România în 2025: o perspectivă incertă marcată de instabilitatea politică

Criza politică românească a escaladat dramatic după retragerea PSD, partidul câştigător al alegerilor parlamentare, de la negocierile pentru formarea unei coaliții guvernamentale. Această decizie, luată după săptămâni de discuții între partidele pro-europene, a aruncat țara într-o incertitudine politică profundă, împiedicând formarea unui guvern stabil și readucând situația la punctul de plecare de acum trei săptămâni.

Deși Marcel Ciolacu, președintele PSD și premier interimar, a anunțat intenția de a vota un guvern „de dreapta”, formula de guvernare rămâne neclară, amplificând anxietatea. Această impas politic are consecințe devastatoare asupra economiei românești. Mediul de afaceri, investitorii și piețele financiare reacționează cu îngrijorare.

Agenția de rating Fitch, una dintre cele mai importante la nivel mondial, a devalorizat perspectiva de rating a datoriei publice a României de la stabil la negativ, emittând un avertisment clar: fără rezolvarea crizei politice și stabilizarea finanțelor publice, România riscă să fie considerată o țară nerecomandată investițiilor, sufocându-și bugetul sub povara dobânzilor exorbitante. Piata reacționează imediat: Bursa de Valori București a închis ieri în scădere, indicele BET pierzând 2%, cu acțiunile Bancii Transilvania (-2,8%) și Petrom (-2%) înregistrând scăderi semnificative.

Pierderile totale de pe bursă s-au ridicat la 4,2 miliarde de lei, doar ieri. Dobânzile pentru împrumuturile pe 10 ani ale României au crescut, reflectând incertitudinea generată de criza politică.

Această mișcare bruscă a PSD, la o zi după avertismentul piețelor financiare, a provocat un șoc puternic pe piață. Reacțiile la anunțul lui Marcel Ciolacu au fost imediate. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a reiterat disponibilitatea partidului său de a asuma guvernarea: „Partidul Național Liberal vrea în continuare să contribuie la găsirea unei soluții.

Țara se află deja într-o situație complicată, iar nereușita creării unei coaliții de guvernare îi va costa mult pe români. România are nevoie rapid de un nou guvern, care să creeze cu maximă responsabilitate un nou buget, să ia măsuri pentru creșterea economiei, să atragă în continuare fondurile europene.

Repet, PNL e pregătit să-și asume răspunderea în tot acest efort.” Se discută despre un posibil guvern minoritar, susținut de PSD în Parlament. Însă, aritmetica este dificilă: USR, PNL și UDMR dețin puțin peste 30% din voturi, iar UDMR, prin vocea lui Kelemen Hunor, a respins opțiunea unui guvern minoritar. Elena Lasconi, președinta USR, a declarat că USR este dispusă să participe la guvernare, dar nu într-un guvern minoritar.

Formarea unui guvern majoritar, fără PSD, ar necesita cooptarea unor partide precum AUR, SOS sau POT, o perspectivă considerată problematică de USR. Lasconi a subliniat necesitatea unor reforme profunde: „USR își asumă guvernarea, dar o guvernare onestă, cu reforme.

Am transmis, constant, în negocieri disponibilitatea totală. Tocmai pentru că suntem pe marginea prapastiei trebuie reforme.

Asumate, clare, decuplate de populism și de interesele de grup. Dar un guvern minoritar nu este o soluție stabilă, care să poată duce la capăt reformele de care avem nevoie.

Ce reforme? Să începem cu reorganizarea statului care, s-a văzut, nu este funcțional în interesul cetățenilor. Cum? Tăierea cheltuielilor inutile, reducerea aparatului bugetar central și o reformă în Justiție pe bune.” Președintele Klaus Iohannis, a cărui mandat se apropie de sfârșit, dar care va rămâne în funcție până la alegerile prezidențiale, a reacționat la criză, subliniind necesitatea urgentă de a depăși impasul politic: „Să trecem cu celeritate peste orice divergențe și să ne apucăm să construim pentru România și pentru români.

Voi convoca foarte repede consultări pentru a vedea cum progresăm în acest demers. Nu doresc să impun partidelor un lider sau altul, nu doresc să le dau lecții cum să formeze coaliții și majorități, fiecare știe cum se face.

Dar trebuie să o și facă, în interesul României.” El a anunțat convocarea partidelor la consultări. Prima sesiune a noului Parlament, ales pe 1 decembrie, va avea loc astăzi. Guvernul Marcel Ciolacu funcționează acum în interimat, fără posibilitatea de a emite ordonanțe de urgență sau de a adopta bugetul.

Această situație lasă România fără un buget aprobat pentru 2025, un an deja extrem de dificil. Guvernul va avea nevoie de 250-300 miliarde de lei (50-60 miliarde de euro) de pe piețele financiare interne și externe pentru a acoperi deficitul bugetar, dobânzile și refinanțarea datoriilor scadente.

În paralel, este necesară reducerea deficitului bugetar cu 1-1,5% din PIB, o sarcină complexă care necesită creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor. Creșterea veniturilor este însă dificil de prevăzut în contextul economic actual, iar modificările fiscale necesită o clarificare a situației politice și a viitoarelor măsuri guvernamentale.

Gestionarea cheltuielilor presupune reevaluarea creșterilor salariale și a pensiilor din anul electoral 2024, precum și optimizarea utilizării fondurilor europene, care necesită cofinanțare națională. În concluzie, criza politică acută, declanșată de retragerea PSD, proiectează o umbră densă asupra viitorului economic al României. Sărbătorile de iarnă se anunță a fi marcate de negocieri intense pentru formarea unui guvern care să conducă țara prin provocările anului 2025. .