Schengen complet: Triplul avantaj pentru România

Integrarea României în Spațiul Schengen: O victorie a dreptății și demnității naționale, marcată de o lungă și dificilă luptă diplomatică. Aderarea deplină a României la Spațiul Schengen, cu deschiderea frontierelor terestre începând cu 1 ianuarie 2025, reprezintă un moment istoric, culminând o perioadă îndelungată de eforturi diplomatice și negocieri intense.

Această realizare semnificativă contrazice afirmațiile extremiste anti-europene, care, în timpul campaniei prezidențiale, predicau imposibilitatea integrării României în zona de liberă circulație. Intrarea în Schengen consolidează integrarea ireversibilă a României în Uniunea Europeană, amplificând interdependența cu celelalte state membre. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a exprimat satisfacția și mândria pentru contribuția sa la acest succes, atât în calitate de europarlamentar, cât și în rolul de consilier onorific al prim-ministrului, subliniind implicarea sa directă în procesul de aderare: "Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final.

Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!" Premierul Marcel Ciolacu a salutat decizia ca o "victorie a dreptății și a demnității naționale", subliniind caracterul istoric al evenimentului și beneficiile concrete pentru cetățeni și economie. El a evidențiat eliminarea controalelor la frontieră ca un factor esențial în facilitarea comerțului, reducerea costurilor logistice și creșterea competitivității mărfurilor românești, stimulând economia și creând locuri de muncă.

În plus, premierul a punctat beneficiile imediate pentru românii din diaspora, eliminând timpul pierdut în așteptare la frontieră și facilitând călătoriile în țară. Ciolacu a adresat mulțumiri speciale cancelarului german Olaf Scholz, premierului spaniol Pedro Sanchez, premierului italian Giorgia Meloni și premierului Viktor Orban pentru sprijinul lor crucial, precum și liderilor Comisiei Europene și ai Parlamentului European. Președintele Klaus Iohannis a calificat decizia ca fiind "așteptată prea mult timp de către noi toți", subliniind pregătirea tehnică a României pentru aderare încă de mult timp, și implicarea sa personală în numeroase discuții pe această temă.

El a considerat decizia o confirmare clară a locului României în Spațiul Schengen, bazat pe performanțe și angajament. Drumul către această victorie a fost însă presărat cu obstacole. Austria și Olanda și-au exprimat inițial reticența, blocând aderarea pentru o lungă perioadă.

Austria a invocat preocupări legate de gestionarea imigrației ilegale, în timp ce Olanda a ridicat obiecții în legătură cu lupta anticorupție. După o lungă negociere, în care România și Bulgaria au depus eforturi susținute, Austria și Olanda și-au retras veto-ul, după un vot în favoarea aderării în Parlamentul olandez, permițând finalizarea procesului.

Controalele la frontierele interne vor continua timp de șase luni, sub formă de controale aleatoare. Această integrare marchează un moment important în istoria europeană, subliniind succesul unui proiect ambițios de cooperare și integrare. Schengen, inițiat în 1985 între cinci țări, s-a extins semnificativ, devenind cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, acoperind peste 4 milioane de km² și o populație de aproape 420 de milioane de locuitori.

Eliminarea controalelor la frontierele interne facilitează circulația liberă a persoanelor, generând beneficii economice semnificative și stimulând turismul și sectorul cultural. România și Bulgaria au așteptat aderarea la Schengen încă din 2011, îndeplinind criteriile necesare încă din 9 iunie 2011, dar întâmpinând obstacole politice până în prezent.

Aderarea Croației la Schengen în 2023 a evidențiat nevoia de a elimina blocajele politice și a stimulat eforturile diplomatice pentru integrarea României și Bulgariei. .

Integrarea deplină a României în Spațiul Schengen, un eveniment istoric marcat de eliminarea controalelor la frontierele terestre începând cu 1 ianuarie 2025, reprezintă o victorie crucială pentru țară, consolidând atât statutul său în Uniunea Europeană, cât și demnitatea națională. Această realizare, mult așteptată încă din 2011, a fost obținută după o lungă și complexă bătălie diplomatică, marcată de obstacole semnificative și veto-uri impuse de anumite state membre, precum Austria și Olanda, din motive legate de gestionarea imigrației ilegale și lupta anticorupție.

