.

Și, evident, plătim și salariile asistenților medicali cu care colaborăm”, subliniază dr. Alexiu, ilustrând astfel presiunea financiară crescândă.

Această situație devine insustenabilă în contextul majorării taxelor, fără o creștere concomitentă a veniturilor, punând în pericol viabilitatea cabinetelor medicale și, implicit, accesul pacienților la servicii medicale de bază. Problema se extinde dincolo de simplul disconfort financiar, reflectând o deficiență profundă în managementul resurselor din sistemul de sănătate.

Potrivit dr. Alexiu, sistemul absoarbe sume importante de bani, dar aceștia nu sunt alocați eficient, lipsind o reformă structurală care să asigure o distribuție echitabilă și transparentă a fondurilor.

Această lipsă de reformă se traduce printr-o incapacitate de a stabili clar destinația fondurilor, de a elimina ineficiențele și de a prioritiza investițiile în domeniile care au cea mai mare nevoie. "Pentru că nimeni nu a avut curaj să gândească și să implementeze o reformă în adevăratul sens al cuvântului.

O reformă care să clarifice cum și unde trebuie să meargă banii în sistem, ce trebuie eliminat și ce nu”, conchide medicul, evidențiind necesitatea urgentă a unei schimbări radicale în abordarea managementului financiar al sistemului sanitar românesc. .

Ordonanța de austeritate recent adoptată amenință viabilitatea economică a cabinetelor medicale, atât cele ale medicilor de familie, cât și cele din ambulatoriul de specialitate, generând o criză profundă în sistemul sanitar românesc. Dr.

Sandra Alexiu, medic de familie, exprimă îngrijorarea că multe cabinete vor fi nevoite să își înceteze activitatea, afirmând: „Dacă nu vor mai fi profitabile, normal că se vor închide. Nu ai cum să muncești în pierdere.

Noi trăim cu banii aceștia de la o lună la alta”. Această situație financiară precară afectează capacitatea medicilor de a-și acoperi costurile de funcționare, inclusiv salariile asistentelor, utilitățile, curățenia și gestionarea deșeurilor.

Dr. Alexiu subliniază vulnerabilitatea cabinetelor private mici, sugerând necesitatea unor strategii de optimizare a activității.

Pentru a supraviețui, medicii vor fi nevoiți să majoreze prețurile serviciilor medicale neincluse în sistemul de asigurări de sănătate. Această măsură va duce la o prioritizare a serviciilor medicale, în favoarea celor mai bine remunerate, cum ar fi monitorizarea pacienților cu boli cronice și serviciile preventive.

Consultațiile obișnuite, mai puțin profitabile, vor fi amânate sau temporizate, afectând accesul pacienților cu afecțiuni acute sau cei care necesită adeverințe sau alte documente. Dr.

Alexiu avertizează: „Sunt mai bine punctate serviciile de monitorizare a pacienților cu anumite boli cronice și serviciile preventive. Ceea ce înseamnă că medicii vor prefera să facă astfel de consultații, în dauna consultațiilor obișnuite, mai prost plătite, care vor fi temporizate.

Acestea vor fi programate pentru mai încolo sau pentru când vor avea medicii timp.” Pacienții cu afecțiuni acute vor fi nevoiți să aștepte pentru o programare, să se autotrateze pe baza informațiilor de pe internet sau să se prezinte la camera de gardă, o situație extrem de îngrijorătoare. Această situație dificilă se reflectă și în declarațiile dr. Alina Ciocoiu, medic pediatru și secretar general al Asociației Profesionale a Medicilor din Ambulator, care explică impactul plafonării valorilor decontate pentru serviciile medicale asupra cabinetelor din ambulatoriul de specialitate.

„Au crescut foarte mult cheltuielile încă de anul acesta. Anul viitor ne aşteptăm la creşteri şi mai mari, la materiale sanitare, la alte aparate, consumabile pe care le folosim zi de zi în cabinetele de specialitate, vor creşte preţurile, ne aşteptăm undeva între 15 şi 30%.

