Parlamentul 2024: PNL, USR și UDMR egalați numeric de cele trei partide de extremă-dreapta; Becali, Mihăescu și Vadim Tudor, printre noii deputați/senatori.

Legislativa 2024-2028 se va desfășura sub semnul unei reprezentări politice fragmentate, atât în Camera Deputaților, cât și în Senat. Analizând distribuția mandatelor, observăm o dominanță clară a PSD în ambele camere.

În Camera Deputaților, PSD deține 86 de mandate, o majoritate substanțială față de următoarele partide. AUR se situează pe locul al doilea cu 63 de deputați, urmat de PNL cu 49, USR cu 40, SOS România cu 28 și POT cu 24 de mandate.

UDMR completează lista cu 22 de deputați. Această configurație indică un peisaj politic complex, cu necesitatea unor alianțe pentru formarea guvernului și adoptarea legislației. Situația din Senat prezintă o dinamică similară, dar cu cifre mai reduse.

Din cei 134 de senatori, PSD deține 36 de mandate, o poziție dominantă, dar nu la fel de decisivă ca în Camera Deputaților. AUR ocupă locul al doilea cu 28 de senatori, urmat de PNL cu 22, USR cu 19, SOS România cu 12 și UDMR cu 10.

Distribuția mandatelor în Senat reflectă, de asemenea, o fragmentare a puterii, impunând negocieri și compromisuri pentru adoptarea deciziilor legislative. Diferența semnificativă între numărul de deputați și senatori pentru fiecare partid subliniază complexitatea sistemului politic și necesitatea unei colaborări inter-partide pentru a asigura stabilitatea guvernării.

Această situație necesită o abordare pragmatică și o prioritizare a interesului național, indiferent de afilierea politică. Analiza comparativă a rezultatelor electorale în cele două camere evidențiază o tendință de fragmentare a voturilor, dar și o anumită consistență în preferințele electorale ale populației. .

Noua componență a Parlamentului României, rezultată în urma alegerilor, prezintă o combinație interesantă de figuri cunoscute din politica românească și nume noi. Printre veteranii scenei politice, Camera Deputaților îi numără pe Victor Ponta, fost prim-ministru, care și-a dat demisia după tragedia de la Colectiv și a candidat pe listele PSD în Dâmbovița; Allen Coliban, fost primar al Brașovului și senator în perioada 2016-2020; Mihai Fifor (PSD), fost ministru al Finanțelor; Simona Bucura-Oprescu (PSD), fosta ministră a Muncii; Mircea Fechet (PNL), fost ministru al Mediului; Marius Constantin Budăi (PSD), fost ministru al Muncii; Marcel Ciolacu, președintele PSD și actualul prim-ministru; Marcel Vela (PNL), fost ministru de Interne; Adrian Câciu (PSD), ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene; Kelemen Hunor, președintele UDMR; Alexandru Rafila (PSD), ministrul Sănătății; Lucian Bode (PNL), fost ministru de Interne; Raluca Turcan (PNL), fosta ministră a Culturii; Cătălin Drulă (USR), fost lider al partidului și fost ministru al Transporturilor; și Sorin Grindeanu (PSD), fost ministru al Transporturilor și fost prim-ministru.

Acești deputați aduc cu ei o vastă experiență parlamentară și guvernamentală. Camera Deputaților se îmbogățește, de asemenea, cu noi figuri, printre care se numără Mihail Neamțu (AUR); Elisabeta Lipă (PSD), fosta canotoare și președintă a Agenției Naționale pentru Sport; Ramona-Ioana Bruynseels (AUR), fostă candidată prezidențială; Gheorghe Piperea (AUR); Mugur Mihăescu (AUR); Lidia Vadim Tudor (AUR), fiica lui Corneliu Vadim Tudor; și Gigi Becali (AUR). Prezența acestor personalități aduce o nouă dinamică și perspective în dezbaterile parlamentare. Senatul primește și el atât revenirea unor nume familiare, cât și apariția unor noi membri.

Diana Șoșoacă revine în Senat, alături de Nicolae Ciucă și Paul Stănescu. Printre noile prezențe se remarcă Clotilde Armand (USR), fost primar al Sectorului 1, care nu a reușit să-și reînnoiască mandatul la alegerile locale din iunie.