Argumentul des folosit de extremiști, care în campania prezidențială negau posibilitatea aderării la Schengen, este astfel infirmat. Intrarea în zona de liberă circulație marchează o etapă definitorie în integrarea europeană a României, crescând interdependența cu restul continentului și făcând apartenența la UE ireversibilă.

Această integrare are multiple beneficii, așa cum a subliniat premierul Marcel Ciolacu, numind aderarea "o victorie a dreptății și a demnității naționale și un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetățeni de mâna a doua în Europa". El a evidențiat beneficiile economice, facilitarea comerțului pentru companiile românești prin reducerea costurilor logistice și creșterea competitivității mărfurilor românești, creând astfel noi oportunități de afaceri și locuri de muncă.

De asemenea, a subliniat beneficiile directe pentru cetățenii români, în special pentru cei din diaspora, care se vor putea bucura de o circulație liberă, fără ore interminabile petrecute la frontiere, "mai mult timp petrecut cu familiile și mai puțin stres în călătorii". Premierul Ciolacu a adresat mulțumiri speciale cancelarului german Olaf Scholz, premierului spaniol Pedro Sanchez, premierului italian Giorgia Meloni și premierului Viktor Orban, precum și liderilor Comisiei Europene și ai Parlamentului European, pentru sprijinul lor esențial în acest proces. Președintele Klaus Iohannis a calificat decizia drept "o decizie aşteptată prea mult timp de către noi toţi", subliniind implicarea sa personală în numeroase discuții și declarând că "Decizia de azi este o confirmare clară a unei realităţi - locul României este în spaţiul Schengen în baza performanţelor şi angajamentului nostru".

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a exprimat satisfacția sa pentru contribuția sa la atingerea acestui obiectiv, atât prin demersurile sale în calitate de europarlamentar, cât și prin implicarea sa în calitate de consilier onorific al prim-ministrului. "Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final.

Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!", a declarat acesta. Renunțarea Austriei și Olandei la veto a fost esențială pentru finalizarea procesului. Austria, inițial reticentă din cauza preocupărilor legate de migrație, a anunțat luni seara renunțarea la blocarea extinderii Schengen.

Țările de Jos au dat și ele undă verde după un vot în parlament. Comisia Europeană a solicitat insistent Austriei să renunțe la veto, un prim pas fiind făcut cu "Air Schengen", care a ridicat controalele la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România la sfârșitul lunii martie 2024.

În noiembrie 2022, miniștrii de interne din Austria, România, Bulgaria și Ungaria au convenit asupra unui nou pachet de măsuri privind protecția frontierelor. Controalele la frontierele interne vor continua o perioadă de timp, așa cum a declarat ministrul austriac Gerhard Karner. Aderarea la Schengen, un proiect început în 1985 cu cinci țări, a evoluat într-un spațiu de liberă circulație fără precedent, cuprinzând acum 27 de țări, inclusiv Croația (din 1 ianuarie 2023).

Schengen reprezintă o realizare majoră a proiectului european, facilitând circulația a peste 400 de milioane de persoane anual, având un impact pozitiv semnificativ asupra economiei, turismului și culturii. Eliminarea controalelor la frontiere interne, cu excepția unor cazuri specifice de amenințare, este o piatră de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice.

România, prin aderarea sa deplină, se alătură acestui sistem, beneficiind de o integrare europeană mai profundă și mai stabilă. Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a felicitat atât România, cât și Bulgaria pentru această realizare bine meritată. .

După o lungă aşteptare şi o bătălie diplomatică intensă, România a obținut, în sfârşit, accesul complet la Spaţiul Schengen, inclusiv la graniţele terestre. Această decizie istorică, luată joi în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles, marchează un moment crucial în integrarea României în Uniunea Europeană şi reprezintă o victorie a dreptății şi a demnității naționale, aşa cum a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Anunțul oficial a fost făcut de autorități la încheierea şedinţei JAI, fiind urmat de felicitări din partea unor lideri europeni, printre care şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a subliniat că această realizare este "bine meritată". Aplicarea efectivă a deciziei este programată pentru 1 ianuarie 2024, deşi controale aleatorii la frontierele terestre vor continua încă şase luni. Premierul Ciolacu a evidențiat multiplele beneficii ale aderării la Schengen, subliniind impactul pozitiv asupra economiei românești.

