Planul secret al lui Zelenski pentru pace în Ucraina: garanții și o posibilă armistițiul

Războiul din Ucraina, intrat într-o fază critică marcată de devastare economică și infrastructurală masivă, estimată la sute de miliarde de euro, se menține în viață doar datorită sutelor de miliarde de dolari și euro injectați de aliați, prevenind un colaps financiar al statului ucrainean. Pe fundalul acestei situații extrem de fragile, o multitudine de propuneri de pace, unele utopice, altele mai realiste, au fost vehiculate încă de la începutul conflictului, populând spațiul public cu scenarii diverse.

Dinamica recentă, însă, a introdus schimbări majore în această ecuație complexă. Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane, deși interpretată diferit de analiști (unii considerând că nici Kamala Harris nu ar fi continuat sprijinul nelimitat pentru Ucraina), a reconfigurat peisajul geopolitic.

În paralel, evoluția conflictului pare a indica o potențială schimbare de paradigmă, cu semnale tot mai pregnante privind o disponibilitate, din ambele tabere, de a iniția cel puțin discuții serioase despre pace, dacă nu chiar de a o încheia. Această perspectivă este întărită de schimbarea de ton a președintelui Zelenski, care, în ultimele săptămâni, a admis posibilitatea unor concesii teritoriale temporare pentru a pune capăt ostilităților.

Într-un interviu acordat Sky News, Zelenski a detaliat viziunea sa asupra păcii, indicând o flexibilitate în privința unor cedări teritoriale, dar condiționând acestea de acceptarea Ucrainei în NATO. Această cerere, până acum refuzată de Washington, Berlin și Paris, reprezintă o componentă crucială a propunerii sale. Un model interesant, adesea menționat în contextul unor planuri de pace pentru Ucraina, este cel al Coreei.

Acest model presupune instituirea unei zone demilitarizate între Federația Rusă și Ucraina, similară celei dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, cu Statele Unite garantând securitatea Ucrainei, așa cum garantează securitatea Coreei de Sud. Mecanismele concrete ale acestei garanții rămân însă neclare.

Wall Street Journal sugerează că acest plan ar fi cel favorizat de Donald Trump, includând înghețarea conflictului pe linia frontului actual și crearea unei zone demilitarizate în estul Ucrainei. Cu toate acestea, integrarea Ucrainei în NATO ar fi amânată cu peste 20 de ani, conform sursei citate, în timp ce Statele Unite ar continua să furnizeze arme și sprijin financiar Ucrainei.

Întrebări esențiale, precum modalitățile practice de implementare a zonei demilitarizate și mecanismele concrete de garantare a securității Kievului, rămân însă fără răspunsuri definitive. Necesitatea unui sprijin constant pentru Ucraina este subliniată de experți precum Veronica Anghel, cercetător la Institutul Universitar European din Florența. Anghel consideră că planul de pace propus de Zelenski, care include independența și suveranitatea Ucrainei, este singurul concret, însă Rusia, nefiind un partener de bună credință, l-a respins, insistând pe capitularea Kievului și neutralitatea Ucrainei față de NATO.

"Președintele Zelenski a avut un plan pentru pace de la începutul războiului. Acesta include independența și suveranitatea Ucrainei, Rusia nu a acceptat acest plan și cere în continuare capitularea Kievului și neutralitatea țării în afara NATO”, afirmă Veronica Anghel.

Ea subliniază că orice înțelegere viitoare trebuie să respecte independența Ucrainei ca factor non-negociabil, dreptul acesteia de a-și alege alianțele fiind un element fundamental. "Dacă se va ajunge la masa negocierilor și Ucraina trebuie să renunțe la independența de a-și alege viitorul, aceasta va fi o confirmare a victoriei Rusiei.

Fără garanții de securitate pentru Ucraina, războiul va continua până când va fi un guvern pro-rus la Kiev sau o Rusiei înfrântă, în retragere și preocupată de probleme interne”, adaugă experta. Aplicarea modelului zonei demilitarizate, inspirat din experiența Coreei, prezintă dificultăți majore în contextul ucrainean, după cum explică Veronica Anghel, recent prezentă în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud. "Zona demilitarizată este un model unic, acceptat inițial ca o situație temporară in 1953, și greu de aplicat în Ucraina.

