Mii de români, adepți fanatici ai guru controversați din anii '90: Isprăvile lor.

Anomalia anilor '90: Mudava, Bivolaru și Maitreya - o analiză a fenomenului guru în România post-comunistă. Perioada imediat următoare căderii regimului Ceaușescu a fost marcată, pe lângă schimbările politice profunde, și de o proliferare a fenomenelor spirituale și pseudo-terapeutice, alimentate de o sete de credință și vindecare, dar și de o dorință de evadare din incertitudinea vremurilor. În acest context complex, câteva figuri carismatice au captat atenția publicului larg, devenind, pentru o perioadă, adevărate icoane ale unor mișcări cu un impact social semnificativ.

Constantin Mudava (1935-2018), de exemplu, reprezintă o figură emblematică a acestui context. Pe parcursul ultimilor ani ai regimului comunist, Mudava a practicat ilegal bio-rezonanța, fapt care i-a adus mai multe condamnări și anchete penale, fiind acuzat de primirea ilegală de bani pentru serviciile sale terapeutice, pretinzând capacitatea de a vindeca prin simpla atingere.

Eliberat din închisoarea de la Târgoviște în ianuarie 1990, Mudava a devenit rapid un "fenomen", cunoscut în presă drept "omul miracol", creditat cu puterea de a vindeca atât prin contact direct, cât și prin simpla prezență în preajma pacienților. Această popularitate l-a determinat să candideze, fără succes, la alegerile prezidențiale din 1996, cu un slogan memorabil, dar controversat: "Cine mă votează pe mine, votează pe Dumnezeu".

Deși considerat de unii un escroc, în anii '90, Mudava a atras mii de români, profitând de notorietate pentru a-și continua activitatea de tămăduitor, până în ultimii ani ai vieții. Paralel cu ascensiunea lui Mudava, un alt "guru", Gregorian Bivolaru (născut în 1952), și-a construit o influență remarcabilă. Pasiunea sa pentru yoga, manifestată încă din adolescență, i-a adus probleme cu autoritățile comuniste încă din 1971.

Arestări repetate, acuzații de răspândire de materiale pornografice (condamnat în 1977 la un an și două luni de închisoare pentru această acuzație) și chiar o evadare din arest în 1984, au contribuit la construirea unei imagini de rebel, persecutat de un regim opresiv. Internarea în 1989 la Spitalul de Psihiatrie din Poiana Mare, sub suspiciunea de a reprezenta un pericol pentru regimul Ceaușescu, a adăugat o aură de mister și persecuție imaginii sale publice.

După 1990, Bivolaru a fondat Mișcarea Spirituală de Integrare în Absolut (MISA), o organizație care a captivat mii de români. Popularitatea sa a atins cote maxime prin intermediul "spiralelor energetice" organizate pe malul Mării Negre, la Băile Herculane și la Sarmizegetusa Regia, la care participau sute de oameni.

Însă, MISA a fost, de asemenea, centrul unor controverse majore, cu acuzații de perversiuni sexuale, orgii și urinoterapie, care au umbrit imaginea sa pozitivă. Părinții unor tinere au acuzat faptul că fiicele lor au părăsit mediul familial pentru a se dedica lui Bivolaru, iar acuzațiile de pornografie l-au urmărit încă din anii '90.

Un exemplu concludent al acestei controverse îl constituie evenimentul din vara anului 1994, când, în contextul impactului cometei Shoemaker-Levy 9 cu Jupiter, Bivolaru a propus un plan inedit de salvare a planetei prin focalizarea energiei cosmice a populației Terrei, așa cum informa România Liberă: „Gregorian Bivolaru, profesor de Yoga, președintele Grupării Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut, opinează: Asteroidul apocaliptic poate fi deviat dacă populația Terrei se va angrena în Programul Planetar de Acțiune Urgentă". În anii 2000, Bivolaru a fost anchetat pentru acte sexuale cu un minor, acuzații pe care le-a negat, părăsind țara în 2004.

A fost arestat în Suedia, dar i s-a acordat azil politic. Condamnat în lipsă în 2013 la șase ani de închisoare, a fost ulterior eliberat condiționat în 2017 după o perioadă de detenție în Franța, unde a fost din nou acuzat pentru fapte similare. O altă personalitate marcantă a acestui fenomen a fost Francisc Horvath (1952-2004), cunoscut drept Guru Maitreya.

