NATO: Trump solicită majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB și continuarea sprijinului militar pentru Ucraina (FT)
Sursa imagine:
Consilierii lui Trump au transmis aliaților europeni intenția acestuia de a continua livrările militare către Ucraina, după inaugurarea sa, contra unei creșteri semnificative a cheltuielilor militare NATO. Trump vrea să majoreze ținta actuală de 2% din PIB la 5%, deși ar putea accepta 3,5%, legând acest lucru de condiții comerciale mai favorabile cu SUA. Această decizie îngrijorează capitalele europene, inclusiv România, care are un buget de apărare estimat la 2,25% din PIB pentru 2024, o creștere la peste 3% necesitând tăieri bugetare în alte sectoare. Anterior, Trump promisese să reducă ajutorul pentru Ucraina și să forțeze negocieri imediate de pace, dar pare să-și ajusteze abordarea. Summitul NATO din iunie la Haga va fi crucial în acest context.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Surse apropiate de discuțiile purtate de Donald Trump înaintea summitului NATO din iunie de la Haga dezvăluie o presiune semnificativă asupra aliaților pentru majorarea substanțială a cheltuielilor militare. În prezent, doar 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ținta de 2% din PIB alocată apărării, o cifră pe care Trump dorește să o crească la 5%.
Această cerere, conform unor informații confidențiale obținute din discuțiile premergătoare summitului, pare însă negociabilă. O sursă a declarat că, deși Trump va solicita public 5%, o creștere la 3,5% ar fi considerată un succes semnificativ.
Mai mult decât atât, această majorare a cheltuielilor militare ar fi direct corelată de către președintele american cu acordarea de condiții comerciale mai avantajoase cu Statele Unite. Interdependența dintre securitate și comerț devine astfel o pârghie crucială în negocierile cu aliații. Un alt oficial european, familiarizat cu poziția lui Trump, a precizat fără echivoc: „Este clar că vorbim despre 3 % sau mai mult pentru [summitul NATO din iunie de la] Haga”.
Această declarație subliniază presiunea crescândă asupra statelor membre pentru a depăși pragul de 2%. Deși aliații discută deja posibilitatea majorării țintei la 3% la reuniunea liderilor din iunie, implicațiile financiare sunt considerabile și generează îngrijorări în multe capitale europene.
Într-adevăr, o astfel de creștere ar necesita redistribuirea bugetelor naționale, implicând probabil reduceri semnificative în alte sectoare. În acest context, situația României este relevantă. Cu un buget de apărare estimat la 2,25% din PIB pentru 2024, o creștere la peste 3% ar necesita ajustări bugetare considerabile, necesitând decizii fiscale dificile și tăieri în alte domenii de investiții publice.
Presiunea exercitată de Trump pentru o majorare substanțială a cheltuielilor de apărare pune astfel în fața statelor membre o provocare majoră, ce necesită un echilibru delicat între angajamentele de securitate și prioritățile interne de dezvoltare economică și socială. .