Eliminarea controalelor la frontieră va facilita comerțul cu partenerii europeni, reducând costurile logistice și sporind competitivitatea mărfurilor românești. Aceasta va genera, în consecință, noi oportunități de afaceri și locuri de muncă.

De asemenea, premierul a punctat beneficiile imediate pentru cetățenii români, în special pentru cei din diaspora, care vor putea călători mai ușor și mai rapid în țară, evitând orele lungi de așteptare la punctele de trecere a frontierei. Ciolacu a adresat mulțumiri speciale cancelarului german Olaf Scholz, premierului spaniol Pedro Sanchez, premierului italian Giorgia Meloni și premierului Viktor Orban, pentru sprijinul lor esențial în acest proces, dar şi liderilor Comisiei Europene şi ai Parlamentului European. Președintele Klaus Iohannis a confirmat aderarea deplină a României la Schengen, subliniind că această decizie, mult aşteptată, vine după un proces dificil, marcat de obstacole semnificative.

El a evidențiat pregătirea tehnică a României pentru aderare, menționând implicarea sa personală în numeroase discuții diplomatice pe această temă. Iohannis a reiterat că acest moment confirmă locul României în Spațiul Schengen, pe baza performanțelor și angajamentului țării noastre. Calea către Schengen a fost una lungă și dificilă, marcată de veto-uri impuse de Austria și Olanda.

Austria, inițial reticentă din cauza îngrijorărilor legate de gestionarea migrației ilegale, şi-a retras veto-ul în urma unor negocieri intense. Similar, Țările de Jos, după un vot în parlament, au aprobat aderarea completă a României și Bulgariei la Schengen.

Comisia Europeană a jucat un rol important în acest proces, îndemnând Austria să renunțe la blocarea aderării. Un prim pas a fost făcut în martie 2024, cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

În noiembrie 2022, s-a convenit asupra unui nou pachet de măsuri privind protecția frontierelor, în urma unor discuții între miniștrii de interne din Austria, România, Bulgaria și Ungaria. Controalele la frontierele interne între Bulgaria și România, precum și între Ungaria și România vor continua pentru o perioadă limitată. Dorința de a adera la Schengen datează din 2011, atunci când România a îndeplinit criteriile necesare.

Cu toate acestea, veto-uri succesive, impuse de mai multe țări, inclusiv Germania, Franța și Olanda, au amânat intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Aceste veto-uri au fost motivate inițial de preocupări legate de lupta anticorupție și monitorizarea prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

După ridicarea MCV-ului, și prin eforturi diplomatice intense, s-a ajuns la un compromis cu aderarea la "Air Schengen" și în cele din urmă la aderarea deplină. Refuzul inițial al Austriei a fost interpretat de unii ca fiind legat de agenda electorală internă și ascensiunea extremismului de dreapta. Spațiul Schengen, creat în 1985, este o realizare importantă a proiectului european, creând cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

El acoperă o suprafață vastă și o populație de peste 400 de milioane de persoane. Aderarea la Schengen aduce multiple beneficii economice, sociale și culturale, facilitând circulația persoanelor, mărfurilor și ideilor.

Deși unele țări au reintrodus temporar controalele la frontierele interne din motive de securitate, Schengen rămâne un pilon fundamental al Uniunii Europene. .

Aderarea deplină a României la Spațiul Schengen, anunțată cu entuziasm de premierul Marcel Ciolacu, reprezintă mult mai mult decât o simplă formalitate birocratică. Este, după cum a subliniat premierul, o "victorie a dreptății și a demnității naționale", un triumf al tuturor românilor, indiferent de afilierea lor politică sau de statutul socioeconomic.

Această victorie, obținută printr-o muncă susținută în echipă, reflectă eforturile colective ale unor lideri de opinie atât din țară, cât și din străinătate, personalități publice, oameni simpli, miniștri, diplomați, europarlamentari și specialiști din diverse instituții, toți contribuind la atingerea acestui obiectiv strategic național. Ciolacu a evidențiat faptul că această realizare nu este doar simbolică, ci are implicații concrete și imediate pentru economia românească.

Eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerțul, va reduce costurile logistice pentru companiile românești, sporindu-le astfel competitivitatea pe piața europeană, stimulând economia și creând noi oportunități de afaceri și locuri de muncă. Beneficiile se extind și la cetățenii români, în special la cei din diaspora, care vor putea călători mai ușor și mai rapid, petrecând mai mult timp cu familiile și reducând stresul asociat călătoriilor de lungă durată, evitând astfel orele interminabile petrecute la punctele de control de frontieră.

"Această decizie aduce beneficii concrete și imediate. Mai ales pentru cei din diaspora, care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor.

Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile și mai puțin stres în călătorii", a subliniat premierul.

Recunoștința premierului s-a îndreptat, "în mod special", către cancelarul german Olaf Scholz, premierul spaniol Pedro Sanchez, premierul italian Giorgia Meloni și premierul Viktor Orban, al căror sprijin a fost considerat esențial în acest proces. De asemenea, Ciolacu a adresat mulțumiri liderilor Comisiei Europene și ai Parlamentului European, pentru implicarea constantă și sprijinul acordat României. Președintele Klaus Iohannis a salutat, de asemenea, aderarea deplină la Schengen, calificând-o drept o decizie "așteptată prea mult timp de către noi toți".

El a subliniat pregătirea tehnică a României pentru această integrare, dar și obstacolele întâmpinate pe parcurs, menționând implicarea sa personală în nenumărate discuții pe această temă. "Decizia de azi este o confirmare clară a unei realităţi - locul României este în spaţiul Schengen în baza performanţelor şi angajamentului nostru", a declarat președintele.

Această victorie a însemnat renunțarea Austriei și Olandei la veto-ul impus anterior. Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunțat renunțarea Austriei la blocarea extinderii Schengen, urmând ca țara să voteze în favoarea proiectului.

De asemenea, Țările de Jos au dat undă verde admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen, în urma unui vot favorabil în parlamentul olandez. Celelalte țări ale UE își exprimaseră deja acordul.

Comisia Europeană solicitase insistent Austriei renunțarea la veto, un prim pas fiind făcut prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime cu România și Bulgaria la sfârșitul lunii martie 2024. În noiembrie 2022, miniștrii de interne din Austria, România, Bulgaria și Ungaria au convenit asupra unor noi măsuri de protecție a frontierelor.

Controalele la frontierele interne între Bulgaria și România, precum și între Ungaria și România vor continua pentru o perioadă. Drumul spre Schengen a fost lung și anevoios. România și Bulgaria așteaptă de peste un deceniu această integrare, depunând eforturi comune pentru îndeplinirea criteriilor tehnice.

Încă din 9 iunie 2011, îndeplinirea criteriilor Schengen a fost recunoscută oficial, dar admiterea a fost împiedicată de veto-uri repetate, impuse de diverse țări, inclusiv Germania, Franța și Olanda, care invocau probleme legate de lupta anticorupție. Ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) a fost un pas crucial, dar blocarea aderării la sfârșitul anului 2022, în ciuda admiterii Croației, a generat indignare și proteste.

Austria s-a opus din motive legate de gestionarea imigrației ilegale, în timp ce Olanda a obiectat în privința Bulgariei. Presiunile diplomatice și eforturile susținute au dus la un compromis: accesul la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, urmat de ridicarea controalelor la frontierele terestre. Spațiul Schengen, inițiat în 1985, este o realizare importantă a proiectului european, reprezentând cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, acoperind peste 4 milioane de kilometri pătrați și o populație de aproape 420 de milioane de persoane.

Apartenența la Schengen implică eliminarea controalelor la frontierele interne, cu excepția unor situații excepționale, și controale armonizate la frontierele externe. În ciuda crizelor, cum ar fi criza migrației, Schengen rămâne o piatră de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice, facilitând circulația a milioane de persoane zilnic și aducând beneficii economice și sociale semnificative.

La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit membră cu drepturi depline, iar la 30 decembrie 2023, Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România începând cu 31 martie 2024, urmată de o decizie ulterioară privind ridicarea controalelor la frontierele terestre. .

