Secretul longevității: 8 centenari dezvăluie obiceiurile lor alimentare

Longevitatea excepțională a unor indivizi, atestată de numeroase cazuri documentate de BI, pare strâns legată de anumite obiceiuri alimentare comune. Analizând stilul de viață al unor centenari remarcabili, observăm o tendință clară către consumul predominant de alimente proaspete, neprocesate și integrale.

Această observație se confirmă prin exemple concrete: Deborah Szekely, în vârstă de 102 ani, pescatariană de o viață, cultivă o mare parte din legumele consumate pe propria fermă din Baja California, Mexic, unde continuă să muncească activ. Pearl Taylor, tot de 102 ani, din Dayton, Ohio, declară că urmează o dietă preponderent vegetariană, cu mici excepții ocazionale care includ carne, bazându-și alimentația și pe un suc verde preparat acasă, cu aloe vera, țelină, pătrunjel, ghimbir și apă îndulcită cu Splenda.

Louise Jean Signore, la venerabila vârstă de 112 ani, a doua cea mai vârstnică persoană din New York, adoptă dieta mediteraneană, bogată în fructe, legume, fasole și ulei de măsline, consumând în fiecare seară salată, fructe și legume, și adăugând sos de roșii, usturoi sau ulei de măsline la toate mesele principale. Recunoscută pentru beneficiile sale asupra sănătății cardiovasculare, pierderii în greutate și prevenirii declinului cognitiv, dieta mediteraneană ilustrează perfect importanța alimentelor integrale în menținerea unei stări de sănătate excelente pe termen lung. Un alt element comun printre centenarii analizați este prepararea meselor acasă.

Pearl Taylor, de exemplu, afirmă că nu a mai consumat mâncare preambalată de "ani de zile", un obicei tipic pentru mulți dintre ei, crescuți înainte de popularizarea mâncării de tip fast-food și a preparatelor rapide la cuptorul cu microunde. William, un centenar de 101 ani din Toronto, ilustrează acest aspect prin pregătirea tuturor meselor sale, bazându-și alimentația pe un consum abundent de sardine, pe care le consideră secretul longevității sale.

La fel, Jack Van Nordheim, "Uncle Jack" de pe rețelele sociale, în vârstă de 101 ani, preferă mese simple, preparate acasă, cum ar fi puiul fiert. Gătitul acasă reduce semnificativ consumul de alimente ultra-procesate, asociate cu diverse probleme de sănătate grave, precum depresia, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.

Un studiu publicat în International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity confirmă acest lucru, arătând că persoanele care gătesc acasă de cinci ori pe săptămână au un stil alimentar mai sănătos, consumă mai multe fructe și legume și mențin o greutate sănătoasă. Moderația în alimentație este un alt factor crucial. Mulți centenari japonezi urmează principiul "hara hachi bu", adică mănâncă până când sunt 80% sătui, după cum explică Yumi Yamamoto de la LongeviQuest.

Bunica sa, Shigeyo Nakachi, a doua cea mai vârstnică persoană din Japonia la momentul decesului său în 2021, exemplifică această abordare, evitând excesele alimentare și consumul exagerat de dulciuri. Similar, mantra lui Martin McEvilly, cel mai bătrân bărbat din Irlanda, la 108 ani, care a mers cu bicicleta regulat până la 99 de ani, este "totul cu moderație", ceea ce, în cazul său, include consumul de alcool doar duminica seara, cu trei halbe de Guinness. În ciuda moderației, excepțiile ocazionale sunt permise.

Yamamoto menționează că supercentenarii japonezi se răsfață din când în când. Kane Tanaka, a doua cea mai vârstnică persoană din istorie, decedată la 119 ani, se bucura de o sticlă de Coca-Cola zilnic.

Szekely își permite din când în când o înghețată de cafea, iar "Uncle Jack" atribuie longevitatea sa consumului zilnic de ciocolată neagră și miere. Experții susțin că integrarea unor mici plăceri culinare face alimentația sănătoasă mai ușor de susținut pe termen lung, așa cum promovează și nutriționista Nicole Ludlam-Raine dieta 80/20, combinând o alimentație sănătoasă în 80% din timp cu permisiunea de a consuma alimente preferate în restul de 20%. .

