Riscurile implicării militare a României în Ucraina: un general decorat de SUA și ONU analizează consecințele pentru România și UE

Președintele francez Emmanuel Macron a abordat tema crucială a sprijinului pentru Ucraina cu lideri europeni cheie, însă inițiativa sa a întâmpinat, deocamdată, un răspuns mixt. Discuțiile purtate cu premierul polonez, Donald Tusk, au evidențiat o atitudine prudentă din partea acestuia, caracterizată prin declarații diplomatice și rezervate, fără angajamente concrete.

Deși nu există declarații publice precise ale premierului Tusk referitoare la convorbirea cu Macron, surse apropiate negocierilor sugerează o reticență în a oferi un sprijin necondiționat, subliniind necesitatea unei analize atente a implicațiilor. De asemenea, Germania a manifestat o poziție similară de precauție, oferind răspunsuri evazive și ezitante în privința unei potențiale intensificări a ajutorului pentru Ucraina.

Cu toate acestea, o rază de speranță apare dinspre Regatul Unit, unde există semnale clare de susținere a inițiativei franceze, deși și în acest caz nu s-au făcut publice declarații oficiale despre convorbirile cu Macron. Se așteaptă ca în următoarele zile să fie clarificate pozițiile oficiale ale guvernelor respective, iar o mai mare claritate asupra planului lui Macron și asupra nivelului de susținere pe care îl va primi să devină evidentă.

Situația actuală indică o nevoie urgentă de consens în cadrul Uniunii Europene cu privire la strategia de sprijinire a Ucrainei, un consens care, momentan, pare încă departe de a fi atins. .

Într-un context geopolitic marcat de conflictul ruso-ucrainean, publicația „Adevărul” a solicitat opinia generalului (r) Dan Grecu, actual președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, cu privire la implicațiile potențiale ale unei misiuni internaționale de menținere a păcii în Ucraina. Generalul Grecu, având o vastă experiență în operațiuni internaționale de menținere a păcii, inclusiv în Irak, Afganistan, Etiopia și Eritreea (unde a participat la misiunea UNMEE, fiind decorat cu Medalia ONU cu semnul „2 silver”), precum și în operațiuni NATO „non article five” (fiind decorat cu medalia NATO pentru aceste operațiuni), și având distincția Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii (US Army Commedation Medal), a oferit o perspectivă pertinentă asupra complexităților acestei chestiuni.

În timp ce numeroși analiști exprimă îngrijorări legate de riscul escaladării conflictului până la un război global în cazul unei intervenții militare, generalul Grecu subliniază un aspect crucial: obținerea consensului ambelor părți beligerante. "Nu e deloc simplu cu trimiterea trupelor pentru supravegherea acordului de pace, care, dacă va fi semnat între ucraineni și ruși, va fi dificil de pus în practică. De ce spun asta? Din perspectiva legislației internaționale, trebuie să existe un acord, o rezoluție a Consiliului și o decizie a Consiliului de Securitate.

Forțele respective trebuie să primească în primul rând acordul ambelor părți. Deci va trebui ca ucrainenii și rușii să accepte componența acestor forțe de supraveghere.

Și aici este o mare întrebare. Vor accepta rușii trupe franceze, britanice și germane? Și dacă da, ce condiții ar pune? Ce alte trupe ar trebui să se regăsească în componența acestor forțe? Vedeți, nu va fi chiar deloc simplu”, a explicat generalul Grecu, evidențiind dificultățile practice și politice ale unei astfel de operațiuni. Îngreunarea situației este generată și de reținerea unor state membre NATO, precum Ungaria și Slovacia, față de o astfel de inițiativă.

Chiar și Polonia, un susținător important al Ucrainei, manifestă o atitudine prudentă. "Am văzut că până și polonezii, adică cei care i-au ajutat poate cel mai mult pe ucraineni, acum sunt împotriva ideii de a trimite trupe acolo.