Aderarea României la spațiul Schengen, o aspirație națională de peste un deceniu, s-a concretizat în sfârșit. Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi vestea mult așteptată, declarând că România este acum membră cu drepturi depline a Schengen, o decizie calificată drept "așteptată prea mult timp de către noi toți".

Această integrare, însă, nu a fost lipsită de obstacole. Șeful statului a subliniat faptul că România a fost "de mult timp pregătită tehnic" pentru aderare, depunând eforturi considerabile pentru a îndeplini toate criteriile necesare.

Implicarea personală a lui Iohannis în "nenumărate discuții" a fost crucială în acest proces. El a reiterat faptul că "Decizia de azi este o confirmare clară a unei realități - locul României este în spațiul Schengen în baza performanțelor și angajamentului nostru". Drumul spre Schengen a fost pavat cu dificultăți, marcat de veto-uri impuse de Austria și Olanda.

Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a anunțat luni seara retragerea veto-ului austriac, declarând că Austria va vota în favoarea aderării României și Bulgariei. Similar, Țările de Jos au acordat undă verde, după un vot favorabil în parlamentul olandez miercuri, ratificând decizia guvernului de la Haga.

Celelalte state membre ale UE își exprimaseră deja acordul. Comisia Europeană a aplicat presiuni constante asupra Austriei pentru a renunța la blocaj, un prim pas fiind făcut prin "Air Schengen", care a ridicat controalele la frontierele aeriene și maritime cu România și Bulgaria la sfârșitul lunii martie 2024.

În noiembrie 2022, miniștrii de interne din Austria, România, Bulgaria și Ungaria au convenit asupra unui nou pachet de măsuri privind protecția frontierelor. Conform declarației ministrului Karner, controalele la frontierele interne între Bulgaria și România, precum și între Ungaria și România vor continua o perioadă. Aspirația României și Bulgariei de a adera la Schengen datează din 2011.

Cele două țări, având o frontieră comună extinsă, au optat pentru un demers comun, simplificând implementarea condițiilor tehnice. Îndeplinirea criteriilor Schengen de către România a fost recunoscută pe 9 iunie 2011, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, după ce Parlamentul European avizase favorabil proiectul pe 8 iunie 2011.

Consiliul European a confirmat succesul României în îndeplinirea măsurilor Schengen la 13-14 decembrie 2012. Cu toate acestea, aderarea, necesitând unanimitate în Consiliul UE și aprobare de la liderii europeni, a fost blocată ani de zile de veto-uri, în special din partea Germaniei, Franței și Olandei.

Aceste țări invocau preocupări legate de lupta anticorupție, având în vedere monitorizarea specială a României și Bulgariei prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) din 2007. După ridicarea MCV, Germania, Franța și Olanda au fost convinse să renunțe la veto, cel puțin în cazul României. Refuzul de a accepta România și Bulgaria în Schengen la sfârșitul anului 2022, în timp ce Croația a fost admisă, a provocat indignare și proteste intense, culminând cu rechemarea ambasadorului României la Viena pentru consultări.

Austria s-a opus atât aderării României, cât și a Bulgariei, invocând probleme de gestionare a imigrației ilegale, în timp ce Olanda a obiectat doar față de aderarea Bulgariei, ridicând problema luptei anticorupție. Rezistența Austriei a fost atribuită agendei electorale interne, având în vedere ascensiunea extremă dreaptă cu o platformă anti-imigrație.

În anii următori, România și Bulgaria au intensificat eforturile diplomatice pentru a convinge Austria și Olanda să renunțe la veto. Soluția de compromis a inclus aderarea la "Air Schengen", cu continuarea negocierilor privind ridicarea controalelor la frontierele terestre.

Chiar și după victoria electorală a extremă dreaptă austriacă, se urmărește izolarea ei politică prin negocieri pentru o coaliție guvernamentală mai largă. Spațiul Schengen, o realizare esențială a proiectului european, își are originile în 1985, început ca un proiect interguvernamental între cinci țări (Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg). Extinzându-se treptat, a devenit cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

Numele său provine de la un mic sat luxemburghez, unde s-au semnat Acordul și Convenția Schengen în 1985 și 1990. Eliminarea controalelor la frontierele interne permite libera circulație a persoanelor, cu excepția unor amenințări specifice, și controale armonizate la frontierele externe.