Longevitatea excepțională a unor indivizi, atestată de numeroase cazuri documentate de BI, pare strâns legată de anumite obiceiuri alimentare comune. Analizând stilul de viață al mai multor centenari, se conturează o imagine a unei diete echilibrate, bazate preponderent pe alimente proaspete și integrale, cu un consum redus de carne.

Un exemplu elocvent îl constituie Deborah Szekely, în vârstă de 102 ani, pescatariană de-a lungul întregii vieți, care își cultivă o mare parte din legume pe propria fermă din Baja California, Mexic, unde activează și în prezent. Această implicare directă în producția alimentelor sale subliniază importanța prospețimii și a lipsei de procesare.

O altă centenară, Pearl Taylor, tot de 102 ani, din Dayton, Ohio, declară că urmărește o dietă predominant vegetariană, cu un consum ocazional de carne. Secretul ei constă într-un suc verde preparat acasă, care conține aloe vera, țelină, pătrunjel, ghimbir și apă îndulcită cu Splenda. Louise Jean Signore, la 112 ani, a doua cea mai vârstnică persoană din New York, ilustrează beneficiile dietei mediteraneene, bogată în fructe, legume, fasole și ulei de măsline.

Ea consumă zilnic salată, fructe și legume, integrând sos de roșii, usturoi sau ulei de măsline la toate mesele principale. Recunoscută pentru beneficiile sale asupra sănătății cardiovasculare, pierderii în greutate și prevenirii declinului cognitiv, dieta mediteraneană se evidențiază ca un model de alimentație sănătoasă. Un element cheie în longevitatea acestor indivizi pare să fie prepararea acasă a meselor.

Pearl Taylor, de exemplu, afirmă că nu a mai consumat mâncare preambalată de "ani de zile". Acest obicei, prevalent printre centenarii care au crescut înainte de extinderea masivă a fast-food-ului și a meselor pre-preparate, minimizează consumul de alimente ultra-procesate, asociate cu diverse probleme de sănătate, inclusiv depresia, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.

William, 101 ani, din Toronto, își prepară toate mesele, integrând în dieta sa multe sardine, pe care le consideră secretul longevității sale. Jack Van Nordheim, "Uncle Jack", de 101 ani, preferă mese simple, precum puiul fiert, demonstrând că simplitatea și prepararea acasă pot fi cheia unei diete sănătoase.

Un studiu publicat în International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity confirmă această legătură, demonstrând că persoanele care gătesc acasă de cinci ori pe săptămână au un stil de viață alimentar mai sănătos, consumând mai multe fructe și legume și menținând o greutate corporală optimă. Moderația în alimentație este, de asemenea, un principiu comun. Mulți centenari japonezi urmează principiul „hara hachi bu”, adică mănâncă până când sunt 80% sătui, după cum explică Yumi Yamamoto de la LongeviQuest.

Străbunica sa, Shigeyo Nakachi, a doua cea mai vârstnică persoană din Japonia la momentul decesului în 2021, nu mânca niciodată excesiv și nu consuma o tabletă întreagă de ciocolată dintr-o dată. Similar, Martin McEvilly, cel mai bătrân bărbat din Irlanda la 108 ani, se ghidează după principiul „totul cu moderație”, consumând alcool doar duminica seara, când savurează trei pinturi de Guinness. Cu toate acestea, moderația nu exclude complet mici plăceri culinare.

Kane Tanaka, a doua cea mai vârstnică persoană din istorie, care a trăit până la 119 ani, se delecta zilnic cu o sticlă de Coca-Cola, după cum relatează Yamamoto. Szekely se răsfață ocazional cu înghețată de cafea, iar "Uncle Jack" atribuie longevitatea sa consumului zilnic de ciocolată neagră și miere.

Nutriționista Nicole Ludlam-Raine susține dieta 80/20, un echilibru între alimentația sănătoasă (80%) și mici indulgențe (20%), demonstrând că o abordare flexibilă, dar conștientă, poate contribui la menținerea unui stil de viață alimentar sănătos pe termen lung. .

Louise Jean Signore, la venerabila vârstă de 112 ani, ocupând locul secund în topul celor mai longevivi newyorkezi, ne dezvăluie secretul tinereții sale: o dietă mediteraneană riguros respectată. Această abordare nutrițională, recunoscută pe scară largă pentru beneficiile sale asupra sănătății, se bazează pe consumul abundent de alimente integrale, neprocesate.