Ca și Germania de Vest, Coreea de Sud are garanții puternice de apărare din partea SUA. Angajamentul SUA rămâne ferm în apărarea Coreei de Sud și astăzi.

Acesta include întreaga gamă a capacităților nucleare, convenționale și de apărare antirachetă. Ca un scenariu asemănător să se aplice Ucrainei, ar trebui ca cele două părți să stabilească granițe teritoriale clare între teritoriile ocupate care ar deveni afiliate Rusiei, iar restul țării ar urma să fie imediat integrat în NATO”, argumentează Veronica Anghel.

Implicarea onestă a Chinei în menținerea păcii este, de asemenea, considerată crucială, președintele Zelenski adresând repetate apeluri către președintele Xi Jinping pentru un rol activ al Beijingului în acest sens. Cum se va materializa această implicare rămâne însă neclar. .

Războiul din Ucraina, un conflict sângeros care a devastat țara, lăsând în urmă o infrastructură distrusă și o economie zdruncinată, cu pierderi estimate la sute de miliarde de euro, a fost menținut în viață doar datorită injecțiilor masive de fonduri din partea aliaților, prevenind un colaps financiar total. De la izbucnirea conflictului, o multitudine de planuri de pace, de la irealizabile la cele cu o bază mai realistă, au fost propuse și vehiculate în spațiul public, generând un flux constant de speculații și analize. Ultimele luni au adus însă o schimbare semnificativă în dinamica conflictului.

Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane este privită de unii ca un factor potențial de influență asupra evoluției războiului, deși experți susțin că nici administrația Kamala Harris nu ar fi putut continua susținerea nelimitată a Ucrainei. În paralel, războiul pare să fi intrat într-o nouă fază, cu semnale tot mai evidente ale unei potențiale deschidere către negocieri serioase între cele două tabere, dacă nu chiar spre o încheiere a ostilităților. Președintele Zelenski a adoptat o poziție mai conciliantă în ultimele săptămâni, declarând într-un interviu pentru Sky News disponibilitatea de a ceda teritorii în schimbul unei soluții pașnice.

Această concesie teritorială, el a explicat, este condiționată de acceptarea Ucrainei în NATO, o garanție de securitate esențială pentru Ucraina, care ar permite ulterior recuperarea teritoriilor pierdute prin negocieri. Această cerință, până acum refuzată de Washington, Berlin și Paris, este crucială pentru Zelenski. Un model propus, inspirat de situația din Coreea, presupune instituirea unei zone demilitarizate între Ucraina și Rusia, similară celei dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud.

În acest scenariu, Statele Unite ar garanta securitatea Ucrainei, similar garanției oferite Coreei de Sud, deși mecanismele concrete ale acestei garanții rămân neclare. Conform Wall Street Journal, acest plan, susținut de Donald Trump, ar implica înghețarea conflictului pe linia frontului actual și crearea acestei zone demilitarizate în estul Ucrainei.

Cu toate acestea, sursa indică o eventuală amânare a integrării Ucrainei în NATO pentru peste 20 de ani, în timp ce SUA ar continua să furnizeze arme și sprijin financiar. Întrebările legate de implementarea practică a acestei zone demilitarizate, inclusiv garantarea securităţii Kievului, rămân însă deschise. Importanța susținerii Ucrainei este evidențiată de experta în securitate Veronica Anghel, cercetător la Institutul Universitar European de la Florența.

Anghel subliniază că planul de pace propus de Zelenski, care include independența și suveranitatea Ucrainei, a fost respins de Rusia, care insistă asupra capitulării Kievului și neutralității Ucrainei. Anghel afirmă categoric: „Președintele Zelenski a avut un plan pentru pace de la începutul războiului.

Acesta include independența și suveranitatea Ucrainei, Rusia nu a acceptat acest plan și cere în continuare capitularea Kievului și neutralitatea țării în afara NATO”. Ea consideră că orice negociere trebuie să plece de la premisa incontestabilă a independenței Ucrainei și a dreptului său de a-și alege propriile alianțe.

