Schengen: Austria și Olanda cedează, România intră în spațiul de liberă circulație

Joi, începând cu ora 11:00 (ora României), la Bruxelles, se desfășoară o reuniune a Consiliului JAI. Agenda miniștrilor include o analiză complexă a funcționării Spațiului Schengen, mergând dincolo de o simplă evaluare sumarizată.

Această analiză aprofundată va cuprinde o examinare detaliată a implementării priorităților stabilite în ciclul anual al Consiliului Schengen. Un accent deosebit va fi pus pe modul în care aceste priorități contribuie la consolidarea securității generale.

În cadrul discuțiilor, miniștrii vor aborda aspecte specifice legate de implementarea practică a acestor priorități, identificând atât progresele înregistrate, cât și eventualele obstacole întâmpinate. De asemenea, se va purta un schimb amplu de opinii cu privire la potențialul digitalizării în sporirea securității la nivel global.

Această abordare tehnologică va fi examinată din perspectiva eficienței sale în prevenirea și combaterea criminalității transnaționale, precum și în facilitarea cooperării între statele membre ale Spațiului Schengen. Se va analiza, așadar, modul în care instrumentele digitale pot contribui la o mai bună gestionare a fluxurilor de persoane și mărfuri, asigurând totodată protejarea datelor și respectarea drepturilor fundamentale.

Reuniunea de joi vizează, în esență, o evaluare cuprinzătoare a stării actuale a Spațiului Schengen și o explorare a strategiilor inovative pentru a-i întări reziliența și securitatea în viitor. .

Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, un proces marcat de o lungă și complexă bătălie diplomatică, a cunoscut în final un deznodământ pozitiv. După ani de așteptări și blocaje politice, Austria, ultimul obstacol major în calea integrării complete, a anunțat, prin ministrul de interne Gerhard Karner, în seara zilei de luni, renunțarea la veto-ul său.

Această decizie crucială, urmată de votul favorabil din parlamentul olandez de miercuri, care a confirmat unda verde pentru admiterea deplină a ambelor țări, a deschis calea spre finalizarea procesului. Toate celelalte state membre ale UE își exprimaseră deja acordul, iar Comisia Europeană presase de mult timp Austria să își modifice poziția. Un prim pas spre integrare fusese deja făcut prin implementarea "Air Schengen" la sfârșitul lunii martie 2024, eliminând controalele la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România.

Însă, în noiembrie 2022, miniștrii de interne din Austria, România, Bulgaria și Ungaria conveniseră asupra unui nou pachet de măsuri privind protecția frontierelor, ministrul austriac Karner specificând că controalele la frontierele interne între Bulgaria și România, precum și între Ungaria și România vor continua o perioadă, după aderarea deplină. Aspirația României și Bulgariei de a adera la Schengen datează din 2011. Cele două țări, cu o graniță comună extinsă, au inițiat un demers comun pentru a facilita îndeplinirea condițiilor tehnice.

România a primit recunoașterea îndeplinirii criteriilor Schengen pe 9 iunie 2011, în urma reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, după avizul favorabil al Parlamentului European din 8 iunie 2011. Consiliul European a confirmat succesul implementării măsurilor Schengen de către România pe 13-14 decembrie 2012. Cu toate acestea, decizia, care necesită unanimitate în Consiliul UE și aprobare de la liderii europeni, a fost blocată ani de zile de veto-uri impuse de diverse țări, printre care Germania, Franța și Olanda.

Motivele invocate se centrau pe preocupări legate de lupta anticorupție, în special în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), activ încă din 2007, la aderarea la UE. Ridicarea MCV și convingerea Germaniei, Franței și Olandei să renunțe la veto, cel puțin în cazul României, au reprezentat etape cruciale. Refuzul de a admite România și Bulgaria în Schengen la sfârșitul anului 2022, în timp ce Croația era acceptată, a provocat indignare și proteste intense, culminând cu rechemarea ambasadorului României la Viena pentru consultări.