În fiecare seară, meniul său include nelipsita salată, fructe proaspete și legume colorate, iar sosul de roșii, usturoiul aromat și uleiul de măsline extravirgin completează fiecare masă principală, adăugând savoare și beneficii nutriționale. Cercetările științifice au demonstrat în mod concludent legătura dintre dieta mediteraneană și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, pierderea în greutate și prevenirea declinului cognitiv asociat cu înaintarea în vârstă. Secretul longevității doamnei Signore se extinde dincolo de alegerea alimentelor, atingând și modul de preparare a acestora.

"Gătește acasă", afirmă ea, subliniind importanța preparării meselor proprii. Această practică, departe de a fi o simplă preferință personală, este o constantă remarcată la mulți centenari, o generație crescută înainte de invazia mâncării preambalate, a fast-food-ului și a meselor rapid încălzite la microunde.

William, un centenar din Toronto, la vârsta de 101 ani, împărtășește o filozofie similară, atribuindu-și longevitatea consumului regulat de sardine. "Sunt secretul meu", declară el cu convingere.

La fel și Jack Van Nordheim, "Uncle Jack" cum este cunoscut pe rețelele sociale, la cei 101 ani ai săi, preferă simplitatea preparatelor casnice, puiul fiert fiind una dintre preferatele sale. Această alegere conștientă de a consuma alimente preparate acasă reduce semnificativ consumul de alimente ultra-procesate, cunoscute pentru impactul negativ asupra sănătății, asociate cu probleme precum depresia, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.

Un studiu publicat în International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity a demonstrat o corelație directă între gătitul acasă (de cel puțin cinci ori pe săptămână) și adoptarea unui stil alimentar sănătos, similar cu dieta mediteraneană, asociat cu un consum crescut de fructe și legume și menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Secretul longevității se mai ascunde și în moderație. Mulți centenari japonezi urmează principiul "hara hachi bu", adică mănâncă până când se simt 80% sătui, explică Yumi Yamamoto de la LongeviQuest.

Străbunica sa, Shigeyo Nakachi, a doua cea mai vârstnică persoană din Japonia la momentul decesului în 2021, exemplifică această abordare, evitând excesele alimentare. Nu consuma niciodată o cantitate mare de mâncare odată, spune Yamamoto.

Similar, Martin McEvilly, cel mai bătrân bărbat din Irlanda la vârsta de 108 ani (care a mers cu bicicleta până la 99 de ani!), își bazează longevitatea pe "totul cu moderație". Pentru el, aceasta înseamnă a consuma alcool doar duminica seara, savurând trei pinturi de Guinness. Chiar și cu o dietă echilibrată și moderată, răsfățurile ocazionale nu sunt excluse.

Deși supercentenarii japonezi mănâncă în general cu moderație, Yamamoto subliniază că se răsfață din când în când. Kane Tanaka, a doua cea mai vârstnică persoană din istorie, care a trăit până la 119 ani, se bucura zilnic de o sticlă de Coca-Cola.

Szekely, la rândul său, se răsfață cu înghețată de cafea, iar "Uncle Jack" atribuie longevitatea sa consumului zilnic de ciocolată neagră și miere. Integrarea unor mici plăceri culinare într-o dietă sănătoasă contribuie la sustenabilitatea acesteia pe termen lung, așa cum susțin și experții.

Nutriționista Nicole Ludlam-Raine promovează dieta 80/20, un echilibru între alimentația sănătoasă (80%) și permisiunea de a savura alimentele preferate (20%). .

Longevitatea, un subiect fascinant și adesea studiat, pare să aibă legături surprinzătoare cu obiceiurile alimentare. Un element comun printre centenari, cum ar fi Taylor, care, după spusele sale, nu a consumat mâncare preambalată de "ani de zile" și își pregătește singură toate mesele, este atenția acordată preparării propriilor alimente.

Această practică, departe de a fi o simplă coincidență, reflectă o tendință observată la multe persoane care au depășit cu mult vârsta de 100 de ani, mulți dintre ei crescând într-o perioadă în care mâncarea rapidă și preparatele pentru microunde erau mult mai puțin accesibile. Exemplele sunt numeroase. William, un centenar din Toronto, în vârstă de 101 ani, își prepară toate mesele, integrând în dietă o cantitate semnificativă de sardine, pe care le consideră secretul longevității sale.