Pentru că una e să-i ajuți pe ucraineni, care sunt într-o situație grea și sunt indiscutabil victime ale unei agresiuni și alta este să-ți trimiți propriile trupe între ciocan și nicovală, ca să mă exprim așa. Și mai ales să spui de pe acum că îți trimiți acolo soldații, înainte ca prezența acestor trupe să fie agreată, da, și de ruși și de ucraineni.

Și nu doar acceptate, ci să le fie și garantată securitatea de către foștii beligeranți, care în prezent sunt încă beligeranți. În situația asta, nu e o surpriză că multe state NATO sunt reticente.

Fiindcă nu va fi deloc o misiune simplă”, a adăugat generalul. În lipsa unui acord de încetare a focului, desfășurarea unor trupe de menținere a păcii este, conform legislației internaționale, exclusă. "Așa spune legislația internațională.

Ca să desfășori trupe internaționale, trebuie să existe cel puțin un acord de încetare a focului. Care încă nu există.

Și garanția că niciuna dintre părți nu va acționa sau nu va pune în pericol acea forță de supraveghere, de menținere a păcii sau cum se va numi ea. Forțele de menținere a păcii, căci acestea ar fi în această situație niște forțe de menținere a păcii.

Ele se încadrează în conceptul ONU de menținere a păcii, așa se numește -Peace keeping operation. Adică menținere a păcii.

Operații de menținere a păcii. Astea erau de regulă misiuni cu niște observatori militari și cu forțe mici de supraveghere până la un moment dat, care să fie în măsură să supravegheze respectarea acordului, cel puțin de încetarea focului”, a precizat el. Participarea României, sau a altor țări vecine Ucrainei, la o eventuală forță de menținere a păcii este considerată puțin probabilă de generalul Grecu, din cauza percepției unui posibil parti-pris.

"Aici depinde mult și de fiecare țară care va dori să participe. Până la urmă, fiecare stat trebuie să-și evalueze propriile riscuri.

De obicei, dar asta nu înseamnă că e neapărat o regulă, țările vecine nu sunt luate în considerare. Pentru că se consideră că, într-un fel sau altul, ele au un parti-pris acolo, în zonă, că ar avea interese în zonă.

Eu nu aș vedea ca din forțele astea de supraveghere a viitorului acord să facă parte balticii, polonezii, românii, slovacii, ungurii și moldovenii, adică cei care sunt vecini cu cel puțin unul dintre beligerați. Așa văd eu treaba”, a argumentat el, oferind exemple de misiuni similare în alte zone de conflict, unde nu au fost implicate state vecine.

Generalul a exemplificat cu situația din India și Pakistan, sau Cipru, unde nu există trupe de menținere a păcii din țări vecine. Indiferent de natura viitorului acord (negociat sub mandat ONU sau direct între părți), implicarea Ucrainei în negocieri este esențială. "E de văzut dacă va fi un acord discutat în limbajul legislației internaționale, adică cea stabilită la ONU, sau va fi un alt fel de acord care va fi discutat de între părți.

În mod normal ar trebui, ca să îi dai o relevanță să fie prin ONU. Sunt discuții la nivelul Uniunii Europene, sunt discuții la nivelul NATO, dar până la urmă nu se poate face nimic fără discuții cu ucrainenii și cu rușii.

Pentru că ei trebuie să fie parte a discuției, indiscutabil. Zelenski are dreptate.

Nu se poate face ceva fără Ucraina. Iar Ucraina trebuie să-ți spună punctul de vedere.

Cât de mult o să conteze punctul de vedere al Kievului sau nu, rămâne de văzut, dar nu se pot purta discuții fără ca ei să fie parte în acest proces”, a punctat generalul Grecu. În concluzie, generalul Dan Grecu consideră că, deși semnele unui armistițiu se conturează, perspectivele unui acord de pace sunt incerte, iar implicarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în Ucraina este o perspectivă complexă, supusă unor constrângeri politice și juridice majore. "Ne-am apropiat, însă nu neapărat de pace, ne-am apropiat mai degrabă de o încetare a focului.