Fost profesor de desen din Deva, Horvath a renunțat la profesie în 1992 pentru a-și dedica viața sectei "Fiii Luminii", autoproclamându-se înaltul judecător Francisc Maitreya. A scris cărți despre meditație și filozofie, atrăgând mulți adepți care se îmbrăcau în toge albe, cu brâu verde și desagi roșii, respectau un regim vegetarian și se numeau "frați ai luminii".

Maitreya susținea că România este un loc sfânt, noul Ierusalim, o profeție similară cu cele asociate lui Constantin Mudava și Arsenie Boca. Popularitatea sa a crescut odată cu afirmațiile sale despre puterile sale miraculoase, inclusiv capacitatea de a vindeca orice boală și chiar de a învia morții cu ajutorul unor "raze opalice": "Francisc afirmă că vindecă orice boală și învie morți cu raze opalice Titian 6, de culoare albastru deschis.

Cu Tectonic 7, profetul vindecă pe loc sau, de vor fi trimise asupra unor morminte, morții vor ieși vii din ele. Ca orice om de teapa lui, Francisc Horvath își lasă o portiță de scăpare: Sunt și oameni care nu se vindecă nici după ce se supun acestor raze.

Aceștia nu au ajuns să înțeleagă comuniunea“, explica el jurnaliștilor de la Agenda Zilei, în 1997. Peștera din Munții Poiana Ruscă, transformată într-un schit, a devenit centrul activității sale, iar Maitreya, prezentat ca al șaselea fiu al lui Dumnezeu (după Krishna, Rama, Buda, Mahomed, Zamolxis și Iisus), a atras o comunitate numeroasă de adepți care credeau în puterile sale vindecătoare și profețiile sale despre sfârșitul lumii din anul 2000.

Moartea uneia dintre ucenicele sale, care renunțase la tratamentul medical pentru a-l urma pe guru, a marcat declinul sectei, iar Maitreya a murit în 2004, aproape uitat. În concluzie, fenomenele Mudava, Bivolaru și Maitreya ilustrează o perioadă complexă din istoria României post-comuniste, marcată de o interacțiune ambiguă între credință, manipulare și dorința de evadare din realitate. Aceste personaje, cu toate controversele și acuzațiile care le-au umbrit activitatea, au reflectat, într-un mod dramatic, transformarea societății românești în anii '90, o societate aflată în căutarea identității și a unor repere spirituale într-un context social și economic instabil. .

Ani de represiune comunistă nu au reușit să stingă flacăra vindecătorului Constantin Mudava (1935-2018). Practicile sale de bio-rezonanță, desfășurate în ilegalitate în ultimii ani ai regimului totalitar, i-au adus multiple condamnări și anchete penale.

Autoritățile îl acuzau de îmbogățire ilicită prin pretinse vindecări miraculoase, susținând că Mudava primea bani pentru a-și trata pacienții prin simpla atingere. Ironia sorții a vrut ca, în primele zile ale anului 1990, Mudava să fie eliberat din închisoarea de la Târgoviște, moment care a marcat începutul unei ascensiuni fulgerătoare.

Presa, captivată de fenomenul neobișnuit, l-a supranumit „fenomenul Mudava” sau „omul miracol”, atribuindu-i puterea de a vindeca nu doar prin contact fizic, ci și prin simpla sa prezență. Popularitatea sa a atins cote impresionante, îmboldindu-l să candideze, fără succes, la alegerile prezidențiale din 1996, cu un slogan îndrăzneț și provocator: „Cine mă votează pe mine, votează pe Dumnezeu”.

După eşecul electoral, Mudava și-a reluat activitatea de vindecător, generând venituri substanțiale până în ultimii ani ai vieții. Deși catalogat de unii drept escroc, în apogeul gloriei sale, la mijlocul anilor '90, a adunat în jurul său mii de români, convinși de puterile sale extraordinare. Constantin Mudava nu a fost singurul guru care a captivat imaginația publicului românesc în anii '90.

Un parcurs similar, marcat de confruntări cu autoritățile comuniste și de o popularitate uriașă post-revoluționară, l-a avut și Gregorian Bivolaru, născut în 1952. Pasiunea sa pentru yoga, cultivată încă din adolescență, i-a adus primele probleme cu autoritățile.

