Reunificarea cu Taiwanul: Xi Jinping anunță, de Anul Nou, imposibilitatea opririi procesului
Sursa imagine:
Președintele chinez Xi Jinping a reiterat, în discursul său de Anul Nou din 31 decembrie 2024, hotărârea Chinei de a „reunifica” cu Taiwanul, avertizând forțele pro-independență. Beijingul a intensificat presiunea militară asupra Taiwanului în ultimul an, prin manevre militare aproape zilnice. China consideră Taiwanul drept teritoriu propriu, în timp ce guvernul taiwanez susține dreptul poporului de a-și decide viitorul. Tensiunile au crescut după ce Lai Ching-te a devenit președinte în mai, China organizând exerciții militare ample în jurul insulei după vizita lui Lai în Hawaii și Guam. Vânzările de arme americane către Taiwan alimentează, de asemenea, tensiunile dintre China și SUA. Xi a subliniat că „nimeni nu poate opri tendința istorică de reunificare națională”.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Tensiunile geopolitice din Strâmtoarea Taiwan continuă să crească, alimentate de revendicarea fermă a Chinei asupra insulei guvernate democratic. Beijingul consideră Taiwanul o parte integrantă a teritoriului său, o perspectivă vehement respinsă de guvernul taiwanez.
Președintele Taiwanei afirmă cu fermitate dreptul poporului său de a-și decide propriul destin, subliniind necesitatea respectării acestei alegeri democratice de către Beijing. Această diferență fundamentală de viziune stă la baza conflictului persistent. Președintele chinez Xi Jinping a reiterat în discursul său de pe 31 decembrie 2023, difuzat de CCTV, convingerea sa în „reunificarea inevitabilă” a Chinei cu Taiwanul.
A folosit o retorică puternică, declarând: „Oamenii de pe ambele părți ale Strâmtorii Taiwan sunt o singură familie. Nimeni nu ne poate rupe legăturile de familie și nimeni nu poate opri tendința istorică de reunificare națională”.
Mai mult decât atât, Xi a subliniat necesitatea unei unități de scop, îndemnând populațiile de pe ambele maluri ale strâmtorii să contribuie la „gloria întineririi națiunii chineze”. Această viziune a unei reunificări sub egida Chinei continentale este percepută ca o amenințare directă la adresa suveranității și autodeterminării Taiwanului. Escaladarea tensiunilor a fost marcată în mod deosebit de ascensiunea lui Lai Ching-te la președinția Taiwanului în luna mai a aceluiași an.
Considerat de Beijing drept un „separatist”, președinția lui Lai a intensificat retorica și acțiunile Chinei. Ca răspuns la vizita lui Lai în Hawaii și Guam în cursul aceleiași luni, China a desfășurat o demonstrație impresionantă de forță militară navală în jurul Taiwanului, în Marea Chinei de Est și în Marea Chinei de Sud.
Aceste manevre militare, interpretate drept avertismente explicite, au fost urmate de două runde de exerciții de război în apropierea insulei, Beijingul justificându-le ca o contracarare a „actelor separatiste”. China, care nu a renunțat niciodată la opțiunea folosirii forței pentru a-și impune controlul asupra Taiwanului, menține o presiune constantă asupra insulei. Această presiune este amplificată de vânzările continue de armament american către Taiwan, permise de Legea privind relațiile cu Taiwanul, o situație care exacerbează tensiunile dintre Beijing și Washington.
Statele Unite sunt avertizate în mod repetat de China să evite orice legătură militară cu Taiwanul, iar Beijingul a impus sancțiuni furnizorilor militari americani și conducerii acestora. Situația rămâne extrem de fragilă, cu un potențial ridicat de escaladare a conflictului în Strâmtoarea Taiwan. .
