Recordul prezidențial al lui Iliescu: Cât timp mai conduce Iohannis pentru a-l depăși?
Sursa imagine:
Klaus Iohannis se apropie de recordul de longevitate în funcția de președinte al României, stabilit de Ion Iliescu. Iohannis a petrecut 3.669 de zile în funcție, față de 3.846 de zile ale lui Iliescu în cele două mandate și jumătate. Diferența de 177 de zile ar urma să fie eliminată pe 2 iulie 2025. Recordul absolut este deținut de Nicolae Ceaușescu (5.719 zile). Ierarhia este completată de Traian Băsescu (3.653 zile) și Emil Constantinescu (1.482 zile). Candidatura lui Iliescu în 2000 a fost controversată, opoziția susținând că ar fi fost al treilea mandat. Alegerile prezidențiale preconizate până în 2025 ar putea modifica acest clasament.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Recordul de longevitate în funcția de președinte al României îi aparține lui Nicolae Ceaușescu, care a condus țara timp de 5.719 zile, între 29 aprilie 1974 și 25 decembrie 1989. În contrast, mandatul lui Ion Iliescu a fost marcat de două perioade distincte la conducerea țării.
Prima sa președinție, inaugurată la 20 mai 1990, s-a întins pe o durată de 2.385 de zile, încheindu-se la 29 noiembrie 1996. După o pauză, Iliescu a revenit la putere, câștigând alegerile prezidențiale din anul 2000.
Această a doua perioadă prezidențială, începută la 20 decembrie 2000 și încheiată la 20 decembrie 2004, a durat 1.461 de zile. Revenirea sa în funcție a fost însă umbrită de controverse aprinse, opoziția acuzându-l că deține, de fapt, un al treilea mandat, argumentând că perioadele din 1990-1992 și 1992-1996 ar trebui considerate mandate separate.
Aceste acuzații au generat dezbateri publice intense, punând sub semnul întrebării legitimitatea realegerii sale. Diferența de 177 de zile dintre durata totală a mandatului lui Ion Iliescu și cea a lui Klaus Iohannis ar urma să fie anihilată la 2 iulie 2025.
Însă, având în vedere perspectiva unor noi alegeri prezidențiale, programate ca urmare a suspendării scrutinului din toamna anului trecut înainte de turul al doilea, este foarte probabil ca această egalare să nu se producă. Astfel, istoria prezidențială românească este marcată de aceste contraste semnificative, reflectând atât perioade de stabilitate, cât și de intensă polarizare politică. .
