Reîmpărțirea globală: Era Trump și lupta pentru sfere de influență (și teritorii)

Lipsa de principii morale și disprețul față de suveranitatea statelor, atât din partea lui Trump, cât și a lui Putin, definesc o viziune asupra lumii extrem de periculoasă. Această viziune se traduce printr-o percepție a globului ca o tablă de șah, împărțită în teritorii supuse cuceririi sau deja aflate sub controlul unor puteri dominante.

Nu este deloc improbabilă o întâlnire secretă – poate chiar la Ialta, evocând amintirea unor acorduri nefaste din trecut – între Trump, Putin și Xi Jinping, cu scopul de a-și delimita, într-un fel de nou pact tenebros, sferele de influență în Europa și în restul lumii. Această perspectivă, deși înfricoșătoare, este susținută de o realitate dură: există o evidentă discrepanță între ambițiile expansioniste ale acestor lideri și capacitatea Europei de a se opune cu eficiență unei astfel de reconfigurări geopolitice.

Forța economică și puterea militară a Uniunii Europene, în starea lor actuală, par insuficiente pentru a contracara o astfel de inițiativă concertată. Această slăbiciune percepută a Europei nu este trecută cu vederea de Trump, care, conștient de ea, probabil consideră o astfel de acțiune ca fiind fezabilă.

Întrebarea care se impune este: poate Europa să-și consolideze suficient de rapid poziția strategică pentru a preveni o nouă împărțire a lumii, impusă de interese geopolitice dictate de lideri care ignoră principiile dreptului internațional și respectul pentru statele independente? Scenariul unei noi "împărțiri a lumii", cu Europa ca potențial obiect al negocierilor, este o amenințare reală și necesită o analiză profundă și o reacție strategică promptă și unitară din partea statelor europene. .

În pragul unui nou mandat prezidențial, prevăzut să înceapă în doar 12 zile, Donald Trump a reiterat, în cadrul unei conferințe de presă la Mar-a-Lago, Florida, obiectivele sale majore, generând îngrijorări globale profunde. Punctul central al discursului său a fost cererea categorică adresată statelor membre NATO de a-și majora contribuția la cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB.

O declarație anterioară a sa, referitoare la statele care nu-și pot permite această creștere drastică, a fost extrem de tranșantă: „Să facă dracului Rusia ce vrea în acele țări”. Această afirmație reflectă o abordare extrem de riscantă și lasă deschisă posibilitatea abandonării aliaților mai slabi în fața agresiunii rusești. România se află într-o situație extrem de vulnerabilă în acest context.

Guvernul, caracterizat de analistul politic anonim drept echipa „Nicu și Marcel”, se confruntă deja cu un deficit bugetar considerabil, estimat între 8 și 9% din PIB. Implementarea cererii lui Trump ar duce la un deficit de 12% din PIB, plasând țara într-o situație financiară critică, calificată drept „junk”, și făcând imposibil accesul la împrumuturi internaționale.

Această situație ar putea conduce la o dependență totală față de Rusia, realizând astfel visul imperial al lui Vladimir Putin de a integra România și Republica Moldova în sfera sa de influență. Îngrijorarea este amplificată de asemănările evidente între abordările lui Trump și Putin. Stilul autoritar și deciziile unilaterale îi fac pe mulți să se teamă că Trump ar putea retrage SUA din NATO, dacă statele membre nu îndeplinesc exigența sa financiară considerată o „taxă de protecție”, aceste fonduri fiind direcționate, în viziunea criticilor, exclusiv către industria militară americană.

O altă posibilitate este excluderea din alianță a țărilor care nu-și permit să achite această „taxă”. Ambițiile expansioniste ale lui Trump depășesc însă cadrul alianței NATO. El a reiterat intenția sa de a anexa Groenlanda, declarând că “posesia și controlul Groenlandei sunt o necesitate absolută pentru Statele Unite ale Americii” și amenințând Danemarca cu “taxe foarte ridicate” sau chiar cu “ocuparea prin forță” dacă se opune acestui proiect.

De asemenea, Trump a anunțat intenția de a revoca tratatul din epoca Jimmy Carter, redând controlul deplin asupra Canalului Panama Statelor Unite, ignorând în mod evident suveranitatea panameză, într-o paralelă izbitoare cu nerespectarea suveranității Ucrainei de către Putin. Întrebat despre posibilitatea folosirii forței militare sau economice pentru a-și atinge obiectivele legate de Groenlanda și Canalul Panama, Trump a răspuns evaziv: „Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciunul dintre cele două.

Dar vă pot spune că avem nevoie de ele pentru securitate economică. Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională”. Aceste aspirații expansioniste se extind și asupra Canadei, Trump exprimându-și dorința de a transforma Canada în cel de-al 51-lea stat al SUA, folosind instrumente economice și comerciale pentru a-și atinge acest obiectiv, ignorând complet voința poporului canadian.

Asemănarea cu disprețul lui Putin față de voința poporului ucrainean este evidentă. Manifestările imperiale ale lui Trump includ chiar și schimbarea numelui Golfului Mexic în „Golful Americii”, precum și redenumirea unor masive muntoase, acțiuni simbolice dar care relevă o mentalitate expansionistă și lipsită de realism. Politica sa externă se caracterizează prin amenințări de războaie comerciale, prin creșterea taxelor pe importuri cu 25%, fără a lua în considerare consecințele potențial devastatoare pentru economia americană, în special în relația cu China. Abordarea sa se limitează la o perspectivă pur comercială, fără a analiza consecințele geopolitice pe termen lung. În privința războiului din Ucraina, Trump a renunțat la promisiunea sa de a-l rezolva în „24 de ore”, considerând acum chiar o escaladare a conflictului ca o posibilitate, sugerând chiar o posibilă împărțire a lumii în sfere de influență împreună cu Putin. România se află într-o situație extrem de precară, lipsită de resursele financiare pentru a respecta cererea lui Trump, fără o conducere internă puternică și unită, și confruntată cu riscul unor crize economice majore.

„Stabilitatea” promovată de Iohannis, PSD și PNL a condus țara la acest punct critic, expunând-o unor riscuri enorme în noul context geopolitic creat de ascensiunea lui Trump la putere. .