Ministerul Apărării: Reacția Moscovei la acuzațiile despre minele marine rusești în Marea Neagră

Reacția vehementă a Ambasadei Rusiei la București, exprimată printr-un comunicat de presă difuzat și pe platforma Facebook, la data neprecizată, vizează o declarație a ministrului român al Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, făcută în cadrul unui comunicat de presă emis la 11 octombrie. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a considerat că un fragment specific din declarația ministrului a stat la baza nemulțumirii diplomatice ruse.

Această secțiune, integrală și esențială, menționează implicațiile directe ale agresiunii ruse asupra securității României: „Din păcate, ca urmare a acțiunilor agresive ale Rusiei, Marea Neagră s-a transformat, dintr-un spațiu al cooperării și comerțului liber, într-o zonă de război. Minele marine, dronele sau fragmentele de drone folosite în atacurile ilegale asupra infrastructurii portuare ucrainene, care au căzut pe teritoriul național, sunt pericole de securitate cu care ne confruntăm în mod direct.” MApN subliniază claritatea și simplitatea sintactică a enunțului, argumentând că enumerarea elementelor ("minele marine", "dronele sau fragmentele de drone") nu sugerează o implicare directă a Rusiei în plasarea minelor marine în Marea Neagră, nici nu face referire la originea acestora.

Reproșul rus este categoric respins, MApN precizând, în replică, că neutralizarea a peste 107 mine marine de către forțele navale ale statelor riverane confirmă existența unei amenințări reale, independent de originea acestor mine. Comunicatul MApN reiterează cu fermitate responsabilitatea Rusiei pentru transformarea Mării Negre într-un teatru de război, subliniind consecințele umanitare tragice și riscurile majore la adresa securității regionale și globale.

În contrast, comunicatul Ambasadei Rusiei acuză MApN de afirmații nefondate, insistând asupra faptului că toate minele din Marea Neagră sunt de proveniență ucraineană, citând o declarație a Serviciului Federal de Securitate (FSB) din martie 2022 (http://www.fsb.ru/.../single.htm%21id%3D10439461...) ca dovadă. Astfel, disputa se concentrează pe interpretarea declarației ministrului Tîlvăr, MApN respingând acuzațiile de implicare a Rusiei în plasarea minelor marine, în timp ce Ambasada Rusiei atribuie responsabilitatea Ucrainei și respinge complet afirmațiile Ministerului român al Apărării. .

În data de 11 octombrie 2023, un schimb aprins de comunicate de presă a avut loc între Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României și Ambasada Federației Ruse la București, pe tema situației de securitate din Marea Neagră, exacerbată de conflictul din Ucraina. Conflictul a fost declanșat de acțiunile agresive ale Rusiei, transformând Marea Neagră dintr-un spațiu de cooperare comercială într-o zonă activă de conflict militar. Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a declarat într-un comunicat de presă al MApN: „Din păcate, ca urmare a acțiunilor agresive ale Rusiei, Marea Neagră s-a transformat, dintr-un spațiu al cooperării și comerțului liber, într-o zonă de război.

Minele marine, dronele sau fragmentele de drone folosite în atacurile ilegale asupra infrastructurii portuare ucrainene, care au căzut pe teritoriul național, sunt pericole de securitate cu care ne confruntăm în mod direct. Angajamentul României, alături de aliații noștri, pentru asigurarea securității în regiunea noastră este de neclintit.” MApN a subliniat ulterior că această declarație, în special enumerarea pericolelor de securitate – mine marine și drone/fragmente de drone provenite din atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene – a generat reacția diplomatică a Rusiei.

Ministerul a precizat că afirmația nu a sugerat în niciun fel că forțele ruse ar fi utilizat mine marine în atacurile asupra porturilor ucrainene, nici nu a făcut referire la proveniența minelor marine care reprezintă o amenințare pentru navigație. În paralel cu comunicatul MApN, care a evidențiat neutralizarea a 107 mine marine din Marea Neagră de către forțele navale ale statelor riverane, Ambasada Rusiei a emis un comunicat de presă propriu, publicat și pe Facebook, contestând vehement afirmațiile MApN. Comunicatul Ambasadei Rusiei a respins categoric acuzațiile nefondate ale MApN, afirmând că toate minele marine din Marea Neagră sunt de origine ucraineană, citând un raport al Serviciului Federal de Securitate (FSB) din martie 2022 (http://www.fsb.ru/.../single.htm%21id%3D10439461...).

