Președinta Maia Sandu solidarizată cu Georgia în aspirațiile sale europene de libertate și democrație

Duminică, ziua în care Miheil Kavelașvili, un cunoscut critic al Occidentului, a preluat funcția de președinte al Georgiei, a fost marcată de o atmosferă încărcată de tensiune politică. Evenimentul investiturii a fost umbrit de declarațiile fostei președinte, Salome Zurabișvili, care, deși a părăsit palatul prezidențial, a insistat asupra faptului că rămâne „președintele legitim” al țării.

Această afirmație, cu o puternică încărcătură emoțională și politică, a generat o reacție imediată și amplă în societate, amplificând deja existentele tensiuni în contextul schimbării puterii. În paralel cu ceremonia de învestire a noului președinte, în capitala Tbilisi, un impresionant număr de cetățeni georgieni au dat dovadă de o mobilizare civică remarcabilă, formând un lanț uman imens, un simbol puternic al dezbaterilor sociale și politice intense generate de această schimbare de putere.

Protestul silentios, dar vizibil, a subliniat gravitatea situației și implicațiile politice profunde ale evenimentelor din acea zi. Mesajul publicat duminică, în contextul acestor evenimente simultane – învestirea lui Kavelașvili și declarația controversată a lui Zurabișvili – a amplificat tensiunile, accentuând diviziunile din societatea georgiană.

Reacțiile populației, exprimate atât prin acțiunile de pe străzi, cât și prin debaterile din mediul online, au demonstrat profunda implicare a cetățenilor în aceste evenimente cruciale pentru viitorul Georgiei. .

Rezultatele scrutinului legislativ din Georgia au generat o profundă criză politică, marcată de acuzații reciproce de fraudă și ingerințe externe. Coaliția celor patru partide de opoziție, care a obținut un scor combinat de doar 38% din voturi, susține vehement existența unor fraude electorale masive și a unei influențe rusești semnificative în procesul electoral.

Fostul președinte, Salome Zurabișvili, le-a oferit sprijinul său necondiționat, cerând insistent repetarea scrutinului pentru a asigura transparența și respectarea normelor democratice. Această solicitare a fost categoric respinsă de guvernul de la Tbilisi, condus de premierul Irakli Kobahidze și de Partidul Visul Georgian. Guvernul georgian, care a obținut aproape 54% din voturi, neagă ferm acuzațiile de fraudă și de interferențe rusești, considerându-le manevre politice menite să submineze stabilitatea țării.

În replică la presiunile occidentale legate de alegeri, Guvernul a anunțat suspendarea procesului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, acuzând Bruxelles-ul de „șantaj” politic. Această decizie drastică survine pe fondul îngrijorărilor legate de respectarea standardelor democratice în Georgia, îngrijorări manifestate și de Comisia Europeană încă de dinainte de scrutin.

Înghețarea procesului de aderare a fost decisă de Comisia Europeană ca urmare a adoptării controversatei legi a „agenților străini” de către Parlamentul georgian. Această lege, care impune mass-mediei și ONG-urilor finanțate din străinătate obligația de a-și dezvălui sursele de finanțare, a fost considerată de Bruxelles ca o amenințare la adresa libertății presei și a societății civile. Analiza rezultatelor electorale sugerează că victoria zdrobitoare a Partidului Visul Georgian ar putea fi atribuită, cel puțin parțial, temerilor populației cu privire la implicațiile unui guvern pro-occidental în contextul geopolitic complex din regiune.

Mulți georgieni se tem de o escaladare a conflictului cu Rusia, amintindu-și războiul din 2008, sub președinția lui Mihail Saakașvili, astăzi un oponent politic încarcerat al guvernului. Această frică latentă a contribuit semnificativ la consolidarea poziției partidului aflat la putere, oferindu-i un avantaj electoral crucial în detrimentul opoziției. .