Planuri israeliene de extindere demografică în Înălțimile Golan: o dublare a populației și justificările invocate

Platoul stâncos, o regiune aflată la granița dintre Israel și Siria, adăpostește astăzi o populație diversă, depășind 50.000 de locuitori. Comunitatea este formată în principal din cetățeni israelieni de religie evreiască, reprezentând puțin peste jumătate din numărul total al populației.

Restul este constituit din minorități religioase, în special druzi și alawiți, care contribuie la mozaicul etnic și cultural al acestei zone. Situația geopolitică complexă a regiunii, marcată de evenimentele din Siria, a determinat intervenția militară israeliană.

În urma prăbușirii regimului lui Bashar al-Assad, Israelul a luat măsuri de securitate, desfășurând trupe într-o zonă tampon situată pe partea siriană a frontierei. Această prezență militară are ca scop, cel mai probabil, prevenirea oricăror incursiuni sau incidente transfrontaliere și menținerea stabilității fragile din regiune.

Existența acestei zone tampon reflectă tensiunile geopolitice persistente și necesitatea unei supravegheri constante, luând în considerare istoria conflictuală și complexitatea relațiilor dintre Israel și Siria. Prezența ambelor comunități religioase, evreiești și cele ale minorităților, pe acest platou stâncos, subliniază atât istoria lungă și complexă a regiunii, cât și provocările actuale legate de securitate și coexistență pașnică într-un context regional marcat de instabilitate.

De observat este și faptul că numărul semnificativ al populației civile, format din evrei și din comunitățile druză și alawită, face din această regiune un punct crucial în dinamica regională. .

Tensiunile dintre Israel și Siria se intensifică pe fondul consolidării prezenței militare israeliene pe Înălțimile Golan, o zonă ocupată de Israel din 1967 și anexată ilegal în 1981, conform dreptului internațional. Această acțiune, justificată de Israel ca o măsură de securitate necesară, este privită cu îngrijorare de comunitatea internațională și de Siria. Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a subliniat importanța strategică a Înălțimilor Golan pentru securitatea națională a Israelului, declarând: „Întărirea Înălțimilor Golan înseamnă întărirea Israelului, iar asta este deosebit de important în acest moment”.

Planurile Israelului includ nu doar consolidarea militară, ci și dezvoltarea economică a zonei, printr-un proces de colonizare și dezvoltare agricolă și turistică, așa cum a precizat Netanyahu: „Zona va fi păstrată, făcută să înflorească şi colonizată”. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a accentuat riscurile persistente provenite din Siria, declarând în fața oficialilor care examinează bugetul de apărare: „Riscurile imediate pentru țară nu au dispărut, iar ultimele evoluții din Siria sporesc puterea amenințării – în ciuda imaginii moderate pe care liderii rebeli pretind că o prezintă”. Această afirmație subliniază percepția Israelului asupra unei amenințări constante din partea Siriei, în ciuda declarațiilor oficiale de pace sau reconstrucție din partea unor lideri sirieni. Populația civilă a Înălțimilor Golan este mixtă.

Aproximativ 31.000 de israelieni s-au stabilit acolo, mulți lucrând în agricultură (inclusiv viticultură) și turism, potrivit analistului Avraham Levine de la Alma Research and Education Center. Conviețuiesc cu aproximativ 24.000 de druzi, o minoritate arabă, majoritatea identificându-se ca sirieni, după cum precizează Levine.

Această prezență civilă israeliană accentuează natura conflictuală a situației, întrucât prezența israeliană este văzută de către Siria și o parte a comunității internaționale ca fiind o ocupație ilegală. Recunoașterea Înălțimilor Golan ca teritoriu israelian de către președintele ales al SUA, Donald Trump, în 2019, a marcat o schimbare semnificativă în politica externă americană, oferind Israelului un sprijin politic important în această dispută teritorială. În contrast, liderul de facto al Siriei, Ahmad al-Sharaa, a respins acuzațiile Israelului, declarând sâmbătă că Israelul folosește pretexte false pentru a-și justifica atacurile, dar că Siria nu dorește escaladarea conflictului, concentrându-se pe reconstrucție. El a pledat pentru soluții diplomatice, afirmând că „aventurile militare necalculate” nu sunt dorite.

Această poziție reflectă o dorință a Siriei de a evita un conflict deschis cu Israelul, dar nu recunoaște pretențiile israeliene asupra Înălțimilor Golan. Situația rămâne tensionată, cu potențialul unor confruntări viitoare, pe fondul unui dezechilibru de putere și al lipsei unui consens internațional asupra statutului Înălțimilor Golan. .