Ambasada a acuzat Ucraina de amenințarea securității transportului maritim în Marea Neagră și a sugerat că statele europene și americane ignoră acest fapt din motive politice, servind interesele NATO, Uniunii Europene și ale „marionetălor” ucrainene, în detrimentul respectării dreptului internațional și al siguranței cetățenilor. MApN a răspuns la comunicatul Ambasadei Rusiei, reiterând responsabilitatea Federației Ruse pentru transformarea Mării Negre într-un teatru de război, cu consecințe tragice pentru populația ucraineană și cu amenințări grave la adresa securității regionale și globale. MApN a calificat agresiunea rusă împotriva Ucrainei drept ilegală, nejustificată și profund imorală, subliniind că niciun efort de propagandă sau manipulare informațională nu poate justifica aceste acțiuni.

Dezacordul dintre cele două părți reflectă complexitatea situației geopolitice din regiune și implicațiile majore ale războiului din Ucraina asupra securității Mării Negre. .

Reacția vehementă a Ambasadei Rusiei la București, exprimată printr-un comunicat de presă postat și pe Facebook, a pornit de la o declarație a Ministerului Apărării Naționale (MApN) referitoare la pericolele de securitate din Marea Neagră. MApN a enumerat două amenințări principale: minele marine și dronele sau fragmentele de drone provenite din atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene, căzute pe teritoriul României.

Această enumerare, simplă și clară pentru orice vorbitor de limba română, a fost interpretată de Rusia ca o acuzație directă a implicării lor în plasarea minelor marine în Marea Neagră. MApN a clarificat ulterior că declarația nu a sugerat în niciun fel o implicare a forțelor ruse în atacurile asupra porturilor ucrainene cu mine marine, nici nu a făcut referire la proveniența acestor mine. Ministerul a subliniat, cu o evidență incontestabilă atât pentru MApN, cât și pentru ambasada Rusiei la București, responsabilitatea Federației Ruse pentru transformarea Mării Negre într-un teatru de război, cu consecințe umanitare tragice pentru Ucraina și cu amenințări grave la adresa securității regionale și globale.

MApN a calificat agresiunea rusă drept ilegală, nejustificată și profund imorală, subliniind imposibilitatea justificării sau acoperirii acesteia prin propagandă sau manipulare informațională. Comunicatul Ambasadei Rusiei, intitulat „Cu privire la acuzațiile nefondate ale Ministerului Apărării Naționale al României împotriva Rusiei”, respinge categoric orice implicare a Rusiei în problema minelor marine. Ambasada susține, citând o declarație a Serviciului Federal de Securitate (FSB) din martie 2022 (http://www.fsb.ru/.../single.htm%21id%3D10439461...), că toate minele marine din Marea Neagră sunt de origine ucraineană și că, prin urmare, Ucraina este cea care pune în pericol securitatea transportului comercial în regiune.

Ambasada acuză statele europene și americane, alături de NATO și Uniunea Europeană, de ipocrizie și de ignorarea dreptului internațional, acuzându-le că tac din motive politice și nepăsând la viețile cetățenilor din regiunea Mării Negre. În contrast cu această perspectivă, MApN a raportat neutralizarea a 107 mine marine în Marea Neagră de către forțele navale ale țărilor riverane, oferind o perspectivă diferită asupra situației din teren.

Diferența semnificativă de perspectivă evidențiază complexitatea situației geopolitice din Marea Neagră și necesitatea unei abordări echilibrate și informate a evenimentelor. .

Tensiunile din Marea Neagră au escaladat, generând un schimb dur de acuzații între Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României și Ambasada Federației Ruse la București. Conflictul se concentrează pe prezența minelor marine și responsabilitatea pentru acestea.

MApN a raportat neutralizarea a 107 mine marine, subliniind eforturile combinate ale forțelor navale ale statelor riverane în asigurarea securității maritime. Ministerul a emis o declarație fermă, condamnând fără echivoc agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, considerând-o ca principalul factor destabilizator în regiune.

În comunicatul său, MApN a afirmat categoric că „Este cât se poate de clar (și pentru noi, și pentru ambasada Federației Ruse la București, așa cum constatăm) cine a transformat regiunea Mării Negre într-un teatru de război, cu consecințe tragice pentru poporul ucrainean și cu pericole și amenințări cât se poate de grave pentru securitatea regională și chiar globală. Agresiunea ilegală, nejustificată și profund imorală a Federației Ruse împotriva Ucrainei și consecințele acesteia nu pot fi justificate sau acoperite de nicio formă de propagandă oficială sau încercări de manipulare informațională”.

Declarația subliniază gravitatea situației și respinge orice tentativă de a minimaliza rolul Rusiei în criză. În replică, Ambasada Rusiei a publicat un comunicat de presă, distribuit și pe pagina sa de Facebook, respingând vehement acuzațiile MApN. Comunicatul, intitulat „Cu privire la acuzațiile nefondate ale Ministerului Apărării Naționale al României împotriva Rusiei”, afirmă categoric că toate minele marine din Marea Neagră sunt de origine ucraineană, citând o declarație a Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federației Ruse din martie 2022 (http://www.fsb.ru/.../single.htm%21id%3D10439461...).