„Dacă se va ajunge la masa negocierilor și Ucraina trebuie să renunțe la independența de a-și alege viitorul, aceasta va fi o confirmare a victoriei Rusiei. Fără garanții de securitate pentru Ucraina, războiul va continua până când va fi un guvern pro-rus la Kiev sau o Rusiei înfrântă, în retragere și preocupată de probleme interne”, avertizează experta. Aplicabilitatea modelului zonei demilitarizate din Coreea în cazul Ucrainei este analizată de Anghel, care a vizitat recent zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud.

Potrivit unor informații provenite din cercurile republicane apropiate lui Donald Trump, o structură similară ar putea fi implementată între Ucraina și Rusia. Însă, Anghel evidențiază dificultățile: „Zona demilitarizată este un model unic, acceptat inițial ca o situație temporară in 1953, și greu de aplicat în Ucraina.

Ca și Germania de Vest, Coreea de Sud are garanții puternice de apărare din partea SUA. Angajamentul SUA rămâne ferm în apărarea Coreei de Sud și astăzi.

Acesta include întreaga gamă a capacităților nucleare, convenționale și de apărare antirachetă. Ca un scenariu asemănător să se aplice Ucrainei, ar trebui ca cele două părți să stabilească granițe teritoriale clare între teritoriile ocupate care ar deveni afiliate Rusiei, iar restul țării ar urma să fie imediat integrat în NATO”.

Pentru a asigura succesul unei astfel de soluții, implicarea onestă a Chinei în menținerea păcii este esențială, președintele Zelenski apelând de mai multe ori la președintele Xi Jinping în acest sens. Anghel conchide: „China ar trebui să fie un alt garant al acestei înțelegeri.

Fără garanții de securitate NATO asupra fie și a unei părți din teritoriul suveran al Ucrainei, Rusia nu are niciun motiv să își opreasca atacul”. .

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski pledează pentru admiterea Ucrainei în NATO, ulterior preconizându-se recuperarea teritoriilor pierdute față de Federația Rusă prin negocieri. Diverse planuri de pace propun instituirea unei zone demilitarizate între cele două țări, similară celei din Coreea, care a consacrat divizarea peninsulei.

Analog cu garanțiile de securitate oferite de SUA Coreei de Sud, se sugerează un rol similar al Washingtonului pentru Kiev, însă mecanismul rămâne neclar. Potrivit Wall Street Journal, un plan propus de Donald Trump pentru finalizarea conflictului vizează înghețarea liniilor de front și crearea unei zone demilitarizate în estul Ucrainei. Acest scenariu, însă, prevede o veste proastă pentru ucraineni: integrarea în NATO nu ar fi posibilă mai devreme de două decenii.

Vestea bună este continuarea sprijinului militar și financiar american pe durata acestei perioade. Însă, detalii cruciale precum implementarea zonei demilitarizate, garanțiile de securitate pentru Kiev și mecanismele concrete de realizare a acestui plan rămân nedefinite. Importanța sprijinului pentru Ucraina este subliniată de experta în securitate Veronica Anghel, cercetător la Institutul Universitar European din Florența.

Aceasta evidențiază planul concret de pace propus de Zelenski, însă respins de Federația Rusă, care a refuzat să coopereze cu bună credință, chiar și în timpul discuțiilor oficiale din primăvara anului 2022, în Belarus și Turcia. „Președintele Zelenski a avut un plan pentru pace de la începutul războiului.

Acesta include independența și suveranitatea Ucrainei, Rusia nu a acceptat acest plan și cere în continuare capitularea Kievului și neutralitatea țării în afara NATO”, afirmă Anghel. Anghel subliniază caracterul non-negociabil al independenței Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele. „Dacă se va ajunge la masa negocierilor și Ucraina trebuie să renunțe la independența de a-și alege viitorul, aceasta va fi o confirmare a victoriei Rusiei.

Fără garanții de securitate pentru Ucraina, războiul va continua până când va fi un guvern pro-rus la Kiev sau o Rusiei înfrântă, în retragere și preocupată de probleme interne”, explică experta. Crearea unei zone demilitarizate în Ucraina, inspirată din modelul coreean, este considerată dificilă de Veronica Anghel, având în vedere experiența sa directă în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud. Informații provenind din anturajul republican al lui Donald Trump sugerează un model similar pentru Ucraina.