Austria a contestat aderarea ambelor țări, invocând probleme legate de gestionarea imigrației ilegale, în timp ce Olanda a obiectat doar față de Bulgaria, concentrându-se pe aspecte legate de corupție. Rezistența Austriei a fost atribuită, la momentul respectiv, contextului electoral intern, având în vedere ascensiunea extremei drepte cu o platformă anti-imigrație. În următorii doi ani, România și Bulgaria au intensificat eforturile diplomatice pentru a convinge Austria și Olanda.

Compromisul găsit a constat în admiterea în Schengen cu frontiere aeriene și maritime, continuându-se discuțiile pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre. Chiar și după victoria electorală a extremei drepte austriece, se încearcă izolarea sa politică prin negocieri pentru o coaliție guvernamentală largă. Spațiul Schengen, o realizare majoră a proiectului european, a început în 1985 ca un proiect interguvernamental între cinci țări (Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg) și s-a extins la peste 4 milioane de kilometri pătrați, cuprinzând 27 de țări (23 de state membre UE + Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).

Acesta reprezintă cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, permițând peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber, generând beneficii economice și sociale semnificative pentru cetățeni și întreprinderi. Schengen, numit după un mic sat luxemburghez, garantează libera circulație fără controale la frontierele interne, cu excepția unor amenințări specifice, și controale armonizate la frontierele externe.

Integrarea Croației la 1 ianuarie 2023 a adus numărul statelor membre la 27, cu excepția Irlandei și a unor aspecte legate de frontierele cu Cipru. Eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România, începând cu 31 martie 2024, constituie o etapă importantă spre o integrare deplină, urmând ca ulterior să fie luată o decizie pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre. .

De peste un deceniu, România și Bulgaria aspiră la integrarea în Spațiul Schengen, o aspirație manifestată încă din 2011. Ambiția comună a celor două state vecine, cu o frontieră extinsă, a fost de a implementa în mod coordonat condițiile tehnice necesare aderării, facilitând astfel procesul.

Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 9 iunie 2011 a recunoscut îndeplinirea de către România a tuturor criteriilor prevăzute de acquis-ul Schengen. Această recunoaștere a urmat avizului favorabil emis de Parlamentul European pe 8 iunie 2011, referitor la proiectul de decizie privind aderarea ambelor țări.

Mai mult, Consiliul European, în sesiunea sa din 13-14 decembrie 2012, a confirmat finalizarea cu succes a tuturor măsurilor impuse de acquis-ul Schengen de către România. Cu toate acestea, drumul spre Schengen a fost presărat cu obstacole majore. Decizia de admitere, care necesită unanimitate în Consiliul UE și ulterior aprobarea liderilor europeni, a fost blocată ani de zile de veto-uri impuse de diverse state membre, în special Germania, Franța și Olanda.

Aceste țări au invocat, în principal, preocupări legate de lupta anticorupție din cele două țări, aflate sub monitorizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) încă din 2007, la aderarea la UE. Deși MCV a fost ulterior ridicat, rezistența Germaniei, Franței și Olandei a persistat, cel puțin în ceea ce privește Bulgaria. Situația a cunoscut o turnură dramatică la sfârșitul anului 2022, când Croația a fost admisă în Schengen, în timp ce România și Bulgaria au rămas blocate.

Această decizie a provocat indignare și proteste ample, culminând cu chemarea ambasadorului României la Viena pentru consultări. Austria s-a opus aderării ambelor țări, invocând o presupusă gestionare deficitară a imigrației ilegale, în timp ce Olanda și-a menținut obiecțiile doar față de Bulgaria, concentrându-se pe aspectele legate de corupție. Critica Austriei a fost, la momentul respectiv, atribuită contextului electoral intern, extrema dreaptă austriacă fiind în plină ascensiune cu o platformă politică anti-imigrație, care punea presiune asupra guvernului conservator al cancelarului Karl Nehammer.