Problema este că se pare că va fi cu un avantaj pentru ruși, în sensul că ei sunt cei care au control asupra unor teritorii. Asta este.

Nu este deloc un lucru bun din acest punct de vedere, dar până la urmă un armistițiu sau o pace trebuie încheiate mai devreme sau mai târziu și nu putem avea un război total care să dureze la nesfârșit. Sunt sute de mii de morți, sunt distrugeri uriașe, iar orice război poate escalada.

Așa că el va trebui să înceteze. În ce termeni, rămâne de văzut, noi nu putem decât să ne dorim și să sperăm că ucrainenii nu vor fi foarte dezavantajați”, a concluzionat el. Generalul (r) Dan Grecu, doctor în Științe Militare și Informații, cu o experiență bogată în diverse structuri militare naționale și internaționale, inclusiv la centrul Lester B.

Pearson (Cornwallis, Canada), colegiile NATO de la Bruxelles și Roma, și cu o carieră remarcabilă ca șef de stat major la Corpul 4 Armată „Mareșal Constantin Prezan” (2008-2010), reprezintă o voce autorizată în analiza situației din Ucraina. Experiența sa internațională, inclusiv ca observator militar în Misiunea ONU din Etiopia și Eritreea, șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central America pentru operațiile din Irak și Afganistan și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan, îi conferă o perspectivă unică asupra provocărilor implicate într-o astfel de misiune.

El este, de altfel, singurul general român decorat de Statele Unite ale Americii, NATO și ONU. Decoratiunile sale includ Ordinul Național „Pentru Merit” (în grad de cavaler și de ofițer), Medalia „Virtutea Militară” (în grad de cavaler), medalii pentru 15, 20 și 25 de ani de serviciu, Emblemele de Onoare ale Armatei României, Ministerului Apărării Naționale, Statului Major General, Statului Major al Forțelor Terestre și Statului Major al Forțelor Aeriene.

Din acest an, este președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. .

Trimiterea trupelor internaționale în Ucraina, o perspectivă complexă și plină de obstacole, conform analizei generalului Dan Grecu. Situația actuală este departe de a fi simplă, existând numeroase impedimente legislative și politice care fac extrem de improbabilă o asemenea intervenție militară pe termen scurt.

Generalul subliniază că, conform dreptului internațional, desfășurarea unor forțe de menținere a păcii, încadrate în conceptul ONU de "Peace keeping operation", necesită în prealabil un acord de încetare a focului între părțile beligerante – Ucraina și Rusia – și garanția securității acestor trupe de către ambele părți, o condiție extrem de dificil de îndeplinit în contextul actual. Această condiție presupune, în esență, un nivel de încredere și cooperare între adversari care lipsește cu desăvârșire.

Mai mult decât atât, chiar și în ipoteza unui acord de încetare a focului, rezistența unor state membre NATO, inclusiv Polonia, un aliat important al Ucrainei, este semnificativă. Această reticență se datorează riscurilor majore pe care le-ar implica plasarea trupelor proprii într-o zonă de conflict activă, între două forțe militare puternice.

Generalul Grecu accentuează faptul că trimiterea trupelor înaintea unui acord acceptat de ambele părți, inclusiv Rusia, este o acțiune extrem de riscantă, punând efectiv forțele de menținere a păcii "între ciocan și nicovală". În plus, se anticipează o opoziție puternică din partea unor țări precum Ungaria și Slovacia, care ar încerca să blocheze orice inițiativă de acest gen. Un alt aspect crucial subliniat de general este probabilitatea scăzută ca țările vecine Ucrainei, inclusiv România, să participe la o astfel de misiune.

Această excludere se bazează pe percepția unui potențial "parti-pris", a unor interese specifice în zonă, ceea ce ar putea compromite neutralitatea necesară pentru o misiune de menținere a păcii. Generalul oferă exemple de misiuni de menținere a păcii în alte zone de conflict, cum ar fi cele din India și Pakistan sau Cipru, unde țările vecine nu fac parte din forțele de intervenție.