Anghel argumentează complexitatea implementării: „Zona demilitarizată este un model unic, acceptat inițial ca o situație temporară in 1953, și greu de aplicat în Ucraina. Ca și Germania de Vest, Coreea de Sud are garanții puternice de apărare din partea SUA.

Angajamentul SUA rămâne ferm în apărarea Coreei de Sud și astăzi. Acesta include întreaga gamă a capacităților nucleare, convenționale și de apărare antirachetă.

Ca un scenariu asemănător să se aplice Ucrainei, ar trebui ca cele două părți să stabilească granițe teritoriale clare între teritoriile ocupate care ar deveni afiliate Rusiei, iar restul țării ar urma să fie imediat integrat în NATO”, explică Veronica Anghel. Pentru succesul unei astfel de inițiative, implicarea onestă a Chinei este esențială, președintele Zelenski apelând repetat la președintele Xi Jinping pentru un rol activ al Beijingului în menținerea păcii. Anghel concluzionează: „China ar trebui să fie un alt garant al acestei înțelegeri.

Fără garanții de securitate NATO asupra fie și a unei părți din teritoriul suveran al Ucrainei, Rusia nu are niciun motiv să își opreasca atacul”. .

Războiul din Ucraina și perspectivele fragile ale păcii, așa cum le analizează cercetătoarea Veronica Anghel de la Institutul Universitar European din Florența, se conturează într-un peisaj complex, marcat de intransigența Rusiei și de necesitatea unor garanții de securitate puternice pentru Ucraina. Într-un interviu acordat publicației „Adevărul”, Anghel subliniază lipsa de bună-credință a Federației Ruse în procesul de negociere, contrastând-o cu inițiativa concretă de pace a președintelui Volodimir Zelenski.

În primăvara anului 2022, în ciuda discuțiilor oficiale purtate în Belarus și Turcia, eșecul a fost inevitabil, deoarece Rusia nu a fost dispusă să accepte condițiile-cheie ale planului lui Zelenski: independența și suveranitatea Ucrainei. „Președintele Zelenski a avut un plan pentru pace de la începutul războiului. Acesta include independența și suveranitatea Ucrainei, Rusia nu a acceptat acest plan și cere în continuare capitularea Kievului și neutralitatea țării în afara NATO”, declară Veronica Anghel, evidențiind cererea persistentă a Rusiei de capitulare și neutralitate a Ucrainei, în afara oricărei alianțe, în special NATO.

Această cerință fundamentală a Rusiei a reprezentat un obstacol major în calea unor negocieri fructuoase. Experta subliniază că orice soluționare a conflictului trebuie să se bazeze pe principiul innegociabil al independenței Ucrainei, inclusiv dreptul acesteia de a-și alege asocierile internaționale. O cedare a acestei independențe ar echivala, în viziunea sa, cu o victorie a Rusiei.

Anghel prezice continuarea conflictului în lipsa unor garanții de securitate concrete pentru Ucraina, scenariul continuând până la instalarea unui guvern pro-rus la Kiev sau până la o înfrângere decisivă a Rusiei, urmată de retragerea sa și de o perioadă marcată de probleme interne. Un aspect important abordat de Veronica Anghel se referă la posibilitatea creării unei zone demilitarizate între Ucraina și Rusia, o idee inspirată din modelul Coreei. După o recentă vizită în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, experta a analizat posibilitatea replicării acestui model.

Conform unor surse din rândul republicanilor apropiați lui Donald Trump, o zonă demilitarizată ar putea fi o soluție pentru Ucraina. Însă, Anghel argumentează că aplicarea unui astfel de model în Ucraina este extrem de complexă. „Zona demilitarizată este un model unic, acceptat inițial ca o situație temporară în 1953, și greu de aplicat în Ucraina.

Ca și Germania de Vest, Coreea de Sud are garanții puternice de apărare din partea SUA. Angajamentul SUA rămâne ferm în apărarea Coreei de Sud și astăzi.

Acesta include întreaga gamă a capacităților nucleare, convenționale și de apărare antirachetă. Ca un scenariu asemănător să se aplice Ucrainei, ar trebui ca cele două părți să stabilească granițe teritoriale clare între teritoriile ocupate care ar deveni afiliate Rusiei, iar restul țării ar urma să fie imediat integrat în NATO”, explică Anghel, subliniind diferența crucială dintre contextul Coreei de Sud (cu garanții puternice de securitate din partea SUA) și situația Ucrainei.

