Renunțarea lui Mark Zuckerberg la cenzura de pe Facebook, motiv de bucurie pentru Dan Negru

Decizia lui Mark Zuckerberg de a renunța la sistemul de verificare a faptelor (fact-checking) pe platformele Meta (Facebook, Instagram, Threads), anunțată într-un mesaj video publicat marți, a stârnit ample dezbateri. Această schimbare majoră, ce prioritizează libertatea de exprimare, se înscrie în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă și al presiunilor tot mai mari din partea guvernelor și presei tradiționale, considerate de Zuckerberg ca fiind implicate în cenzură.

El afirmă explicit: „Guvernele și mass-media tradițională au făcut presiuni pentru a cenzura din ce în ce mai mult. O mare parte din acest lucru este în mod clar politic, dar există, de asemenea, o mulțime de lucruri rele legitime acolo, droguri, terorism, exploatarea copiilor.

Acestea sunt lucruri pe care le luăm foarte în serios și vreau să mă asigur că le tratăm cu responsabilitate”. Zuckerberg consideră că verificatorii de fapte ai Meta au fost prea părtinitori din punct de vedere politic, generând mai multă neîncredere decât încredere: „verificatorii de fapte ai Meta au fost prea părtinitori din punct de vedere politic și au distrus mai multă încredere decât au creat”. Înlocuirea sistemului de fact-checking cu "community notes", similar celui utilizat de platforma X a lui Elon Musk, presupune ca alți utilizatori să adauge avertismente și context la postările controversate.

Această decizie, implementată inițial în SUA, implică și relocarea echipelor de moderare a conținutului din California în Texas, o mutare care, potrivit lui Zuckerberg, va duce la detectarea unui număr mai mic de conținuturi dăunătoare: „vom detecta mai puține lucruri rele”. De asemenea, Meta va renunța la o serie de restricții pe teme precum imigrația și genul, considerate de Zuckerberg ca fiind „pur și simplu în afara discursului principal”. Mai mult, se va colabora cu președintele Trump pentru a contracara presiunile guvernamentale din întreaga lume care vizează cenzurarea conținutului de către companiile americane.

Europa este menționată ca un exemplu de zonă cu „un număr tot mai mare de legi care instituționalizează cenzura și îngreunează construirea oricărui lucru inovator”. Zuckerberg justifică decizia sa printr-un argument pentru libertatea de exprimare, prezentat inițial la Universitatea Georgetown în octombrie 2019, iar alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020 sunt considerate un punct de cotitură către prioritizarea exprimării. Reacțiile la această decizie au fost diverse.

Un realizator de televiziune, comentând schimbarea de strategie a Meta, a afirmat: „Ai noștri au făcut asta, fact-checkerii români au fost mai zeloși decât ai lor și când li se va termina contractul cu Facebook, își vor găsi un loc de muncă într-o redacție. «Fact-chelneri» pentru alții”.

El a adăugat o perspectivă personală asupra cenzurii, spunând: „Am învățat de la ei că cenzura începe, în primul rând, din tine! Când te cucerești pe tine, nu te mai temi de nimic…”. Un alt comentator, Dan Negru, a exprimat o perspectivă mai pesimistă asupra libertății de exprimare, declarând: „Dar nu cred în libertatea exprimării, n-am avut-o niciodată! Din 1991 am carte de muncă în media și mereu ocoleam ca să spun.

Pentru că Rousseau are dreptate : «Omul s-a născut liber dar e pretutindeni în lanțuri»”. Aceste declarații evidențiază complexitatea și diversele interpretări ale conceptului de libertate de exprimare în era digitală, în contextul presiunilor politice și al impactului tehnologiilor de moderare a conținutului.

Zuckerberg, prin decizia sa, a deschis o dezbatere amplă asupra echilibrului dintre libertatea de exprimare și combaterea dezinformării și a conținutului dăunător online. .