Ambasada acuză Ucraina de „amenințarea securității transportului comercial în Marea Neagră”, sugerând că statele occidentale, în special NATO și Uniunea Europeană, ignoră acest fapt din motive politice. Comunicatul încheie cu o acuzație directă la adresa „marionetelor ucrainene” și a elitelor occidentale, acuzându-le de „ignorarea completă a fundamentelor dreptului internațional și [lipsa de] grijă de viețile atât ale propriilor cetățeni, cât și ale altor state din Regiunea Mării Negre”. Schimbul de acuzații evidențiază o profundă discrepanță de percepție asupra situației din Marea Neagră, reflectând o tensiune geopolitică majoră și un conflict informațional intens, cu implicații serioase pentru securitatea regională și internațională.

Numărul minelor neutralizate subliniază riscurile reale existente, în timp ce acuzațiile reciproce complică și mai mult evaluarea situației și căutarea unor soluții pașnice. .

Într-un comunicat de presă difuzat și pe pagina sa de Facebook, Biroul de Presă al Ambasadei Federației Ruse în România a respins cu vehemență acuzațiile formulate de Ministerul Apărării Naționale al României, acuzații pe care le consideră nefondate și lipsite de orice temei. Comunicatul se referă în mod specific la afirmațiile potrivit cărora Rusia ar utiliza mine marine în atacuri ilegale asupra infrastructurii portuare ucrainene din Marea Neagră. Ambasada Rusiei reiterează, cu această ocazie, declarația Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federației Ruse din martie 2022 (http://www.fsb.ru/.../single.htm%21id%3D10439461...), care atribuie responsabilitatea pentru prezența minelor marine în Marea Neagră exclusiv Ucrainei.

Potrivit FSB-ului, toate minele descoperite în zonă sunt de origine ucraineană, respingându-se categoric implicarea Rusiei în acest context. În consecință, comunicatul subliniază faptul că responsabilitatea pentru amenințarea securității transportului comercial în Marea Neagră revine Ucrainei, nu Rusiei. Ambasada deplânge ceea ce consideră a fi o ignoranță deliberată a unor fapte clare și documentate, din partea unor actori internaționali importanți.

Se sugerează că specialiștii militari europeni și americani sunt conștienți de aceste informații, dar aleg să le ignore din motive pur politice, subordonându-se agendei NATO și a Uniunii Europene. Comunicatul acuză, implicit, o complicitate tacită a acestor organizații și a statelor membre, acuzându-le că, alături de "marionetă" lor ucraineană, ignora cu bună știință principiile fundamentale ale dreptului internațional, punând în pericol viețile cetățenilor proprii, dar și ale populației din statele riverane Mării Negre.

Această neglijență, se afirmă în comunicat, este îngrijorătoare și iresponsabilă. .

În legătură cu acuzațiile nefondate ale Ministerului Apărării Naționale al României, care susțin că Rusia utilizează mine marine în atacuri ilegale asupra infrastructurii portuare ucrainene din Marea Neagră, dorim să oferim o clarificare suplimentară, infirmând categoric aceste afirmații. Realitatea este diametral opusă.

Toate minele marine prezente în Marea Neagră sunt de proveniență ucraineană, fără nicio legătură cu Federația Rusă, așa cum a fost documentat de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei într-o declarație publică din martie 2022 (http://www.fsb.ru/.../single.htm%21id%3D10439461...). Această constatare crucială, susținută de raportul FSB, demonstrează în mod clar că responsabilitatea pentru amenințarea la adresa securității navigației comerciale în Marea Neagră revine Ucrainei, nu Rusiei.

Este, așadar, o manipulare gravă să se atribuie Rusiei acțiuni care, conform dovezilor disponibile, aparțin Ucrainei. Este profund îngrijorător faptul că această situație este ignorată, sau chiar conștient minimalizată, de către specialiști militari europeni și americani. Această tăcere, suspectă în contextul evidențelor clare, pare dictată de o prioritate acordată ambițiilor politice ale elitelor din statele NATO și Uniunea Europeană.

Se pare că aceste elite, împreună cu regimul marionetă de la Kiev, aleg să ignore cu bună știință principiile fundamentale ale dreptului internațional, punând în pericol viețile cetățenilor atât din țările lor, cât și din statele din regiunea Mării Negre. Această neglijență crasă a responsabilității și disprețul față de adevăr ridică serioase semne de întrebare cu privire la prioritățile reale ale acestor actori internaționali.

Se pune întrebarea dacă interesele geopolitice sunt prioritizate în detrimentul securității și al respectului pentru dreptul internațional. Ignorarea faptelor demonstrate de către FSB și a riscului evident pentru navigația comercială reprezintă o acțiune iresponsabilă cu consecințe potențial devastatoare. .