Jack Van Nordheim, cunoscut online drept "Uncle Jack", la venerabila vârstă de 101 ani, preferă meniuri simple, dar pregătite acasă, precum puiul fiert. Această alegere conștientă de a găti acasă poate fi explicată prin dorința de a evita alimentele ultra-procesate, asociate cu o multitudine de probleme de sănătate, printre care depresia, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare. Un studiu publicat în "International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity" susține această observație.

Cercetarea a demonstrat că participanții care găteau acasă de cinci ori pe săptămână aveau o probabilitate mai mare de a adopta un stil alimentar sănătos, asemănător dietei mediteraneene, consumând mai multe fructe și legume și menținându-și o greutate corporală sănătoasă. Moderarea în alimentație pare, de asemenea, un element crucial. Mulți centenari japonezi urmează principiul "hara hachi bu", adică mănâncă până când sunt 80% sătui, așa cum a explicat Yumi Yamamoto de la LongeviQuest, organizație care verifică vârsta supercentenarilor.

Străbunica sa, Shigeyo Nakachi, a doua cea mai vârstnică persoană din Japonia la momentul decesului său în 2021, era un exemplu perfect: niciodată nu mânca excesiv și nu termina niciodată o tabletă întreagă de ciocolată odată. Similar, Martin McEvilly, în vârstă de 108 ani, cel mai bătrân bărbat din Irlanda, care a mers cu bicicleta regulat până la 99 de ani, susține o filozofie a "moderației". Pentru el, aceasta înseamnă a consuma alcool doar duminica seara, când savurează trei pinturi de Guinness. Cu toate acestea, moderația nu exclude complet răsfățurile ocazionale.

Yamamoto menționează că, deși centenarii japonezi mănâncă în general cu moderație, ei își permit totuși mici plăceri culinare. Kane Tanaka, a doua cea mai longevivă persoană din istorie, care a trăit până la 119 ani, se bucura de o sticlă de Coca-Cola zilnic, după cum relatează Yamamoto.

La fel, Szekely își permite din când în când o porție de înghețată de cafea, iar Uncle Jack atribuie longevitatea sa consumului zilnic de ciocolată neagră și miere. Experții susțin că aceste mici indulgențe pot contribui la o alimentație sănătoasă mai sustenabilă pe termen lung, nutriționista Nicole Ludlam-Raine promovând chiar dieta 80/20, unde 80% din timp se consumă alimente sănătoase, iar restul de 20% sunt dedicate indulgențelor personale. .

Longevitatea, un subiect fascinant și complex, este adesea asociată cu stilul de viață, în special cu obiceiurile alimentare. Exemplele unor centenari remarcabili ilustrează diversitatea abordărilor nutriționale care pot contribui la o viață îndelungată.

William, un locuitor de 101 de ani din Toronto, își prepară singur toate mesele, bazându-și alimentația pe un consum considerabil de sardine, pe care le consideră secretul longevității sale. Această abordare specifică, bogată în proteine și acizi grași omega-3, evidențiază faptul că nu există o rețetă unică pentru longevitate.

Contrastând cu William, Jack Van Nordheim, de asemenea în vârstă de 101 ani și cunoscut online ca "Uncle Jack", optează pentru o dietă simplă, bazată pe preparate casnice, cum ar fi puiul fiert. Această preferință pentru mâncarea gătită acasă subliniază importanța reducerii consumului de alimente ultra-procesate, puternic asociate cu riscuri crescute de afecțiuni precum depresia, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare.

Un studiu publicat în "International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity" a demonstrat o corelație semnificativă între prepararea meselor acasă (de cel puțin cinci ori pe săptămână) și adoptarea unui stil alimentar sănătos, asemănător dietei mediteraneene, caracterizat printr-un consum crescut de fructe și legume și menținerea unei greutăți corporale optime. Moderația în alimentație apare ca un factor comun în experiența multor centenari. Mulți centenari japonezi, de exemplu, urmează principiul "hara hachi bu", care înseamnă a mânca până la 80% din senzația de sațietate, așa cum subliniază Yumi Yamamoto de la LongeviQuest, o organizație care verifică vârsta supercentenarilor.