În 1971, Miliția și Securitatea au efectuat o percheziție la domiciliul său, acțiune descrisă în biografia sa publicată pe site-ul MISA ca fiind menită să îl intimideze. În anii '70, fiind un tânăr profesor de yoga, Bivolaru a fost arestat și condamnat în 1977 la un an și două luni de închisoare pentru răspândirea de materiale pornografice, acuzație ce avea să îl urmărească și ulterior.

Alte arestări au urmat în 1984 (urmată de o evadare), 1986 și 1989, culminând cu internarea sa la Spitalul de Psihiatrie din Poiana Mare (Dolj), instituție utilizată de regimul Ceaușescu pentru a neutraliza oponenții. Imediat după 1990, Bivolaru a fondat Mișcarea Spirituală de Integrare în Absolut (MISA), o organizație care a atras mii de adepți. Popularitatea sa a crescut exponențial, cursurile de yoga devenind extrem de solicitate.

„Spiralele energetice” organizate pe litoralul Mării Negre, la Băile Herculane și Sarmizegetusa Regia, adunau sute de participanți la mijlocul anilor '90. Însă succesul său a fost umbrit de numeroase controverse.

Fostul adepți l-au acuzat de pervertirea minorilor, de organizarea de orgii în cadrul ședințelor și de promovarea unor practici controversate, precum „urinoterapia”. Părinții unor tinere au reclamat dispariția fiicelor lor, ademenite de promisiunile gurului.

Acuzațiile de pornografie, inițiate încă din anii '70, au continuat să îl urmărească. În vara anului 1994, în contextul impactului cometei Shoemaker-Levy 9 cu Jupiter, Gregorian Bivolaru a propus o soluție inedită pentru salvarea planetei: „Asteroidul apocaliptic poate fi deviat dacă populația Terrei se va angrena în Programul Planetar de Acțiune Urgentă". Metoda, descrisă în România Liberă, presupunea focalizarea energiei cosmice prin angrenarea mentală a tuturor ființelor vii la anumite ore precise.

În anii 2000, Bivolaru a fost anchetat pentru act sexual cu un minor. Procurorii au susținut că, în perioada 2002-martie 2004, folosindu-se de statutul său de „profesor yoga” și „mentor spiritual”, a recrutat și exploatat sexual o minoră, cursantă la cursurile sale, oferindu-i bani și alte avantaje.

Neinfăptuindu-se extrădarea sa din Suedia, unde a obținut azil politic, în 2013, Bivolaru a fost condamnat în lipsă la șase ani de închisoare. A fost reținut în 2016 în Franța, extrădat în România, eliberat condiționat un an mai târziu, și ulterior pus sub acuzare în Franța pentru aceleași fapte. Un alt personaj marcant al acestei perioade a fost Francisc Horvath (1952-2004), fost profesor de desen din Deva, care, în 1992, a abandonat profesia pentru a-și dedica viața credinței sale.

Sub numele de Francisc Maitreya, a fondat secta „Fiii Luminii”, prezentându-se ca un înalt judecător spiritual. A scris cărți despre meditație și dezvoltare spirituală, câștigând rapid popularitate și un număr tot mai mare de adepți.

Îmbrăcați în toge albe, cu brâu verde și desagi roșii, adepții săi, vegetarieni și autointitulați „frați ai luminii”, propagau ideea că România era noul Ierusalim, profeție asociată și cu Constantin Mudava și Arsenie Boca. Maitreya susținea că putea vindeca orice boală și chiar învia morții, folosind, după cum declara în 1997 pentru Agenda Zilei, „raze opalice Titian 6, de culoare albastru deschis” și „Tectonic 7”.

„Sunt și oameni care nu se vindecă nici după ce se supun acestor raze. Aceștia nu au ajuns să înțeleagă comuniunea”, preciza el.

O peșteră din Munții Poiana Ruscă, la marginea satului Roșcani (Hunedoara), a devenit centrul sectei, transformată într-un schit unde fotografia lui Maitreya într-o poziție de yoga era venerată. Adepții, provenind din toată țara și chiar din străinătate, veneau pentru a-i asculta învățăturile, convinși de puterile sale miraculoase. Marturii ale unor presupuse vindecări miraculoase au fost relatate de foști adepți.