El spune: „De obicei, dar asta nu înseamnă că e neapărat o regulă, țările vecine nu sunt luate în considerare. Pentru că se consideră că, într-un fel sau altul, ele au un parti-pris acolo, în zonă, că ar avea interese în zonă.

Eu nu aș vedea ca din forțele astea de supraveghere a viitorului acord să facă parte balticii, polonezii, românii, slovacii, ungurii și moldovenii, adică cei care sunt vecini cu cel puțin unul dintre beligerați. Așa văd eu treaba”. În ceea ce privește modalitatea de negociere a unui eventual acord, generalul Dan Grecu subliniază importanța implicării Ucrainei în toate etapele procesului.

Indiferent dacă acordul se negociază sub egida ONU sau bilateral, participarea activă a Ucrainei este esențială pentru legitimitatea și eficacitatea oricărei soluții. El afirmă: „Sunt discuții la nivelul Uniunii Europene, sunt discuții la nivelul NATO, dar până la urmă nu se poate face nimic fără discuții cu ucrainenii și cu rușii.

Pentru că ei trebuie să fie parte a discuției, indiscutabil. Zelenski are dreptate.

Nu se poate face ceva fără Ucraina. Iar Ucraina trebuie să-ți spună punctul de vedere.

Cât de mult o să conteze punctul de vedere al Kievului sau nu, rămâne de văzut, dar nu se pot purta discuții fără ca ei să fie parte în acest proces”. În concluzie, generalul Dan Grecu consideră că, deși există indicii ale unei apropiere de un armistițiu, perspectiva unei intervenții militare internaționale în Ucraina este extrem de puțin probabilă pe termen scurt, din cauza multitudinii de obstacole politice, legislative și de securitate. Deși un armistițiu, chiar dacă temporar și posibil dezavantajos pentru Ucraina, este inevitabil pentru a pune capăt suferinței umane și distrugerilor materiale, o soluție de pace durabilă necesită dialog, negocieri complexe și, mai ales, voința de cooperare a ambelor părți implicate direct în conflict.

Experiența sa vastă, cu misiuni în zone de conflict la nivel global, îi permite generalului Grecu o analiză nuanțată și realistă a situației. .

Participarea României la o eventuală forță internațională de menținere a păcii în contextul conflictului ruso-ucrainean este un subiect complex, analizat cu nuanțe de generalul Dan Grecu, expert militar cu o vastă experiență internațională. Probabilitatea implicării României este scăzută, însă nu imposibilă, conform opiniei sale.

Această incertitudine se datorează mai multor factori, crucial fiind criteriul geopolitic. Generalul Grecu argumentează că țările vecine zonelor de conflict sunt, de regulă, excluse din astfel de misiuni, datorită percepției unui potențial parti-pris sau a unor interese directe în regiune.

În opinia sa, state precum România, Polonia, țările baltice, Ungaria, Slovacia și Moldova, având granițe comune cu cel puțin unul dintre beligeranți, ar fi probabil excluse dintr-o astfel de forță de menținere a păcii. El susține această perspectivă prin analogie cu alte misiuni de pace, precum cele din zonele de conflict dintre India și Pakistan, sau în Cipru, unde nu sunt prezente trupe din state vecine.

„Aici depinde mult și de fiecare țară care va dori să participe. Până la urmă, fiecare stat trebuie să-și evalueze propriile riscuri.

De obicei, dar asta nu înseamnă că e neapărat o regulă, țările vecine nu sunt luate în considerare. Pentru că se consideră că, într-un fel sau altul, ele au un parti-pris acolo, în zonă, că ar avea interese în zonă.

Eu nu aș vedea ca din forțele astea de supraveghere a viitorului acord să facă parte balticii, polonezii, românii, slovacii, ungurii și moldovenii, adică cei care sunt vecini cu cel puțin unul dintre beligerați. Așa văd eu treaba”, explică generalul. Un alt aspect esențial îl reprezintă natura viitorului acord de pace sau armistițiu.