Străbunica lui Yamamoto, Shigeyo Nakachi, a doua cea mai vârstnică persoană din Japonia la momentul decesului său în 2021, exemplifică acest principiu, evitând excesele alimentare și consumul de dulciuri în cantități mari. În mod similar, Martin McEvilly, cel mai bătrân bărbat din Irlanda la 108 ani (care a mers cu bicicleta regulat până la vârsta de 99 de ani), se ghidează după principiul "totul cu moderație".

Pentru McEvilly, acest lucru înseamnă a consuma alcool doar duminica seara, savurând trei pinturi de Guinness. Totuși, moderația nu exclude complet indulgențele ocazionale. Yamamoto menționează că, deși centenarii japonezi mănâncă în general cu moderație, ei se răsfață din când în când.

Kane Tanaka, a doua cea mai vârstnică persoană din istorie, care a trăit până la 119 ani, bea zilnic o sticlă de Coca-Cola, conform lui Yamamoto. Similar, Szekely se bucură ocazional de o înghețată de cafea, iar "Uncle Jack" atribuie longevitatea sa consumului zilnic de ciocolată neagră și miere.

Această abordare echilibrată este susținută de experți, integrarea unor mici plăceri culinare contribuind la o dietă mai sustenabilă pe termen lung. Nutriționista Nicole Ludlam-Raine promovează chiar dieta 80/20, în care 80% din alimente sunt sănătoase, iar restul de 20% sunt dedicate indulgențelor personale.

În concluzie, longevitatea pare să fie mai degrabă rezultatul unui echilibru personalizat între o dietă sănătoasă și mici plăceri culinare, decât al unei abordări rigide și uniforme. .

Longevitatea excepțională a unor indivizi, precum supercentenarii japonezi, este adesea asociată cu anumite obiceiuri alimentare și un stil de viață echilibrat. Yumi Yamamoto, colaboratoare a LongeviQuest, o organizație dedicată verificării vârstei supercentenarilor și citată de BI, subliniază rolul crucial al principiului „hara hachi bu” în cultura japoneză.

Acest principiu, care constă în a mânca până la 80% din capacitatea de sațietate, este urmat de mulți centenari japonezi. Experiența personală a lui Yamamoto, a cărei străbunică, Shigeyo Nakachi (a doua cea mai vârstnică persoană din Japonia la decesul său în 2021), a exemplificat acest principiu printr-o alimentație moderată, evitând excesele, spre exemplu, consumând ciocolată cu mare cumpătare, fără a termina niciodată o tabletă dintr-o dată.

Această practică a alimentației echilibrate se regăsește și în cazul altor supercentenari. Martin McEvilly, cel mai bătrân bărbat din Irlanda la vârsta de 108 ani, a fost un adept al principiului „totul cu moderație”, menținându-și un stil de viață activ – mergând cu bicicleta regulat până la vârsta de 99 de ani.

Pentru el, moderația însemna, printre altele, a consuma alcool doar duminica seara, savurând trei pinturi de Guinness. Cu toate acestea, moderația nu exclude complet răsfățurile ocazionale. Yamamoto subliniază că supercentenarii, deși adepți ai alimentației moderate, își permit din când în când mici plăceri culinare.

Kane Tanaka, a doua cea mai vârstnică persoană din istorie (119 ani), consuma zilnic o sticlă de Coca-Cola, conform declarațiilor lui Yamamoto. De asemenea, există și exemple de longevitate asociate cu consumul regulat de ciocolată neagră și miere (Uncle Jack), sau cu savurarea ocazională a unei porții de înghețată de cafea (Szekely). Această combinație de alimentație sănătoasă și răsfățuri ocazionale este susținută și de experți în nutriție.

Nicole Ludlam-Raine, nutriționistă, promovează dieta 80/20, o abordare care echilibrează alimentația sănătoasă (80% din timp) cu permisiunea de a consuma alimente preferate în restul de 20%, asigurând astfel sustenabilitatea unui stil de viață alimentar sănătos pe termen lung. Concluzionând, longevitatea excepțională pare a fi strâns legată nu doar de o dietă restrictivă, ci de o abordare echilibrată, care include atât moderația, cât și bucuria unor mici plăceri culinare ocazionale. .