Alți senatori cu experiență parlamentară anterioară includ: Lucian Romașcanu (PSD), purtător de cuvânt al partidului și fost ministru al Culturii; Nicolae Ciucă, fostul președinte al PNL; Paul Stănescu (PSD), secretar general al partidului; Cătălin Predoiu (PNL), ministrul de Interne; Gheorghe Flutur (PNL), lider important în partid; Vasile Blaga (PNL), vechi lider al partidului; Sorin Cîmpeanu (PNL), fost ministru al Educației; Monica Anisie (PNL), fostă ministră a Educației; și Diana Șoșoacă, președinta partidului SOS, aleasă senatoare și în 2020 pe listele AUR, dar care și-a dat demisia în iunie pentru a intra în Parlamentul European. Alegerile au adus și câteva surprize, cu absența unor figuri importante din Parlamentul României, cum ar fi Ligia Deca (PNL), actuala ministră a Educației; Florin Cîțu (PNL), fost prim-ministru și lider al partidului; și Cristian Popescu Piedone (PSD), fostul primar al Sectorului 5. Partidul POT, cu Anamaria Gavrilă (la al doilea mandat parlamentar, aleasă în 2020 pe listele AUR) la cârmă, a reușit un rezultat notabil, obținând 24 de deputați și 7 senatori. Reacția Anamei Gavrilă la acest succes a fost: „Eu personal, în semn de recunostință, voi ține un post cu apă de trei zile și unii dintre colegii mei mi se vor alătura.

Este un semn, o recunoștință pentru ce ni s-a dat”. Acest rezultat subliniază dinamica și schimbările în peisajul politic românesc. Pentru formarea unei majorități parlamentare, necesară pentru decizii majore precum învestirea sau demiterea guvernului, sunt necesare 234 de voturi.

Coaliția formată din PSD, PNL, USR și UDMR, care negociază formarea unui nou guvern, deține o majoritate confortabilă de 284 de voturi. Interesant este faptul că PNL, USR și UDMR, fără PSD, dispun de 162 de voturi, egal cu numărul de voturi deținut de AUR, SOS și POT împreună.

Această situație politică complexă va modela, fără îndoială, activitatea parlamentară în următorii ani. .

Noua legislatură a Senatului României (2024-2028) aduce o serie de schimbări semnificative în componența sa. Printre noile figuri se remarcă Clotilde Armand (USR), fosta primară a Sectorului 1, care, în ciuda neînscrierii pentru un al doilea mandat la alegerile locale din iunie, a reușit să obțină un loc în forul legislativ superior.

Revenirea unor politicieni experimentați, cu mandate anterioare, este de asemenea notabilă. Lucian Romașcanu (PSD), purtător de cuvânt al partidului și fost ministru al Culturii, va participa la elaborarea legislației, alături de Nicolae Ciucă, fostul președinte al PNL.

De asemenea, Paul Stănescu (PSD), secretar general al PSD, Cătălin Predoiu (PNL), ministrul de Interne, Gheorghe Flutur (PNL), lider important în PNL, Vasile Blaga (PNL), veteran al scenei politice, Sorin Cîmpeanu (PNL), fost ministru al Educației, și Monica Anisie (PNL), fostă ministră a Educației, vor contribui la activitatea legislativă a Senatului. Prezența Dianei Șoșoacă, președinta partidului SOS, este marcată de o traiectorie unică: aleasă senatoare în 2020 pe listele AUR, și-a dat demisia în iunie pentru a se alătura Parlamentului European, revenind acum în Senat. În schimb, alegerile din acest an au marcat absența unor figuri importante din Parlament.

Actuala ministră a Educației, Ligia Deca (PNL), fostul prim-ministru și lider al PNL, Florin Cîțu, și fostul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone (PSD), nu au reușit să obțină mandate parlamentare. Performanța electorală a Partidului POT, cu 24 de deputați și 7 senatori, este remarcabilă, mai ales având în vedere că liderul său, Anamaria Gavrilă, se află la al doilea mandat parlamentar (în 2020 fiind aleasă pe listele AUR). Succesul partidului a fost marcat de o declarație a acesteia: „Eu personal, în semn de recunostință, voi ține un post cu apă de trei zile și unii dintre colegii mei mi se vor alătura.

Este un semn, o recunoștință pentru ce ni s-a dat”. Formarea unei majorități parlamentare, necesară pentru decizii cruciale precum investirea sau demiterea Guvernului (necesită 234 de voturi), pare asigurată de coaliția PSD, PNL, USR și UDMR, care dețin împreună 284 de voturi. Chiar și fără PSD, PNL, USR și UDMR dețin 162 de voturi, un număr egal cu cel deținut de AUR, SOS și POT împreună, reflectând o situație politică complexă și dinamică. .