O integrare imediată în NATO a teritoriului ucrainean rămas ar fi condiția esențială pentru a asigura un succes asemănător. Un rol crucial în menținerea păcii, în opinia lui Anghel, ar trebui să-l aibă China. Președintele Zelenski a solicitat de mai multe ori implicarea activă a președintelui Xi Jinping în acest sens.

Anghel consideră că, fără garanțiile de securitate oferite de NATO, chiar și pe o parte din teritoriul ucrainean, Rusia nu are niciun motiv să înceteze ostilitățile. „China ar trebui să fie un alt garant al acestei înțelegeri. Fără garanții de securitate NATO asupra fie și a unei părți din teritoriul suveran al Ucrainei, Rusia nu are niciun motiv să își opreasca atacul”, conchide Veronica Anghel, subliniind rolul esențial pe care China ar trebui să și-l asume pentru o pace durabilă în regiune, o pace strâns legată de prezența unor garanții de securitate ferme din partea NATO. .

Recentă în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, Veronica Anghel a analizat aplicabilitatea unui model similar în conflictul Ucraina-Rusia. Informații provenind din cercurile apropiate lui Donald Trump sugerează o posibilă soluție bazată pe crearea unei zone demilitarizate între cele două țări aflate în conflict.

Însă, experta subliniază dificultățile majore în implementarea unui astfel de scenariu în contextul ucrainean, explicând motivele acestei opinii. Potrivit Veronicăi Anghel, modelul zonei demilitarizate, inițial conceput ca o soluție temporară în 1953, prezintă o unicitate greu de replicat în cazul Ucrainei. Ea evidențiază diferența fundamentală dintre situația Coreei de Sud, beneficiară a unor garanții de apărare robuste din partea Statelor Unite, inclusiv capacități nucleare, convenționale și antirachetă, și situația Ucrainei.

"Zona demilitarizată este un model unic, acceptat inițial ca o situație temporară in 1953, și greu de aplicat în Ucraina. Ca și Germania de Vest, Coreea de Sud are garanții puternice de apărare din partea SUA.

Angajamentul SUA rămâne ferm în apărarea Coreei de Sud și astăzi. Acesta include întreaga gamă a capacităților nucleare, convenționale și de apărare antirachetă.", afirmă Veronica Anghel. Pentru a se putea aplica un scenariu similar în Ucraina, ar fi necesară o delimitare clară a teritoriilor ocupate, care ar deveni afiliate Rusiei, în timp ce restul țării ar fi integrat imediat în NATO.

Aceasta este o condiție esențială, conform analizei Veronicăi Anghel. "Ca un scenariu asemănător să se aplice Ucrainei, ar trebui ca cele două părți să stabilească granițe teritoriale clare între teritoriile ocupate care ar deveni afiliate Rusiei, iar restul țării ar urma să fie imediat integrat în NATO”, a explicat ea. Un rol crucial în asigurarea păcii ar reveni, în opinia Veronicăi Anghel, și Chinei, alături de Statele Unite.

Implicarea onestă a Chinei în menținerea păcii și asumarea unei responsabilități majore sunt considerate esențiale. Președintele Zelenski a solicitat în repetate rânduri președintelui Xi Jinping un rol activ al Beijingului în finalizarea conflictului și menținerea păcii pe termen lung, însă rămâne de văzut cum se va concretiza această implicare. În concluzie, Veronica Anghel subliniază importanța garanțiilor de securitate NATO pentru orice parte a teritoriului ucrainean, ca o condiție sine qua non pentru încetarea atacurilor rusești.

"China ar trebui să fie un alt garant al acestei înțelegeri. Fără garanții de securitate NATO asupra fie și a unei părți din teritoriul suveran al Ucrainei, Rusia nu are niciun motiv să își opreasca atacul”, conclude Veronica Anghel.

Lipsa acestor garanții solide diferențiază fundamental situația din Ucraina de cea din Coreea de Sud și face extrem de dificilă aplicarea unui model similar de zonă demilitarizată. .