Rețelele sociale, amplificatoare ale urii: Elena Lasconi, țintă a unor atacuri homofobe violente

Campania de dezinformare și atacuri publice din spațiul online a atins cote alarmante, având ca victime două figuri publice, Călin Georgescu și Elena Lasconi. În cazul lui Călin Georgescu, ironizarea sa pe scară largă în România este alimentată de o serie de declarații publice extrem de controversate, care abordează teme delicate precum războiul din Ucraina, rolul Rusiei și al lui Vladimir Putin pe scena internațională.

Aceste afirmații, adesea considerate absurde și lipsite de temei, se extind și asupra unor subiecte marginale, cum ar fi teoria conspirației privind nanocipurile din băuturi sau pretinse întâlniri cu ființe extraterestre. Aceste afirmații, difuzate prin diverse canale media, au generat valuri de critici și au contribuit la consolidarea imaginii sale publice ca politician excentric și predispus la afirmații nefondate, amplificând astfel percepția publică negativă. Paralel cu acest fenomen, Elena Lasconi se confruntă cu o campanie coordonată de propagandă, care o vizează direct prin asocierea cu comunitatea LGBT și cu drepturile acesteia.

Această campanie se concentrează pe aspecte controversate precum căsătoriile între persoane de același sex și adopțiile de către cuplurile homosexuale, folosind aceste subiecte ca instrumente de atac și discreditare a imaginii publice a Elenei Lasconi. De remarcat este intensificarea acestor atacuri în ultimele zile, unele mesaje de intoleranță, care o înfățișează pe Elena Lasconi într-o lumină negativă, beneficiind chiar de sponsorizări pe Facebook pentru a-și extinde raza de acțiune și a ajunge la un public cât mai larg.

Această strategie de amplificare a mesajelor de ură online este îngrijorătoare, subliniind gravitatea fenomenului de dezinformare și manipulare publică în contextul actual. Campania vizează evident generarea unei reacții negative din partea publicului față de Elena Lasconi, exploatând prejudecăți existente și amplificând discursul urii. .

Răspandirea informațiilor, adesea manipulatoare, în spațiul public digital este un fenomen complex, cu ramificații considerabile asupra procesului electoral. Aceste mesaje, departe de a fi rezultatul unei analize obiective, bazate pe fapte și argumente solide, se propagă viral prin intermediul unor rețele extrem de diversificate.

Nu doar paginile oficiale ale unor politicieni sau ale susținătorilor lor sunt implicate, ci și profilele unor primari, reprezentanți ai diferitelor culte religioase, fani înfocați ai unor echipe sportive, dar și ale unor cetățeni aparent neimplicați în sfera politică. Această diseminare extinsă subminează procesul democratic, afectând capacitatea alegătorilor de a face o alegere informată. Fenomenul este explicat de specialiștii în comunicare prin prisma influenței puternice a emoțiilor asupra opțiunilor de vot.

Radu Delicote, expert în comunicare, subliniază rolul crucial al sentimentelor în procesul decizional: „Votul întotdeauna este un proces foarte emoțional. Iar emoția se construiește pe baze psihologice de tipul ură, frică, iubire, plăcere și așa mai departe.

Ca atare, mesaje de tipul unor valori cu care o parte de electorat nu rezonează dau de care se dezice, nu doar că vor capta, dar vor motiva puternic alegătorii”. Astfel, mesajele care apelează la sentimente precum ura, frica sau mânia pot fi mult mai eficiente decât argumentele raționale, chiar dacă acestea din urmă sunt susținute de dovezi concrete.

Strategiile de comunicare politică exploatează adesea această vulnerabilitate umană, construind campanii bazate pe manipulare emoțională și pe propagarea de informații false sau distorsionate. Un exemplu relevant este cazul Elenei Lasconi, al cărei parcurs politic în 2023 a fost marcat de o controversă legată de declarațiile sale privind "familia tradițională". Deși nu s-a poziționat explicit împotriva familiilor formate din persoane de același sex, simplul fapt că a declarat că a votat "Da" la referendumul pentru familia tradițională din 2018, a generat un val de critici.

Ea însăși a explicat poziția sa astfel: „Eu sunt creştină, sunt ortodoxă şi consider că familia este formată dintr-o femeie şi un bărbat. Eu nu am nimic împotriva persoanelor de acelaşi sex, dar nu văd de ce aş milita pentru căsătoria dintre persoanele de acelaşi sex.