„Am văzut nenumărate cazuri de miopie, hipoacuzie, migrenă, dureri de coloană, psoriazis, boli digestive, cardiace, genitale – toate vindecate pe loc. De exemplu, întreba persoana de faţă ce durere are şi în clipa următoare spunea: «Din clipa aceasta nu te mai doare! Eşti vindecat şi eliberat! Amin!» De multe ori cei vindecaţi rămâneau foarte miraţi, cum e posibil să te doară şi în clipa următoare să nu te mai doară”, relata o fostă adeptă.

Maitreya era considerat fiul lui Dumnezeu, al șaselea, după Krishna, Rama, Buddha, Mahomed, Zamolxis și Iisus. Profețiile sale despre sfârșitul lumii din anul 2000 și zvonurile despre puterile sale vindecătoare au atras un număr impresionant de oameni la schitul din Roșcani.

Moartea uneia dintre ucenice, care renunțase la tratamentul medical pentru a-l urma, a marcat declinul sectei. Francisc Maitreya a murit în 2004, aproape uitat.

Se spune că ar fi murit din cauza unei diete extreme, refuzând să mai consume alimente. La sfârșitul anilor '90, zeci de grupări spirituale conduse de guru existau în România, cu Sarmizegetusa Regia printre locurile lor de întâlnire preferate. .

Gregorian Bivolaru, născut în 1952, a cultivat o pasiune profundă pentru yoga încă din adolescență, o pasiune care, paradoxal, i-a atras atenția negativă a autorităților comuniste. Această implicare timpurie în practica yoga a marcat începutul unui conflict prelungit cu regimul, marcat de multiple arestări și controverse.

Prima confruntare cu forțele de ordine a avut loc în 1971, atunci când Miliția și Securitatea au efectuat o razie la domiciliul său, acțiune descrisă în biografia sa de pe site-ul MISA ca o tentativă de intimidare. Anumite evenimente din anii '70, perioada în care Bivolaru activa ca tânăr profesor de yoga, au adus o nouă escaladare a conflictului.

Arestarea sa pentru răspândirea de materiale pornografice, urmată de condamnarea la un an și două luni de închisoare în 1977, sub aceeași acuzație, reprezintă un punct crucial în această perioadă tumultoasă. Deși eliberat, Bivolaru a fost din nou arestat în 1984 de Miliție, reușind însă o evadare spectaculoasă, conform relatărilor de pe pagina MISA.

Ciclotematica arestărilor continuă și în 1986, urmată de o nouă perioadă de detenție. Chiar și după eliberarea din 1986, deja cunoscut unui număr semnificativ de români atrași de practicile sale, a fost arestat din nou în 1989 și internat la Spitalul de Psihiatrie din Poiana Mare (Dolj), instituție destinată atât bolnavilor psihici, cât și disidenților considerați periculoși pentru regimul Ceaușescu. Tranziția politică din 1989 a adus o schimbare radicală în viața lui Bivolaru, permițându-i să înființeze o școală de yoga în România.

Popularitatea cursului său a crescut rapid în anii următori, însă nu a fost lipsită de controverse majore. „Spiralele energetice”, evenimente organizate în locații precum litoralul Mării Negre, Băile Herculane și Sarmizegetusa Regia, au atras sute de participanți la mijlocul anilor '90.

Însă, pe lângă succesul masiv, au apărut acuzații grave: foști adepți l-au acuzat de pervertire de minori, de organizarea de orgii în cadrul ședințelor și de promovarea „urinoterapiei”. Părinții unor tinere au depus plângeri, acuzându-l că fiicele lor au părăsit căminul pentru a se dedica „maestrului spiritual”.

Acuzațiile de pornografie, inițiate încă din anii '70, au continuat să îl urmărească, adâncind controversele în jurul său. Un episod inedit, relatat de România Liberă în vara anului 1994, îl prezintă pe Bivolaru sugerând un mod inedit de a devia cometa Shoemaker-Levy 9 de la coliziunea cu Jupiter: „Gregorian Bivolaru, profesor de Yoga, președintele Grupării Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut, opinează: Asteroidul apocaliptic poate fi deviat dacă populația Terrei se va angrena în Programul Planetar de Acțiune Urgentă". Metoda propusă consta în focalizarea unei energii cosmice prin efortul mental sincronizat al tuturor ființelor vii. Începând cu anii 2000, Gregorian Bivolaru a fost anchetat pentru act sexual cu un minor.