În următorii doi ani, România și Bulgaria au intensificat presiunile diplomatice și eforturile de convingere a statelor reticente. În cele din urmă, s-a ajuns la un compromis: România și Bulgaria au intrat în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, discuțiile privind ridicarea controalelor la frontierele terestre urmând să continue. Ironia sorții a făcut ca extrema dreaptă austriacă să câștige alegerile, însă în prezent se încearcă izolarea sa politică, prin negocieri intense pentru formarea unei largi coaliții guvernamentale cu celelalte partide. Ce este Spațiul Schengen și de ce este important? Spațiul Schengen reprezintă o realizare esențială a proiectului european, inițiat în 1985 ca un acord interguvernamental între cinci țări (Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg).

De la modestul său început, acest proiect s-a extins, devenind cel mai vast spațiu de liberă circulație din lume. Numele său provine de la satul Schengen din Luxemburg, unde au fost semnate Acordul (1985) și Convenția Schengen (1990). Aderarea la Schengen implică eliminarea controalelor la frontierele interne, cu excepția situațiilor excepționale de securitate, și armonizarea controalelor la frontierele externe, pe baza unor criterii precise.

Deși criza migrației a determinat, în ultimii ani, reintroducerea temporară a controalelor la unele frontiere interne, principiul liberului trafic rămâne fundamental. În prezent, Spațiul Schengen cuprinde peste 4 milioane de kilometri pătrați și o populație de aproape 420 de milioane de persoane, incluzând 27 de țări: 23 de state membre ale UE și patru state din Asociația Europeană a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția). Croația a devenit membru cu drepturi depline la 1 ianuarie 2023.

Cu toate acestea, controalele la frontierele interne cu Ciprul nu au fost eliminate, iar Irlanda nu face parte din Schengen. La 30 decembrie 2023, Consiliul UE a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime interne cu România și Bulgaria începând cu 31 martie 2024. O decizie ulterioară va stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre. Beneficiile Spațiului Schengen sunt multiple.

Peste 400 de milioane de persoane se bucură de libertatea de circulație, cu aproximativ 3,5 milioane de persoane traversând zilnic frontierele interne pentru muncă, studii sau vizite familiale. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.

Se estimează că anual se efectuează 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului, cu beneficii imense pentru turism și cultură. În plus, eliminarea controalelor la frontieră aduce beneficii economice semnificative cetățenilor și întreprinderilor, Spațiul Schengen fiind o piatră de temelie a UE și a pieței unice. .

Funcționarea Spațiului Schengen, o zonă de liberă circulație pentru peste 400 de milioane de cetățeni europeni, continuă să fie marcată de anumite excepții. La data de 30 decembrie 2023, Consiliul Uniunii Europene a aprobat un pas important către o mobilitate completă în cadrul Schengen, hotărând eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România, începând cu 31 martie 2024.

Această decizie, însă, reprezintă doar o primă etapă. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este amânată, Consiliul urmând să stabilească o dată ulterioară pentru implementarea acestei măsuri.

În prezent, există încă restricții la frontierele interne cu Cipru, iar Irlanda nu este inclusă în Spațiul Schengen. Aceste restricții contrastante cu beneficiile majore ale Schengen sunt evidente. Zilnic, aproape 3,5 milioane de persoane se deplasează peste frontierele interne pentru diverse activități – muncă, studii, vizite familiale sau amicale – reflectând dinamismul economic și social al Uniunii Europene.

Mai mult decât atât, aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și își desfășoară activitatea profesională într-un altul, demonstrând interdependența crescândă a pieței muncii europene. Impactul este vast și se estimează că anual se efectuează 1,25 miliarde de călătorii în interiorul Spațiului Schengen, generând un impuls semnificativ pentru sectorul turistic și cel cultural. Eliminarea controalor la frontieră reprezintă nu doar o simplă facilitate de călătorie, ci și un pilon fundamental al economiei europene.

Spațiul Schengen contribuie decisiv la prosperitatea cetățenilor și a întreprinderilor din statele membre, întărind piețele unice și consolidând rolul Uniunii Europene ca actor global. Beneficiile economice sunt incontestabile și se regăsesc în fluiditatea tranzacțiilor comerciale, dezvoltarea afacerilor transfrontaliere și creșterea competitivității economice europene.

De aceea, finalizarea integrării complete a Spațiului Schengen rămâne o prioritate majoră pentru asigurarea unei Europe unite și prospere. .