Criza imigranților a determinat reintroducerea temporară a controalelor în unele țări. Schengen cuprinde acum peste 4 milioane de km², cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, incluzând 27 de țări: 23 de state membre UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Croația a devenit membră la 1 ianuarie 2023. Controalele la frontierele interne cu Ciprul nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spațiu.

La 30 decembrie 2023, Consiliul a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România începând cu 31 martie 2024, urmată de o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre. Schengen facilitează peste 1,25 miliarde de călătorii anuale, având beneficii economice semnificative pentru cetățeni și întreprinderi, constituind un element fundamental al Uniunii Europene și pieței unice. .

De peste un deceniu, România și Bulgaria aspiră la integrarea deplină în Spațiul Schengen, o aspirație întârziată de veto-uri repetate din partea unor state membre ale UE. Inițial, aderarea, care necesită unanimitate în Consiliul UE și ulterior aprobarea liderilor europeni, a fost blocată, începând din 2011, de Germania, Franța și Olanda, invocând preocupări legate de lupta anticorupție în cele două țări, supuse, încă din 2007, Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

Parlamentul European avizase favorabil proiectul de aderare încă din 8 iunie 2011, iar Consiliul Justiție și Afaceri Interne a recunoscut îndeplinirea criteriilor Schengen de către România la 9 iunie 2011, confirmare reiterată de Consiliul European la 13-14 decembrie 2012. Cu toate acestea, obstacolele politice au rămas. Situația a escaladat la sfârșitul anului 2022, când admiterea Croației în Schengen, în contrast cu blocarea aderării României și Bulgariei, a declanșat indignare și proteste, culminând cu rechemarea ambasadorului României la Viena pentru consultări.

Austria, sub pretextul unei gestionări deficitare a imigrației ilegale, și Olanda, cu rezerve legate de lupta anticorupție în Bulgaria, au opus veto. Analizele politice au atribuit opoziția Austriei ascensiunii extremismului de dreapta, cu o agendă anti-imigrație pronunțată, care contrasta cu poziția conservatorilor de la guvernare, conduși de cancelarul Karl Nehammer. În anul următor, s-a convenit asupra unui compromis: România și Bulgaria au obținut accesul în Schengen, dar inițial doar pentru frontierele aeriene și maritime, o decizie care a intrat în vigoare la 31 martie 2024.

Controalele la frontierele terestre au rămas subiect de discuții ulterioare. Miniștrii de interne din Austria, România, Bulgaria și Ungaria au convenit, în noiembrie, asupra unui nou pachet de măsuri pentru protecția frontierelor, ministrul austriac Karner menționând continuarea controalelor la frontierele interne între Bulgaria și România, precum și între Ungaria și România, pentru o perioadă nedeterminată. Însă, situația a cunoscut o evoluție decisivă.

Luni seara, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a anunțat retragerea veto-ului Austriei, declarând sprijinul pentru extinderea Schengen cu România și Bulgaria. Această decizie a venit după ce Țările de Jos, în urma unui vot parlamentar de miercuri, au confirmat oficial susținerea aderării complete a ambelor țări.

Cu această schimbare de optică, toate celelalte state membre UE și-au exprimat deja acordul. Această victorie a culminat cu o lungă perioadă de negocieri și presiuni diplomatice, pe fondul unor schimbări în peisajul politic austriac, unde se urmărește izolarea politică a extremismului de dreapta. Spațiul Schengen, inaugurat în 1985, inițial un proiect între cinci țări (Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg), a devenit cel mai extins spațiu de liberă circulație din lume, acoperind acum peste 4 milioane de kilometri pătrați și o populație de aproape 420 de milioane de locuitori (27 de țări, inclusiv 23 de state membre UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).

Scopul său principal este eliminarea controalelor la frontierele interne, facilitând libera circulație a persoanelor și bunurilor, cu beneficii economice și sociale semnificative, chiar dacă criza migrației a impus, în anumite perioade, reintroducerea temporară a controalelor. Integrarea României și Bulgariei reprezintă o etapă crucială în consolidarea acestui spațiu și întărirea coeziunii europene. .