Generalul Grecu evidențiază importanța implicării Ucrainei și Rusiei în orice negocieri, indiferent dacă acestea se desfășoară sub egida ONU sau printr-un acord bilateral. El subliniază necesitatea unui consens între părțile implicate, accentuând rolul vital al Ucrainei în acest proces.

„E de văzut dacă va fi un acord discutat în limbajul legislației internaționale, adică cea stabilită la ONU, sau va fi un alt fel de acord care va fi discutat de între părți. În mod normal ar trebui, ca să îi dai o relevanță să fie prin ONU.

Sunt discuții la nivelul Uniunii Europene, sunt discuții la nivelul NATO, dar până la urmă nu se poate face nimic fără discuții cu ucrainenii și cu rușii. Pentru că ei trebuie să fie parte a discuției, indiscutabil.

Zelenski are dreptate. Nu se poate face ceva fără Ucraina.

Iar Ucraina trebuie să-ți spună punctul de vedere. Cât de mult o să conteze punctul de vedere al Kievului sau nu, rămâne de văzut, dar nu se pot purta discuții fără ca ei să fie parte în acest proces”, afirmă el. În concluzie, perspectiva unui armistițiu este, în viziunea generalului Grecu, mai probabilă decât încheierea unui tratat de pace pe termen lung.

Deși un astfel de armistițiu ar putea fi temporar și potențial dezavantajos pentru Ucraina, acesta reprezintă o cale necesară de a pune capăt conflictului armat devastator. "Ne-am apropiat, însă nu neapărat de pace, ne-am apropiat mai degrabă de o încetare a focului.

Problema este că se pare că va fi cu un avantaj pentru ruși, în sensul că ei sunt cei care au control asupra unor teritorii. Asta este.

Nu este deloc un lucru bun din acest punct de vedere, dar până la urmă un armistițiu sau o pace trebuie încheiate mai devreme sau mai târziu și nu putem avea un război total care să dureze la nesfârșit. Sunt sute de mii de morți, sunt distrugeri uriașe, iar orice război poate escalada.

Așa că el va trebui să înceteze. În ce termeni, rămâne de văzut, noi nu putem decât să ne dorim și să sperăm că ucrainenii nu vor fi foarte dezavantajați”, conchide generalul Dan Grecu. Generalul Dan Grecu, doctor în Științe Militare și Informații, beneficiază de o vastă experiență militară internațională, cu studii la centrul Lester B.

Pearson (Cornwallis, Canada), precum și la colegiile NATO din Bruxelles și Roma. A ocupat funcția de șef de stat major la Corpul 4 Armată „Mareșal Constantin Prezan” (2008-2010) și a participat la misiuni ONU în Etiopia și Eritreea, precum și la operațiuni în Irak și Afganistan, fiind șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central America și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan.

Este unicul general român decorat de Statele Unite ale Americii, NATO și ONU, primind Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale SUA (US Army Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE, medalia NATO pentru operații ,,non article five”, precum și numeroase decorații naționale, inclusiv Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de cavaler și de ofițer. În prezent, este președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. .

Perspectivele încheierii conflictului din Ucraina sunt marcate de incertitudinea formatului negocierilor pentru un viitor acord de pace. Generalul Dan Grecu, o figură marcantă în lumea militară română și internațională, cu o vastă experiență în misiuni ONU și NATO, subliniază două scenarii posibile: un acord negociat sub egida ONU, cu respectarea strictă a legislației internaționale, sau un acord negociat direct între părțile implicate, inclusiv Ucraina și Rusia.

El evidențiază importanța crucială a participării Ucrainei în orice fel de negociere: „E de văzut dacă va fi un acord discutat în limbajul legislației internaționale, adică cea stabilită la ONU, sau va fi un alt fel de acord care va fi discutat de între părți. În mod normal ar trebui, ca să îi dai o relevanță să fie prin ONU.

Sunt discuții la nivelul Uniunii Europene, sunt discuții la nivelul NATO, dar până la urmă nu se poate face nimic fără discuții cu ucrainenii și cu rușii. Pentru că ei trebuie să fie parte a discuției, indiscutabil.