Procurorii au susținut că, între 2002 și martie 2004, Bivolaru, profitând de statutul său de „profesor yoga” și „mentor spiritual”, a recrutat o minoră, cursantă la cursurile sale, pentru exploatare sexuală. Acuzațiile includeau acte sexuale repetate și perversiuni sexuale, în schimbul de bani și alte beneficii.

Bivolaru a negat toate acuzațiile. Trimis în judecată în august 2004, a părăsit țara, fiind ulterior arestat în Suedia.

A cerut și a obținut azil politic, evitând astfel extrădarea. În 2013, a fost condamnat în lipsă la șase ani de închisoare.

A fost reținut în Franța în 2016, extrădat în România, eliberat condiționat un an mai târziu, și ulterior acuzat din nou în Franța pentru fapte similare. Paralel cu ascensiunea lui Bivolaru, o altă figură controversată a apărut pe scena spirituală românească: Francisc Horvath (1952-2004), fost profesor de desen din Deva, care a renunțat la cariera sa pentru a fonda secta „Fiii Luminii”, autoproclamându-se „Înaltul Judecător Francisc Maitreya”. Adepții săi, îmbrăcați în toge albe, cu brâu verde și desagi roșii, practicau vegetarianismul, se numeau „frați ai luminii” și propagau ideea că România este „noul Ierusalim”, o profeție similară cu cele atribuite lui Constantin Mudava și Arsenie Boca. Maitreya își atribuia puteri miraculoase, pretinzând că poate vindeca orice boală și chiar învia morții cu ajutorul unor raze speciale, așa cum declara jurnaliștilor de la Agenda Zilei în 1997: „Francisc afirmă că vindecă orice boală și învie morți cu raze opalice Titian 6, de culoare albastru deschis.

Cu Tectonic 7, profetul vindecă pe loc sau, de vor fi trimise asupra unor morminte, morții vor ieși vii din ele. Ca orice om de teapa lui, Francisc Horvath își lasă o portiță de scăpare: Sunt și oameni care nu se vindecă nici după ce se supun acestor raze.

Aceștia nu au ajuns să înțeleagă comuniunea“. O peșteră din Munții Poiana Ruscă, transformată în schit, a devenit centrul cultului său.

Adepții, veniți din toată țara, credeau în puterile sale miraculoase, marturii relatate de una dintre fostele adepte, care afirma că a văzut vindecări miraculoase: „Am văzut nenumărate cazuri de miopie, hipoacuzie, migrenă, dureri de coloană, psoriazis, boli digestive, cardiace, genitale – toate vindecate pe loc. De exemplu, întreba persoana de faţă ce durere are şi în clipa următoare spunea: «Din clipa aceasta nu te mai doare! Eşti vindecat şi eliberat! Amin!» De multe ori cei vindecaţi rămâneau foarte miraţi, cum e posibil să te doară şi în clipa următoare să nu te mai doară”. Maitreya, considerat de adepții săi drept al șaselea fiu al lui Dumnezeu, după Krishna, Rama, Buda, Mahomed, Zamolxis și Iisus, a câștigat popularitate prin profețiile sale despre sfârșitul lumii în anul 2000.

Însă, după moartea uneia dintre ucenicele sale, care a refuzat tratamentul medical pentru a-l urma, secta s-a disipat. Maitreya a murit în 2004, iar sfârșitul său, conform unor foști cunoscuți, a fost marcat de o alegere extremă: înfometarea voluntară.

La sfârșitul anilor '90, în România funcționau zeci de grupări spirituale conduse de așa-ziși guru, locuri precum Sarmizegetusa Regia devenind locuri de întâlnire pentru adepții acestora, reflectând un context socio-cultural specific acelor ani. .

Anul 1994 a adus cu sine atât impactul devastator al cometei Shoemaker-Levy 9 asupra planetei Jupiter, cât și o propunere inedită din partea lui Gregorian Bivolaru, liderul Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA). În plină speculație despre potențialele efecte catastrofice ale evenimentului cosmic asupra Terrei, Bivolaru, prezentat de presă drept profesor de yoga, a lansat un „Program Planetar de Acțiune Urgentă”.