Aspirația României și Bulgariei de a adera la Spațiul Schengen, un obiectiv urmărit încă din 2011, a fost marcată de o lungă și complexă perioadă de negocieri și blocaje politice. Cele două țări, unite printr-o graniță extinsă, au colaborat pentru o implementare eficientă a condițiilor tehnice necesare integrării.

Încă din 9 iunie 2011, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a recunoscut îndeplinirea de către România a criteriilor Schengen, urmând avizul favorabil al Parlamentului European din 8 iunie 2011. Consiliul European a confirmat, la 13-14 decembrie 2012, finalizarea cu succes a măsurilor impuse de acquis-ul Schengen. Cu toate acestea, aderarea, condiționată de unanimitate în Consiliul UE și aprobarea liderilor europeni, a fost constant obstrucționată.

Germania, Franța și Olanda, invocând preocupări legate de lupta anticorupție, subliniate de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) activ încă din 2007, au impus veto-uri repetate. Deși MCV a fost ulterior ridicat, și influența acestor state s-a diminuat în cazul României, calea către Schengen a rămas blocată. Refuzul final al aderării la sfârșitul anului 2022, în ciuda admiterii Croației, a provocat indignare și proteste intense, culminând cu chemarea ambasadorului României la Viena pentru consultări.

Austria, subliniind o presupusă gestionare deficitară a imigrației ilegale, s-a opus atât României, cât și Bulgariei. Olanda, concentrându-și obiecțiile asupra Bulgariei, a reiterat preocupările privind lupta anticorupție.

Contextul politic austriac, marcat de ascensiunea extremismului de dreapta cu o platformă anti-imigrație, a fost interpretat ca un factor determinant în opoziția Austriei, în contrast cu poziția guvernului conservator al cancelarului Karl Nehammer. În următorii doi ani, România și Bulgaria au intensificat presiunile diplomatice pentru a convinge Austria și Olanda să renunțe la veto. Soluția de compromis obținută a permis intrarea în Schengen cu frontiere aeriene și maritime, discuțiile pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre urmând să continue.

Chiar și după victoria electorală a extremismului de dreapta austriac, în prezent se urmărește izolarea sa politică prin negocieri pentru o coaliție guvernamentală largă. Spațiul Schengen, o realizare esențială a proiectului european, a evoluat de la un acord interguvernamental între cinci state (Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg) în 1985, la cel mai extins spațiu de liberă circulație din lume. Numele său provine de la satul Schengen din Luxemburg, unde au fost semnate acordurile fondatoare în 1985 și 1990.

Această zonă garantează, în principiu, libera circulație fără controale la frontierele interne, cu excepții în situații de amenințare specifică, și controale armonizate la frontierele externe. Deși criza migrației a determinat reintroducerea temporară a controalelor interne în unele state, Spațiul Schengen acoperă astăzi peste 4 milioane de km², cuprinzând 27 de țări (23 de state membre UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).

Croația a aderat la 1 ianuarie 2023. Controalele la frontierele interne cu Ciprul nu au fost încă eliminate, iar Irlanda rămâne în afara spațiului.

La 30 decembrie 2023, Consiliul a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime cu România și Bulgaria, începând cu 31 martie 2024, o decizie urmată de un proces de negociere pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre. Beneficiile economice și sociale ale Schengen sunt evidente: peste 400 de milioane de persoane se bucură de libera circulație, cu milioane de persoane care traversează zilnic frontierele pentru muncă, studii sau vizite, generând un impact pozitiv asupra turismului și a sectorului cultural.

Schengen reprezintă un element fundamental al Uniunii Europene și al pieței unice. .

Proiectul european se mândrește cu o realizare remarcabilă: Spațiul Schengen, un vast teritoriu de liberă circulație care a revoluționat călătoriile și interacțiunile între state. Inițiativa, născută în 1985 ca un acord interguvernamental între cinci țări – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – a cunoscut o expansiune progresivă, devenind cel mai extins spațiu de acest gen la nivel global.

Numele său evocă satul luxemburghez Schengen, situat la granița cu Germania și Franța, martor al semnării, în 1985, a Acordului Schengen, urmat în 1990 de Convenția Schengen. Esența acestui spațiu constă în eliminarea controalelor la frontierele interne între statele membre, cu excepția unor situații excepționale dictate de amenințări specifice, în timp ce se mențin controale armonizate, bazate pe criterii bine definite, la frontierele externe.