Zelenski are dreptate. Nu se poate face ceva fără Ucraina.

Iar Ucraina trebuie să-ți spună punctul de vedere. Cât de mult o să conteze punctul de vedere al Kievului sau nu, rămâne de văzut, dar nu se pot purta discuții fără ca ei să fie parte în acest proces”, afirmă generalul Grecu, subliniind astfel rolul esențial al Ucrainei în definirea termenilor oricărui acord.

Deși se înregistrează progrese spre o încetare a focului, generalul Grecu consideră că perspectiva este mai degrabă cea a unui armistițiu decât a unei păci definitive. Această perspectivă, chiar dacă implică un avantaj pentru Rusia, datorită controlului asupra unor teritorii ucrainene, este totuși considerată necesară pentru a pune capăt suferinței umane și distrugerilor masive provocate de conflict: „Ne-am apropiat, însă nu neapărat de pace, ne-am apropiat mai degrabă de o încetare a focului.

Problema este că se pare că va fi cu un avantaj pentru ruși, în sensul că ei sunt cei care au control asupra unor teritorii. Asta este.

Nu este deloc un lucru bun din acest punct de vedere, dar până la urmă un armistițiu sau o pace trebuie încheiate mai devreme sau mai târziu și nu putem avea un război total care să dureze la nesfârșit. Sunt sute de mii de morți, sunt distrugeri uriașe, iar orice război poate escalada.

Așa că el va trebui să înceteze. În ce termeni, rămâne de văzut, noi nu putem decât să ne dorim și să sperăm că ucrainenii nu vor fi foarte dezavantajați”, conchide generalul.

Experiența vastă a generalului Dan Grecu, doctor în Științe Militare și Informații, cu misiuni în Etiopia și Eritreea, Irak, Afganistan, și poziții de conducere în cadrul Armatei Române, inclusiv ca șef de stat major la Corpul 4 Armată „Mareșal Constantin Prezan”, precum și decorațiile primite din partea Statelor Unite, NATO și ONU, îi conferă o autoritate incontestabilă în analiza situației geopolitice complexe din Ucraina. Expertiza sa, acumulată prin pregătire la Centrul Lester B.

Pearson (Cornwallis, Canada), colegiile NATO din Bruxelles și Roma, și experiența sa vastă în operațiuni internaționale, contribuie la o perspectivă nuanțată asupra situației, evidențiind atât necesitatea încheierii conflictului, cât și incertitudinea formatului și consecințelor unui eventual acord de pace sau armistițiu. În prezent, generalul Dan Grecu ocupă funcția de președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. .

Generalul Dan Grecu, un nume respectat în cercurile militare românești și internaționale, cu o vastă experiență acumulată în cadrul NATO, misiuni ONU (Etiopia și Eritreea) și operațiuni în Irak și Afganistan (inclusiv ca șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central America și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar), ofera o perspectivă pertinentă asupra evoluției conflictului ruso-ucrainean. Doctor în Științe Militare și Informații, cu o carieră militară marcantă, culminând cu funcția de șef de stat major la Corpul 4 Armată „Mareșal Constantin Prezan” (2008-2010), generalul Grecu este unic în rândul militarilor români prin decorarea sa de către Statele Unite ale Americii, NATO și ONU.

Distincțiile sale includ Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale SUA (US Army Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE, medalia NATO pentru operații ,,non article five”, precum și numeroase decorații naționale, printre care Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de cavaler și de ofițer, Medalia „Virtutea Militară” în grad de cavaler și medaliile pentru 15, 20 și 25 de ani de serviciu. În prezent, el ocupă funcția de președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. Opinia sa cu privire la situația din Ucraina este una de previziune prudentă, sugerând o apropiere nu de o pace definitivă, ci mai degrabă de un armistițiu, un acord de încetare a focului.