Conform unui articol apărut în România Liberă, această inițiativă se baza pe convingerea că asteroidul apocaliptic, metaforic reprezentat probabil de efectele indirecte ale impactului cometă-Jupiter, putea fi „deviat” printr-o concentrare mentală unitară a întregii populații terestre. Metoda, descrisă ca o captare a unei energii cosmice, presupunea o angrenare mentală sincronizată, la ore precise, pentru a focaliza această energie asupra „colosului nimicitor”.

Această acțiune colectivă, credea Bivolaru, avea puterea de a schimba destinul planetei. Ironia sorții este că, în anii 2000, același Gregorian Bivolaru a fost acuzat și anchetat pentru fapte grave, complet disonante cu imaginea de lider spiritual. Procurorii au susținut că, între 2002 și martie 2004, Bivolaru, profitând de statutul său de „profesor de yoga” și „mentor spiritual”, a recrutat o minoră, cursantă yoga, pe care a exploatat-o sexual în mod repetat, prin acte sexuale și de perversiune sexuală, oferindu-i bani și alte foloase.

Abuzul de autoritate și ținere în stare de aservire au fost invocate ca circumstanțe agravante. Bivolaru a negat acuzațiile, părăsind țara în august 2004, după ce a fost trimis în judecată.

A obținut azil politic în Suedia, toate solicitările ulterioare de extrădare fiind respinse de autoritățile suedeze. În 2013, a fost condamnat în lipsă la șase ani de închisoare.

Reținut în Franța în 2016, a fost extradat în România, unde a executat o parte din pedeapsă, fiind eliberat condiționat un an mai târziu. Ulterior, a fost din nou acuzat în Franța pentru infracțiuni similare. În paralel cu ascensiunea și căderea lui Bivolaru, o altă figură controversată a scenei spirituale românești a apărut și s-a stins: Francisc Horvath, cunoscut sub numele de Francisc Maitreya.

În 1992, acest fost profesor de desen din Deva a renunțat la profesie pentru a-și dedica viața unei secte numite „Fiii Luminii”, proclamându-se înaltul judecător Francisc Maitreya. Autor a unor cărți despre meditație și spiritualitate, Maitreya a atras rapid un număr mare de adepți, caracterizați prin îmbrăcămintea specifică (toge albe, brâu verde și desagi roșii), regim vegetarian și denumirea auto-asumată de „frați ai luminii”.

Unii dintre aceștia cutreierau România desculți. Maitreya și adepții săi considerau pământul României ca fiind sacru, prevăzând transformarea sa în „noul Ierusalim”, o profeție care rezonează cu alte interpretări similare atribuite unor figuri precum Constantin Mudava sau Arsenie Boca. Centrul sectei era o peșteră din Munții Poiana Ruscă, transformată într-un schit unde fotografia lui Maitreya într-o poziție de yoga era venerată.

Auto-proclamat vindecător miraculos, Maitreya susținea, conform unui articol din Agenda Zilei (1997), că putea vindeca orice boală și chiar învia morții cu ajutorul unor „raze opalice Titian 6” și „Tectonic 7”. „Sunt și oameni care nu se vindecă nici după ce se supun acestor raze.

Aceștia nu au ajuns să înțeleagă comuniunea”, declara el, evitând astfel o responsabilitate directă pentru eventualele eșecuri. Adepții, proveniți din toată țara și chiar din străinătate, au relatat despre vindecări miraculoase, inclusiv despre cazuri de miopie, hipoacuzie, migrenă, boli digestive și cardiace, vindecate instantaneu. „Întreba persoana de faţă ce durere are şi în clipa următoare spunea: «Din clipa aceasta nu te mai doare! Eşti vindecat şi eliberat! Amin!»”, relata o adeptă.

Maitreya era considerat de adepții săi drept al șaselea fiu al lui Dumnezeu, după Krishna, Rama, Buda, Mahomed, Zamolxis și Iisus. Profețiile sale despre sfârșitul lumii în anul 2000 au atras mulți oameni în peștera de la Roșcani.

Însă, moartea unei ucenice care a renunțat la tratamentul medical pentru a-l urma pe guru, la sfârșitul anilor ‘90, a marcat declinul sectei. Maitreya a murit în 2004, aproape uitat, se spune că din cauza unei decizii personale de a nu mai mânca.