Cheltuielile cu utilitățile și cu chiria, nouă ne-au crescut între 30 și 40% începând cu 1 ianuarie. Deci, ne așteptăm la un an foarte greu”, declară dr.

Ciocoiu, adăugând că menținerea cabinetelor în forma actuală va fi imposibilă. Profitul redus de pe urma unei consultații este pus în evidență prin cifra de 20 de lei rămași după deducerea cheltuielilor dintr-o consultație de 50 de lei, sumă ce va scădea și mai mult în anul următor.

Această situație financiară precară determină mulți medici să se întrebe dacă merită să își mențină contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate. Dr.

Ciocoiu evidențiază dificultatea impusă pacienților de a suporta costurile consultațiilor private, care pot ajunge la 300-400 de lei, comparativ cu cei 50 de lei decontați de CAS. Conf. Univ.

Dr. Marius Ungureanu, directorul Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, atrage atenția asupra contradicției dintre obiectivele programului de guvernare pentru sistemul de sănătate și prevederile Ordonanței „trenuleț”.

„Vedem prevederile legate de îngheţarea valorii punctului pentru servicii, dar, pe de altă parte, dacă ne uităm în programul de guvernare, la secţiunea dedicată sănătăţii vedem o serie de obiective care vizează tocmai consolidarea asistenţei primare şi ambulatorii. Ori cele două măsuri se bat cap în cap.

Nu putem să ne propunem ca obiectiv consolidarea asistenţei primare şi ambulatorii pe de o parte, iar în acelaşi timp să afectăm finanţarea corespunzătoare a acesteia, în mod negativ”, explică dr. Ungureanu.

El subliniază necesitatea investițiilor în asistența medicală primară și ambulatorie, evidențiind datele raportului OECD „Health at a Glance”, care scot în evidență problemele sistemice ale sistemului de sănătate românesc, inclusiv numărul mare de decese prevenibile. Dr.

Ungureanu consideră contradictorie politica de a urmări servicii medicale mai bune la costuri mai mici, dată fiind situația actuală. .

Plafonarea valorilor decontate pentru serviciile medicale, așa cum prevede Ordonanța „trenuleț”, generează o criză profundă în sistemul de sănătate românesc, afectând în mod deosebit cabinetele medicale din ambulatoriu. Alina Ciocoiu, medic pediatru și secretar general al Asociației Profesionale a Medicilor din Ambulator, subliniază imposibilitatea asigurării cheltuielilor de funcționare în aceste condiții.

Creșterile semnificative ale costurilor, estimate între 15% și 30% pentru materiale sanitare, aparate și consumabile, se suprapun peste majorările de la 1 ianuarie ale utilităților și chiriilor, situate între 30% și 40%. "Au crescut foarte mult cheltuielile încă de anul acesta.

Anul viitor ne aşteptăm la creşteri şi mai mari," afirmă dr. Ciocoiu, anticipând un an extrem de dificil pentru cabinetele medicale.

Această situație amenință însăși existența acestora, medicul adăugând: "Nu ne vom putea permite să ne păstrăm cabinetele în aceeaşi formulă pe care o avem astăzi”. Marginea de profit este deja extrem de redusă. "Dintr-o consultaţie de 50 de lei, cât primim azi, banii rămaşi după scăderea tuturor cheltuielilor sunt undeva în jur de 20 de lei pe consultaţie.

Foarte puţin," explică dr. Ciocoiu, subliniind că plafonarea va reduce și mai mult acest venit.

Această situație financiară precară îi determină pe mulți medici să reevalueze colaborarea cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, punând sub semnul întrebării accesul pacienților la servicii medicale gratuite. "Însă va fi foarte greu pentru orice pacient să scoată bani din buzunar chiar dacă, să spunem, vor fi colegi care poate vor lăsa preţul consultaţiei la 100 de lei.

În privat, dacă mergi, în jur de 300, 400 este un preţ mediu," avertizează dr. Ciocoiu, evidențiind discrepanța dintre costuri și posibilitățile financiare ale pacienților. Conf.

