Misterul petrolierului Eagle S, legat de sabotajul din Marea Baltică: o navă „fantomă” rusă?
Sursa imagine:
Un tribunal din Helsinki a decis menținerea arestului petrolierului Eagle S, suspectat de sabotajul cablului de electricitate EstLink 2 și a mai multor cabluri de comunicații în Marea Baltică, pe 25 decembrie 2024. Autoritățile finlandeze investighează incidentul, în care a fost avariat și cablul C-Link1, afectat anterior în noiembrie 2024. Eagle S, sub pavilionul Insulelor Cook, este suspectat de a fi avariat cablurile cu ancora sa. Fingrid, operatorul EstLink 2, solicită confiscarea navei. UE suspectează că petrolierul ar putea aparține „flotei fantomă” ruse, utilizată pentru a ocoli sancțiunile. Nava a fost fotografiată lângă nava de întreținere M/S Hessu pe 2 ianuarie 2025.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Un incident grav de sabotaj a afectat infrastructura critică submarinǎ din Marea Balticǎ, punând în lumină vulnerabilitatea reţelelor de comunicaţii şi energie electrică transnaţionale. Centrul evenimentului este secţionarea cablului EstLink 2, care conectează Estonia şi Finlanda, un act pe care autorităţile finlandeze îl consideră un act de sabotaj.
Ancheta se concentrează asupra petrolierului Eagle S, navă aflată sub pavilionul Insulelor Cook, a cărei ancoră, conform suspiciunilor autorităților, este responsabilă de avarierea cablului submarin de înaltă tensiune. Arestarea petrolierului Eagle S de către autoritățile finlandeze reprezintă o etapă semnificativă în investigație.
Nu este însă singurul incident de acest gen. În paralel cu avarierea EstLink 2, s-au înregistrat deteriorări la alte patru cabluri de comunicaţii subacvatice, inclusiv cablul de fibră optică C-Link1, care leagă Helsinki de portul german Rostock.
Este remarcabil faptul că C-Link1 a mai fost avariat într-un incident similar în noiembrie 2024, făcând din aceste evenimente un tipar îngrijorător de vulnerabilitate. Reacţia companiei Fingrid, operatorul cablului EstLink 2, a fost promptă, aceasta solicitând instanţei confiscarea petrolierului Eagle S, un act care subliniază gravitatea situației și dorința de a trage la răspundere pe cei responsabili.
Mai mult decât atât, suspiciunile se îndreaptă către o posibilă legătură cu așa-numita „flotă fantomă” rusească, conform Uniunii Europene. Această flotă, compusă din petroliere și nave de marfă, este utilizată de Moscova pentru a eluda sancțiunile internaționale, inclusiv cele impuse asupra transportului de petrol.
Aşadar, incidentele de la Marea Baltică nu sunt doar acte de vandalism, ci pot indica o strategie mai amplă, cu implicații geopolitice semnificative, având în vedere impactul asupra infrastructurii critice europene şi posibila implicare a unor entităţi care acționează în afara legii internaționale. Investigatia este în curs, iar implicațiile pe termen lung ale acestor acte de sabotaj rămân să fie analizate pe deplin. .