Declarațiile recente ale premierului israelian Benjamin Netanyahu și ale ministrului apărării, Israel Katz, subliniază importanța strategică a Înălțimilor Golan pentru securitatea Israelului, într-un context regional marcat de instabilitate. Netanyahu a afirmat categoric: „Întărirea Înălțimilor Golan înseamnă întărirea Israelului, iar asta este deosebit de important în acest moment”.

El a adăugat, evidențiind planurile de dezvoltare a zonei, că aceasta va fi „păstrată, făcută să înflorească și colonizată”. Această afirmație reflectă o politică de consolidare a prezenței israeliene în regiune, o prezență ce datează din 1967, anul cuceririi Înălțimilor Golan de către Israel, urmată de anexarea lor unilaterală în 1981 – o anexare ne-recunoscută de comunitatea internațională, care consideră aceste teritorii ca fiind ocupate ilegal de Israel.

Ministrul apărării, Israel Katz, a completat această perspectivă, accentuând riscurile persistente pentru securitatea națională a Israelului. În fața oficialilor implicați în examinarea bugetului de apărare, Katz a declarat: „Riscurile imediate pentru țară nu au dispărut, iar ultimele evoluții din Siria sporesc puterea amenințării – în ciuda imaginii moderate pe care liderii rebeli pretind că o prezintă”.

Această declarație subliniază preocupările israeliene legate de situația incertă din Siria și implicațiile acesteia asupra securității frontierei de nord. Recunoașterea oficială a Înălțimilor Golan ca teritoriu israelian de către președintele ales al SUA, Donald Trump, în 2019, reprezintă un punct de cotitură semnificativ în politica externă americană și oferă un sprijin politic important pentru politica israeliană în această regiune.

Populația civilă a Înălțimilor Golan este complexă, cuprinzând atât cetățeni israelieni, cât și o comunitate semnificativă de druzi. Conform analistului Avraham Levine de la Alma Research and Education Center, aproximativ 31.000 de israelieni s-au stabilit în Golan, mulți angajați în agricultură (inclusiv viticultură) și turism.

Levine mai precizează că în regiune trăiesc 24.000 de druzi, o minoritate arabă, care, în majoritate, se identifică ca sirieni. Această diversitate demografică accentuează complexitatea situației politice și a provocărilor de securitate din regiune. Contrapondere la afirmațiile israeliene vine din partea Siriei.

Liderul de facto al Siriei, Ahmad al-Sharaa, a declarat sâmbătă că Israelul folosește pretexte false pentru a-și justifica atacurile asupra Siriei. El a subliniat că Siria, concentrându-se pe reconstrucție, nu este interesată de noi conflicte, pledând pentru soluții diplomatice ca fiind singura cale de asigurare a securității și stabilității regionale, respingând „aventurile militare necalculate”.

Declarația lui al-Sharaa evidențiază tensiunile persistente între Israel și Siria și perspectiva siriană asupra situației din Golan. .

Potrivit agenției Reuters, citată de News.ro, situația demografică pe Platoul Golan prezintă o complexitate remarcabilă. Analistul Avraham Levine de la Alma Research and Education Center, un institut specializat în analiza amenințărilor la adresa securității Israelului pe frontiera sa nordică, a evidențiat prezența a aproximativ 31.000 de israelieni stabiliți în această regiune.

Acești coloniști se implică în diverse activități economice, cu o pondere semnificativă în sectoarele agriculturii – inclusiv viticultura – și turismului. În contrast, populația locală numără aproximativ 24.000 de druzi, o minoritate arabă care profesează o ramură specifică a islamului, după cum subliniază Levine.

O majoritate a druzilor din Golan se identifică ca fiind de origine siriană, reflectând istoria complexă a acestei regiuni. Perspectivele geopolitice sunt marcate de declarațiile recente ale liderului de facto al Siriei, Ahmad al-Sharaa.

Sâmbătă, al-Sharaa a respins categoric justificările aduse de Israel pentru atacurile sale asupra Siriei, considerându-le pretexte false. El a subliniat, totodată, lipsa dorinței Siriei de a se implica în noi conflicte militare, prioritatea națiunii fiind reconstrucția după anii de conflict.

Al-Sharaa a pledat pentru soluții diplomatice ca unică cale de a asigura securitatea și stabilitatea regională, afirmând categoric: „aventurile militare necalculate nu sunt dorite.” Această declarație evidențiază o abordare pragmatică a situației, prioritizând dezvoltarea și pacea în detrimentul escaladării tensiunilor militare. Astfel, Platoul Golan rămâne un punct fierbinte al geopoliticii, cu o populație diversă și interese conflictuale, unde tensiunile dintre Israel și Siria sunt mediatizate de declarații publice contradictorii și de o situație demografică complexă. .