Univ. Dr.

Marius Ungureanu, director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, atrage atenția asupra unei contradicții majore între obiectivele declarate ale programului de guvernare și prevederile Ordonanței. Programul de guvernare promovează consolidarea asistenței primare și ambulatorii, în timp ce ordonanța îngheață valoarea punctului pentru servicii medicale, afectând negativ finanțarea acestor domenii.

"Cele două măsuri se bat cap în cap. Nu putem să ne propunem ca obiectiv consolidarea asistenţei primare şi ambulatorii pe de o parte, iar în acelaşi timp să afectăm finanțarea corespunzătoare a acesteia, în mod negativ," explică dr.

Ungureanu. Această discrepanță este cu atât mai gravă cu cât, așa cum arată recentul raport Health at a Glance al OECD, România se confruntă cu o povară mare a deceselor prevenibile și tratabile, legate direct de funcționarea deficitară a asistenței medicale primare și ambulatorii.

"Avem toate argumentele să vedem că ar trebui să investim în plus în sistemul de asistenţă medicală primară şi ambulatorie, dar această ordonanţă loveşte în exact aceste două domenii. Din punctul meu de vedere, e o curiozitate să vedem cum vom face să avem servicii mai bune la costuri mai mici," conchide dr.

Ungureanu, evidențiind absurditatea situației. .

Ordonanța de urgență, supranumită „trenuleț”, generează o profundă contradicție în raport cu obiectivele asumate de Guvern pentru sistemul de sănătate, avertizează Conf. Univ.

Dr. Marius Ungureanu, directorul Departamentului de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Această discrepanță se manifestă clar prin măsuri contradictorii, după cum subliniază dr. Ungureanu.

Pe de o parte, ordonanța prevede înghețarea valorii punctului pentru servicii medicale. Această măsură, în opinia sa, intră în conflict direct cu obiectivele enunțate în programul de guvernare, care vizează, în mod explicit, consolidarea asistenței medicale primare și ambulatorii.

"Vedem prevederile legate de îngheţarea valorii punctului pentru servicii, dar, pe de altă parte, dacă ne uităm în programul de guvernare, la secţiunea dedicată sănătăţii vedem o serie de obiective care vizează tocmai consolidarea asistenţei primare şi ambulatorii. Ori cele două măsuri se bat cap în cap.

Nu putem să ne propunem ca obiectiv consolidarea asistenţei primare şi ambulatorii pe de o parte, iar în acelaşi timp să afectăm finanţarea corespunzătoare a acesteia, în mod negativ”, a explicat dr. Ungureanu, evidențiind imposibilitatea de a consolida un sistem prin diminuarea resurselor financiare alocate acestuia. Această contradicție este cu atât mai gravă cu cât, în urmă cu doar câteva săptămâni, raportul Health at a Glance al OECD a scos la iveală probleme sistemice grave ale sistemului de sănătate românesc, printre care și o povară excesivă a deceselor prevenibile și tratabile.

Aceste decese, potrivit raportului OECD, sunt strâns legate de funcționarea deficitară a asistenței medicale primare și ambulatorii. Dr.

Ungureanu subliniază ironia situației: există argumente puternice pentru investiții suplimentare în asistența medicală primară și ambulatorie, însă ordonanța „trenuleț” lovește exact aceste domenii vitale. "Aşadar, avem toate argumentele să vedem că ar trebui să investim în plus în sistemul de asistenţă medicală primară şi ambulatorie, dar această ordonanţă loveşte în exact aceste două domenii.

Din punctul meu de vedere, e o curiozitate să vedem cum vom face să avem servicii mai bune la costuri mai mici”, a concluzionat dr. Ungureanu, punând sub semnul întrebării fezabilitatea îmbunătățirii serviciilor medicale în contextul reducerii bugetelor alocate.

Situația ilustrează o evidentă incongruență între declarațiile politice și măsurile concrete implementate în sectorul sănătății. .