Deși criza migrației din ultimii ani a dus la reintroducerea temporară a controalelor la unele frontiere interne, principiul fundamental rămâne același. Astăzi, Spațiul Schengen se întinde pe o suprafață de peste 4 milioane de kilometri pătrați, adăpostind aproape 420 de milioane de locuitori din 27 de țări. Această comunitate cuprinde 23 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, dar și state membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).

La 1 ianuarie 2023, Croația s-a alăturat oficial acestui spațiu extins. Cu toate acestea, integrarea completă nu este încă realizată în toate cazurile: controalele la frontierele interne cu Ciprul nu au fost eliminate, iar Irlanda rămâne în afara acestui sistem.

O etapă importantă a fost atinsă la 30 decembrie 2023, când Consiliul a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România începând cu 31 martie 2024, urmând ca o decizie ulterioară să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre interne cu aceste țări. Beneficiile Spațiului Schengen sunt incontestabile. Peste 400 de milioane de persoane se bucură de libertatea de mișcare, fără obstacolele birocratice ale controalelor la frontieră.

Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează zilnic frontierele interne pentru muncă, studii sau vizite familiale, iar aproape 1,7 milioane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. Se estimează că anual se efectuează 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, impactul pozitiv fiind resimțit în special de sectorul turistic și cel cultural.

Dincolo de aspectul uman, eliminarea controalelor la frontieră a generat beneficii economice semnificative pentru cetățeni și întreprinderi, consolidând astfel piatra de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice. Spațiul Schengen rămâne un simbol al cooperării europene și o dovadă a beneficiilor integrării regionale. .

Sunteți captivat de ecranul smartphone-ului dumneavoastră? Dependența de telefonul mobil a devenit un fenomen omniprezent în societatea modernă, influențând profund modul în care interacționăm cu lumea din jur. Această simplă întrebare – „Vă considerați dependent de telefonul mobil?” – deschide o dezbatere complexă, cu implicații atât personale, cât și sociale.

Răspunsul, fie „Da”, fie „Nu”, reprezintă doar un punct de plecare în explorarea acestei relații intricate dintre om și tehnologie. Mulți dintre noi ne-am putea găsi într-o zonă gri, unde utilizarea telefonului depășește limitele funcționalității practice, transformându-se într-un obicei greu de rupt, un companion omniprezent, o sursă constantă de stimulare și validare socială.

Analiza acestei dependențe necesită o introspecție profundă, o conștientizare a timpului petrecut pe telefon și a impactului asupra vieții noastre cotidiene – asupra relațiilor interpersonale, a productivității, a sănătății fizice și mentale. În final, răspunsul sincer la această întrebare este crucial pentru a ne putea gestiona relația cu telefonul mobil într-un mod sănătos și echilibrat.

Pentru a rămâne informați, vă invităm să urmăriți știrile Observator, disponibile și pe platformele Google News și WhatsApp. 📰 .

Fiți la curent cu cele mai recente evenimente! Știrile Observator sunt acum disponibile nu doar la televizor, ci și prin intermediul platformelor digitale Google News și WhatsApp. Abonați-vă la canalele noastre dedicate pentru a primi notificări instantanee cu breaking news și rapoarte detaliate.

Vrem să vă oferim acces rapid și ușor la informațiile importante, oriunde v-ați afla. Prin intermediul Google News, puteți accesa articolele noastre direct în aplicație, personalizându-vă feed-ul de știri conform preferințelor dumneavoastră.

De asemenea, prin WhatsApp, veți primi mesaje scurte și concise cu cele mai importante evenimente ale zilei, permițându-vă astfel să rămâneți informați chiar și în timpul unor activități solicitante. Nu ratați nicio știre importantă! Alăturați-vă comunității Observator și fiți mereu la curent cu tot ce se întâmplă în țară și în lume.

Alegeți metoda preferată de a primi informațiile – Google News pentru detalii complete sau WhatsApp pentru actualizări rapide – și rămâneți conectați la realitate prin intermediul Observator! .