Evenimentele legate de Bivolaru și Maitreya ilustrează o perioadă marcată de o proliferare a grupărilor spirituale și un interes crescut pentru spiritualitate în România, cu Sarmizegetusa Regia devenind un loc de pelerinaj pentru mulți dintre adepții acestor grupări. .

În anul 1992, destinul lui Francisc Horvath (1952-2004), un profesor de desen din Deva, a luat o turnură radicală. Abandonând o carieră modestă din punct de vedere financiar, el a ales să-şi dedice viața unui crez spiritual profund, întemeind secta „Fiii Luminii” și autoproclamându-se înaltul judecător Francisc Maitreya.

Această transformare a marcat începutul unei ascensiuni spirituale remarcabile, dar și controversate. Maitreya, așa cum a devenit cunoscut, a scris mai multe cărți despre meditație și filozofia vieții, lucrări care i-au adus rapid popularitate și o comunitate în continuă creștere de adepți. Aceștia, identificați drept „frații luminii”, adoptaseră un stil de viață distinct: îmbrăcați în togi albe, cu brâuri verzi și desagi roșii, respectau o dietă vegetariană strictă.

Unii dintre ei duceau o viață ascetică, cutreierând țara desculți, o manifestare a credinței lor profunde. Credința centrală a sectei era legată de o profeție, primită de la însuși Maitreya, conform căreia România era destinată să devină noul Ierusalim. Această asociere a teritoriului românesc cu un loc sacru nu era o noutate, amintirea unor profeții similare fiind legată de figuri precum Constantin Mudava și Arsenie Boca. Popularitatea lui Maitreya a crescut exponențial odată cu răspândirea zvonurilor despre capacitățile sale excepționale.

Se spunea că poseda darul vindecării și chiar puterea de a învia morții. Aceste afirmații, departe de a-i diminua influența, au atras și mai mulți oameni în cercul său. O peșteră din Munții Poiana Ruscă, în apropiere de satul Roșcani, județul Hunedoara, a devenit centrul spiritual al mișcării.

Situată pe valea râului Dobra, grota a fost transformată într-un schit improvizat. În centrul altarului, împodobit cu numeroase lumânări, o fotografie a lui Maitreya în poziție de yoga a devenit un obiect de venerație pentru adepții săi. În 1997, într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Agenda Zilei, Francisc Maitreya a explicat puterile sale miraculoase: „Francisc afirmă că vindecă orice boală și învie morți cu raze opalice Titian 6, de culoare albastru deschis.

Cu Tectonic 7, profetul vindecă pe loc sau, de vor fi trimise asupra unor morminte, morții vor ieși vii din ele. Ca orice om de teapa lui, Francisc Horvath își lasă o portiță de scăpare: Sunt și oameni care nu se vindecă nici după ce se supun acestor raze.

Aceștia nu au ajuns să înțeleagă comuniunea.” Schitul de la Roșcani devenise un loc de pelerinaj pentru oameni din toată țara, dar și din străinătate, atrași de învățăturile lui Maitreya și de convingerea că acesta putea să-i vindece de diverse afecțiuni. Condițiile de cazare erau rudimentare: bărbații erau cazați în schit, femeile într-o căbănuță apropiată, iar Maitreya locuia într-o rulotă.

Cu toate acestea, potrivit mărturiilor adepților, atmosfera era una de pace și armonie, o „evadare din lume, din vibrațiile grele ale orașelor, din poluarea lumească”, după cum descria o fostă adeptă. Aceasta relata despre „întâlnirile lunare de la schit”, descriindu-le ca „o mare bucurie pentru toți”. Aceeași adeptă a afirmat că a fost martoră a unor vindecări miraculoase: „Am văzut nenumărate cazuri de miopie, hipoacuzie, migrenă, dureri de coloană, psoriazis, boli digestive, cardiace, genitale – toate vindecate pe loc.