Deși semnarea unui asemenea armistițiu și intrarea lui în vigoare ar putea dura încă câteva luni, generalul Grecu consideră acest scenariu ca fiind iminent, datorită costului uman și material al războiului prelungit. Însă, el subliniază un aspect îngrijorător: un asemenea armistițiu ar putea fi favorabil Rusiei, întrucât aceasta ar păstra controlul asupra unor teritorii ucrainene.

"Ne-am apropiat, însă nu neapărat de pace, ne-am apropiat mai degrabă de o încetare a focului. Problema este că se pare că va fi cu un avantaj pentru ruși, în sensul că ei sunt cei care au control asupra unor teritorii.

Asta este. Nu este deloc un lucru bun din acest punct de vedere, dar până la urmă un armistițiu sau o pace trebuie încheiate mai devreme sau mai târziu și nu putem avea un război total care să dureze la nesfârșit.

Sunt sute de mii de morți, sunt distrugeri uriașe, iar orice război poate escalada. Așa că el va trebui să înceteze.

În ce termeni, rămâne de văzut, noi nu putem decât să ne dorim și să sperăm că ucrainenii nu vor fi foarte dezavantajați”, declară generalul Grecu, exprimând totodată preocuparea pentru situația Ucrainei și dorința ca aceasta să nu fie excesiv de dezavantajată în eventualele negocieri de pace. Experiența vastă a generalului Grecu în operațiuni militare internaționale îi conferă perspectivei sale o credibilitate indiscutabilă, făcând din observațiile sale un punct de referință important în analiza situației geopolitice actuale.

Numărul mare de decese, distrugerile masive și potențialul de escaladare fac necesară, în opinia sa, o încheiere a conflictului, chiar dacă aceasta se realizează printr-un armistițiu care ar putea fi considerat nefavorabil Ucrainei pe termen scurt. .

Generalul Dan Grecu, un nume respectat în peisajul militar românesc și internațional, îmbină o vastă experiență operațională cu o pregătire academică de excepție, fiind doctor în Științe Militare și Informații. Cariera sa militară, marcată de o pregătire riguroasă în instituții prestigioase precum Centrul Lester B.

Pearson din Cornwallis, Canada, și colegiile NATO din Bruxelles și Roma, reflectă un angajament constant pentru excelență și perfecționare. Între 2008 și 2010, a ocupat funcția de șef de stat major la Corpul 4 Armată „Mareșal Constantin Prezan”, demonstrând abilități de conducere și strategice remarcabile. Experiența sa transcede însă granițele țării, fiind marcată de trei misiuni importante în teatrele de operațiuni externe.

În calitate de observator militar al ONU în Misiunea UNMEE din Etiopia și Eritreea, a adus o contribuție semnificativă la menținerea păcii. De asemenea, a condus Echipa Națională la Comandamentul Central America pentru operațiile din Irak și Afganistan, și a fost șeful Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan, demonstrând capacitatea de a opera eficient într-un mediu complex și solicitant. Recunoașterea internațională a meritelor sale este evidențiată de o serie de decorații prestigioase.

Este singurul general român decorat atât de Statele Unite ale Americii și NATO, cât și de ONU. Printre acestea se numără Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale SUA (US Army Commedation Medal) și Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE, dar și medalia NATO pentru operații ,,non article five”.

Aceste distincții reflectă înaltul profesionalism și dedicarea sa în serviciul apărării naționale și securității internaționale. La nivel național, generalul Grecu a fost onorat cu o serie de distincții care subliniază contribuția sa semnificativă la dezvoltarea și modernizarea armatei române. Printre acestea se numără Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de cavaler și de ofițer, Medalia „Virtutea Militară” în grad de cavaler, medaliile onorifice pentru 15, 20 și 25 de ani de serviciu, precum și Emblemele de Onoare ale Armatei României, Ministerului Apărării Naționale, Statului Major General, Statului Major al Forțelor Terestre și Statului Major al Forțelor Aeriene.

La vârsta de 64 de ani, generalul Dan Grecu continuă să contribuie la dezvoltarea sectorului apărării naționale, ocupând, din acest an, funcția de președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. .