Modificarea frontierelor: Două țări redesenează harta lumii (VIDEO)

Septembrie 2022 a marcat ultima escaladare a conflictului, lăsând în urmă o frontieră închisă, o cicatrice pe harta relațiilor dintre cele două părți implicate. Această situație de blocaj, caracterizată prin lipsa de delimitare și demarcație a frontierei, a generat o serie de tensiuni și dificultăți pentru populațiile din zonele afectate.

Însă, potrivit unor surse bine informate, se pare că se conturează o soluție. Un acord recent, a cărui finalizare este iminentă, promite să remedieze această situație precară.

Obiectivul principal al acordului este, așa cum se menționează în sursele respective, ”delimitarea şi demarcarea frontierei”, un pas esențial pentru normalizarea relațiilor și pentru redeschiderea circulației în zona afectată de conflict. Acest acord reprezintă un efort semnificativ de a depăși consecințele conflictului din septembrie 2022, creând condițiile necesare pentru o pace durabilă și o cooperare constructiva între cele două entități.

Se așteaptă ca implementarea sa să aducă o îmbunătățire considerabilă a situației de securitate și a condițiilor de viață pentru locuitorii din regiune, deschizând perspective noi de dezvoltare economică și socială. Rezolvarea problemei delimitării și demarcării frontierei este un element crucial în acest proces, esențial pentru stabilizarea pe termen lung a zonei. .

Relațiile dintre statele din Asia Centrală, moștenitoare ale fostei URSS – Kazahstan, Kîrgîzstan, Uzbekistan, Tadjikistan și Turkmenistan – au cunoscut o îmbunătățire generală, după o lungă perioadă marcată de disensiuni. Însă, această evoluție pozitivă nu ascunde complet complexitatea situației, în special pe linia frontierei dintre Kîrgîzstan și Tadjikistan.

Această frontieră, cu o lungime de aproape 1000 de kilometri, serpuiește printr-unul dintre cele mai accidentate reliefuri ale planetei, separând două națiuni montane. Traseul său sinuos, definit în epoca sovietică ca simplă delimitare administrativă, a devenit astăzi un punct fierbinte de conflict, în special în zonele cu enclave, unde au izbucnit confruntări armate soldate cu victime.

Cele mai recente și importante incidente, în primăvara anului 2021 și toamna anului 2022, au făcut peste 150 de victime, inclusiv civili, devastând sate din regiunile kîrgîză Batken și tadjikă Sughd. Aceste conflicte scot în evidență fragilitatea unei frontiere trasate arbitrar, fără a ține cont de realitățile etnice și geografice complexe ale regiunii.

Problema accesului la apă, moștenire a unor sisteme de împărțire stabilite în perioada sovietică și acum depășite, reprezintă un alt factor major de tensiune. Autoritățile din Asia Centrală încearcă, cu dificultate, să redefinescă aceste sisteme, într-o regiune vastă – comparabilă cu Uniunea Europeană – extrem de vulnerabilă la schimbările climatice, cu creșteri ale temperaturii mult peste media globală.

Această vulnerabilitate exacerbează și mai mult problemele existente, inclusiv cele legate de resursele de apă și de gestionarea unor frontiere trasate într-o epocă diferită, într-un context geopolitic complet schimbat. Conflictele armate, deși oficial înregistrează un număr de peste 150 de morți, reflectă o realitate mult mai complexă, marcată de tensiuni latente și de dispute teritoriale care necesită o soluționare pașnică și o cooperare regională mai profundă pentru a evita noi tragedii. .