Nu am nicio problemă cu relațiile lor atât timp cât nu-i afectează pe cei din jur”. Reacția fiicei sale, Oana Lasconi, în vârstă de 32 ani, a amplificat controversa. Oana, declarându-se susținătoare a drepturilor LGBTQ+, a exprimat dezamăgirea și dezgustul față de declarația mamei sale într-o postare emoționantă pe Instagram: „Sunt în continuare în șoc și absolut dezgustată să aflu că mama mea a votat «DA» la referendumului Coaliției pentru Familie pentru a susține așa-zisa familie tradițională între un bărbat și o femeie.

Nu pot să descriu durerea pe care o simt nu numai ca fiica ei, însă și ca un membru al acelei comunități. Sunt absolut dezgustată, dezamăgită și șocată.

Nu-mi vine să cred că persoana pe care am susținut-o în cariera ei politică s-a dovedit a fi o homofobă. Nu am cuvinte.

Mă doare sufletul, inima și am palpitații de câteva ore”. Această situație ilustrează impactul declarațiilor publice, chiar și cele aparent lipsite de intenții malițioase, asupra percepției publice și asupra carierei politice. Poziția Elenei Lasconi, coroborată cu reacția vehementă a fiicei sale, a generat o amplă dezbatere publică, culminând cu retragerea Elenei Lasconi de pe lista candidaților USR la alegerile europarlamentare.

Evenimentul evidențiază complexitatea comunicării politice într-o societate polarizată și importanța înțelegerii mecanismelor de influențare a opiniei publice prin intermediul emoțiilor și al manipulării informaționale. .

Anul 2023 a marcat un punct culminant neașteptat în cariera politică a Elenei Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel. Dezvăluirea votului său "DA" la referendumul pentru familia tradițională din 2018 a generat o controversă intensă, amplificată de o reacție publică puternică și de o ruptură dramatică în relația cu fiica sa.

Declarația Elenei Lasconi, care se autodefinește "creștină, ortodoxă" și susține definiția tradițională a familiei ca fiind "formată dintr-o femeie și un bărbat", a devenit punctul central al conflictului. Ea a subliniat, într-un interviu, că nu are "nimic împotriva persoanelor de același sex, dar nu [vede] de ce aş milita pentru căsătoria dintre persoanele de același sex.

Nu [are] nicio problemă cu relațiile lor atât timp cât nu-i afectează pe cei din jur". Această poziție, deși prezentată ca una de toleranță, a fost percepută de mulți drept o exprimare a opoziției față de drepturile LGBTQ+. Reacția fiicei sale, Oana Lasconi, în vârstă de 32 de ani, a amplificat semnificativ situația.

Oana, autodeclarată susținătoare a drepturilor minorităților sexuale LGBTQ+, a exprimat pe rețelele de socializare o dezamăgire profundă și o durere intensă, utilizând un limbaj puternic. Mesajul său pe Instagram a fost categoric: "Sunt în continuare în șoc și absolut dezgustată să aflu că mama mea a votat «DA» la referendumului Coaliției pentru Familie pentru a susține așa-zisa familie tradițională între un bărbat și o femeie.

Nu pot să descriu durerea pe care o simt nu numai ca fiica ei, însă și ca un membru al acelei comunități. Sunt absolut dezgustată, dezamăgită și șocată.

Nu-mi vine să cred că persoana pe care am susținut-o în cariera ei politică s-a dovedit a fi o homofobă. Nu am cuvinte.

Mă doare sufletul, inima și am palpitații de câteva ore". Această declarație publică a evidențiat o fractură generată de diferențele de opinii politice și morale într-o familie, scotând în evidență tensiunile dintre valorile tradiționale și cele progresiste. Confruntarea publică dintre Elena și Oana Lasconi a declanșat o avalanșă de comentarii și reacții în spațiul public, afectând profund imaginea Elenei Lasconi.

Consecința directă a acestui eveniment a fost retragerea Elenei Lasconi de pe lista candidaților USR la alegerile europarlamentare din 2023, demonstrând impactul semnificativ al acestei dezbateri asupra carierei sale politice și evidențiind complexitatea și sensibilitatea temelor legate de familie și drepturile LGBTQ+ în societatea românească. .