Longevitatea excepțională a unor indivizi, precum străbunica lui Yamamoto, Shigeyo Nakachi, decedată în 2021 la o vârstă care o plasa pe locul al doilea în topul celor mai longevivi din Japonia, ridică întrebări fascinante despre obiceiurile alimentare și stilul de viață. Yamamoto însuși dezvăluie un aspect crucial al dietei străbunicii sale: o absență a excesului alimentar, fără a consuma niciodată cantități mari de mâncare sau o întreagă tabletă de ciocolată dintr-o dată.

Acest principiu al moderației pare să se regăsească și în cazul altor supercentenari. Martin McEvilly, cel mai bătrân bărbat din Irlanda la vârsta de 108 ani, un ciclist pasionat până la vârsta de 99 de ani, își sintetizează filozofia de viață prin celebra sa deviză: „totul cu moderație”.

Pentru el, aceasta înseamnă savurarea a trei pinturi de Guinness doar în serile de duminică. Totuși, moderația nu înseamnă absența completă a plăcerilor culinare. Yamamoto subliniază faptul că, deși supercentenarii japonezi adoptă, în general, o alimentație echilibrată și moderată, ei își permit mici răsfățuri ocazionale.

Un exemplu elocvent este Kane Tanaka, a doua cea mai longevivă persoană din istorie, care a trăit până la venerabila vârstă de 119 ani și care, potrivit lui Yamamoto, se delecta zilnic cu o sticlă de Coca-Cola. Similar, menționează și alte exemple, precum Szekely, care se răsfață din când în când cu o porție de înghețată de cafea, sau "Uncle Jack", care atribuie longevitatea sa consumului zilnic de ciocolată neagră și miere. Această observație empirică este susținută și de experți în nutriție.

Integrarea unor mici plăceri culinare în dieta zilnică, departe de a fi nocivă, poate, dimpotrivă, contribui la o alimentație mai sustenabilă pe termen lung. Nutriționista Nicole Ludlam-Raine promovează chiar regula 80/20, un principiu care pledează pentru o alimentație sănătoasă în proporție de 80% din timp, permițând astfel 20% pentru alimentele preferate, oferind un echilibru între sănătate și plăcere.

În concluzie, longevitatea excepțională a unor persoane pare să fie asociată nu doar cu o alimentație sănătoasă, ci și cu o abordare echilibrată și moderată, care permite și mici răsfățuri ocazionale, transformând astfel alimentația într-un act plăcut și sustenabil. .

Secretul longevității, în cazul unor supercentenari japonezi, pare să rezide nu doar în moderație, ci și în mici plăceri culinare ocazionale. Deși alimentația lor se bazează în principal pe o dietă echilibrată și controlată, cum a subliniat dr.

Yamamoto, aceștia nu se privesc de satisfacții gustative sporadice. Un exemplu elocvent este Kane Tanaka, a doua cea mai longevivă persoană din istorie, care a atins venerabila vârstă de 119 ani și care, potrivit declarațiilor lui Yamamoto, savura zilnic o sticlă de Coca-Cola.

Similar, Szekely se răsfață din când în când cu o porție de înghețată de cafea, o delicatesă pe care o apreciază în mod evident. Un alt caz remarcabil este Uncle Jack, care atribuie longevitatea sa consumului zilnic de ciocolată neagră și miere, demonstrând astfel că integrarea unor alimente considerate "delicatețe" nu este neapărat un impediment pentru o viață îndelungată și sănătoasă. Această constatare este susținută și de experți în nutriție, care evidențiază importanța echilibrului între o dietă sănătoasă și momentele de răsfăț culinar.

Includerea unor mici plăceri, apreciază specialiștii, sporește sustenabilitatea unei diete restrictive, prevenind sentimentul de privațiune și crescând aderența la un stil alimentar sănătos pe termen lung. Nutriționista Nicole Ludlam-Raine, de exemplu, promovează cu succes dieta 80/20, o abordare pragmatică care recomandă o alimentație sănătoasă în proporție de 80% din timp, permițând o flexibilitate de 20% pentru consumarea alimentelor preferate, fără a compromite beneficiile unei diete echilibrate.

Această abordare, inspirată din cazurile de succes ale supercentenarilor, demonstrează că longevitatea nu este sinonimă cu privațiunile absolute, ci cu o abordare echilibrată și personalizată a alimentației. .