Reforma statului și a clasei politice: Planul amplu al lui Bolojan

PNL-ul și-a asumat un amplu program de austeritate și eficientizare a cheltuielilor publice, având în centru reducerea costurilor generate de sistemul politic. O piatră de temelie a acestui program o reprezintă diminuarea numărului de parlamentari la 300, acțiune ce respectă voința populară exprimată prin referendumul din 2009 și se aliniază realităților demografice contemporane.

Această reducere semnificativă a numărului de parlamentari are ca scop direct optimizarea funcționării Parlamentului, eliminarea unor posturi redundante și, implicit, reducerea cheltuielilor bugetare aferente funcționării acestuia: salarii, indemnizații, cheltuieli de protocol etc. Măsura vizează, de asemenea, o mai bună reprezentare a populației, asigurând o echilibrare mai eficientă între numărul de parlamentari și numărul de locuitori. Pe lângă reducerea numărului de parlamentari, PNL propune și o serie de măsuri menite să limiteze risipa bugetară și dependența partidelor politice de finanțarea publică.

Subvențiile acordate partidelor politice între perioadele electorale vor fi substanțial reduse. Această decizie strategică urmărește să stimuleze partidele să își diversifice sursele de finanțare, să se bazeze mai mult pe contribuțiile membrilor și pe donații private, reducând astfel dependența de banii publici și implicit, riscul de influență a acestora asupra deciziilor politice. În ceea ce privește cheltuielile de campanie electorală, PNL pledează pentru instituirea unor plafoane clare și respectarea unor reguli stricte de decontare a acestora de la bugetul de stat.

Această măsură vizează asigurarea transparenței și prevenirea utilizării unor sume exorbitante în campaniile electorale, combatând astfel inegalitățile de șanse dintre partide și asigurând o competiție electorală mai echitabilă. În sfârșit, pentru a reduce semnificativ costurile publice generate de funcționarea aparatului administrativ, PNL își propune o diminuare substanțială a cheltuielilor asociate cu demnitarii. Aceasta include optimizarea funcționării cabinetelor parlamentare, reducerea numărului de personal angajat, precum și o utilizare mai eficientă și controlată a resurselor, inclusiv a vilor de protocol, evitând cheltuielile excesive și nejustificate.

Toate aceste măsuri au ca obiectiv final o mai bună gestionare a banului public, în beneficiul cetățenilor. .

Programul de guvernare liberal, denumit informal „Planul Bolojan”, vizează o reformă amplă a statului român, axată pe trei piloni principali: restructurarea administrației publice, modernizarea și digitalizarea interacțiunii cu cetățenii și stimularea economiei naționale. În ceea ce privește administrația publică, planul propune o restructurare profundă a aparatului central, prin reducerea numărului de ministere și agenții guvernamentale.

Această optimizare se va realiza concomitent cu o diminuare semnificativă a numărului de secretari de stat, cu cel puțin 50%. Pentru a combate ineficiența și sinecurile, programul prevede un audit amplu al eficienței fiecărei autorități centrale și companii de stat în primele șase luni ale anului 2025.

De asemenea, se preconizează comasarea serviciilor deconcentrate, cu scopul de a elimina redundanțele și a simplifica birocrația. Paralel cu aceste măsuri de raționalizare, se urmărește o modernizare substanțială a interacțiunii cetățenilor cu statul prin intensificarea procesului de debirocratizare și digitalizare a serviciilor publice. Descentralizarea puterii administrative către autoritățile locale este un alt element cheie al programului, cu scopul de a crește responsabilitatea și eficiența administrării locale.

Conceptul de „primar-manager”, promovat de PNL, are ca obiectiv transformarea primăriilor în adevărați motori de dezvoltare locală, finanțarea acestora fiind condiționată de performanță și cofinanțare la nivel local. Un al treilea pilon al programului se concentrează pe stimularea economiei românești prin investiții masive în infrastructură, considerate vitale pentru atragerea investițiilor străine și reducerea decalajelor regionale. PNL își reafirmă angajamentul față de menținerea cotei unice de impozitare și promovarea unei politici fiscale predictibile, capabile să creeze un climat investițional stabil și atractiv.

Programul prevede, de asemenea, sprijin concret pentru companiile care investesc în tehnologii inovatoare și se orientează către exporturi, dar și pentru dezvoltarea unei agriculturi competitive, prin investiții în proiecte de irigații, procesare și certificare a produselor tradiționale românești. Aceste măsuri se vor traduce în sprijin financiar guvernamental dedicat acestor sectoare. .

Prioritatea numărul unu a liberalilor rămâne susținerea robustă a economiei naționale, un angajament reflectat în planul lor de acțiune. Acest plan se axează pe o dezvoltare echilibrată, vizând în mod special accelerarea proiectelor majore de infrastructură.

Investițiile masive în infrastructură sunt considerate cheia atragerii de capital străin și, totodată, un instrument crucial pentru diminuarea disparităților economice dintre regiuni. Reducerea decalajelor regionale, printr-un acces egal la oportunități și dezvoltare, reprezintă o componentă fundamentală a acestei strategii. Pe lângă investițiile în infrastructură, PNL reiterează angajamentul său ferm față de menținerea cotei unice de impozitare, considerată un element vital pentru asigurarea unei fiscalități predictibile și atractive pentru investitori, atât interni, cât și externi.

Predictibilitatea fiscală este prezentată ca un factor esențial pentru stimularea investițiilor și creșterea economică sustenabilă. Programul liberal cuprinde, de asemenea, măsuri concrete și tangibile pentru sprijinirea firmelor românești inovatoare, orientate spre export. Se acordă o atenție deosebită companiilor care implementează tehnologii de vârf și care contribuie la diversificarea economiei românești pe piețele internaționale.

Exportul de produse și servicii românești este văzut ca un motor puternic de creștere economică și de creare de locuri de muncă. În plus, dezvoltarea unui sector agricol competitiv este o altă componentă importantă a strategiei. Acest obiectiv se va concretiza printr-un sprijin financiar consistent acordat proiectelor de irigații, precum și prin investiții în modernizarea procesării și certificării produselor tradiționale românești.

Scopul este de a îmbunătăți calitatea produselor agricole românești, a le crește valoarea adăugată și a le face mai competitive pe piața internă și externă. Aceste măsuri urmăresc să consolideze poziția agriculturii românești și să contribuie la securitatea alimentară a țării. .