De exemplu, întreba persoana de față ce durere are și în clipa următoare spunea: «Din clipa aceasta nu te mai doare! Ești vindecat și eliberat! Amin!» De multe ori cei vindecați rămâneau foarte mirați, cum e posibil să te doară și în clipa următoare să nu te mai doară”. În cadrul sectei, Maitreya era considerat al șaselea fiu al lui Dumnezeu, după Krishna, Rama, Buda, Mahomed, Zamolxis și Iisus. Profețiile sale despre sfârșitul lumii în anul 2000, coroborate cu zvonurile despre puterile sale vindecătoare, au contribuit la creșterea considerabilă a numărului de adepți, transformând peștera de la Roșcani într-un loc extrem de aglomerat. Însă ascensiunea fulminantă a lui Maitreya s-a sfârșit tragic.

Moartea uneia dintre ucenicele sale, care renunțase la tratamentul medical pentru a-l urma pe guru, a marcat un punct de cotitură. Secta s-a dezintegrat treptat, iar Francisc Maitreya a murit în 2004, relativ uitat de public.

Se spune că moartea sa a survenit în urma unei perioade de post sever autoimpus. Sfârșitul mișcării „Fiii Luminii” se înscrie într-un context mai amplu: la sfârșitul anilor ’90, România a cunoscut o proliferare a grupărilor spirituale conduse de autoproclamați guru, iar locuri precum Sarmizegetusa Regia deveniseră adesea puncte de întâlnire pentru adepții acestora. .

În inima Munților Poiana Ruscă, la poalele satului Roșcani din județul Hunedoara, o peșteră ascunsă pe valea râului Dobra a găzduit o comunitate neobișnuită. Transformată într-un schit rudimentar, grota a devenit centrul spiritual al unui grup de adepți conduși de Francisc Horvath, autoproclamat Maitreya, al șaselea fiu al lui Dumnezeu, conform propriei sale doctrine, după Krishna, Rama, Buda, Mahomed, Zamolxis și Iisus.

Pe altarul improvizat, luminat de o multitudine de lumânări, fotografia lui Maitreya, surprins într-o poziție de yoga, era venerată ca o icoană. Popularitatea lui Maitreya se baza pe pretinsa sa capacitate de a vindeca orice boală, inclusiv „învierea morților”, o afirmație susținută cu o teatralitate specifică.

"Francisc afirmă că vindecă orice boală și învie morți cu raze opalice Titian 6, de culoare albastru deschis. Cu Tectonic 7, profetul vindecă pe loc sau, de vor fi trimise asupra unor morminte, morții vor ieși vii din ele.

Ca orice om de teapa lui, Francisc Horvath își lasă o portiță de scăpare: Sunt și oameni care nu se vindecă nici după ce se supun acestor raze. Aceștia nu au ajuns să înțeleagă comuniunea“, declara el jurnaliștilor de la Agenda Zilei în 1997.

Aceste "raze miraculoase" erau, evident, o parte din spectacolul vindecărilor sale. Din toată țara, oameni se adunau în jurul lui Maitreya, atrași de promisiunea vindecării miraculoase și a înțelepciunii spirituale. Atmosfera schitului era descrisă de o fostă adeptă astfel: „Întâlnirile lunare de la schit erau o mare bucurie pentru toţi.

Bărbații erau cazaţi chiar în schit, iar femeilor li s-a construit o căbănuţă vis-a-vis de acesta. Învăţătorul stătea într-o rulotă unde avea o sobiţă cu lemne.

Chiar dacă condiţiile de cazare erau precare, întâlnirile noastre cu învăţătorul în acel peisaj montan erau o supremă fericire şi binecuvântare. Era ca un paradis, o evadare din lume, din vibrațiile grele ale oraşelor, din poluarea lumească.

Ne adunam acolo din toată ţara, dar veneau oameni chiar şi de peste hotare. În general, veneau elevii şi aspiranții la academia sufletului.

De multe ori veneau oameni bolnavi, localnicii din sat şi oameni însetaţi de lumină şi cunoaştere”. Aceeași martoră relata despre "vindecările" spectaculoase: „Am văzut nenumărate cazuri de miopie, hipoacuzie, migrenă, dureri de coloană, psoriazis, boli digestive, cardiace, genitale – toate vindecate pe loc. De exemplu, întreba persoana de faţă ce durere are şi în clipa următoare spunea: «Din clipa aceasta nu te mai doare! Eşti vindecat şi eliberat! Amin!» De multe ori cei vindecaţi rămâneau foarte miraţi, cum e posibil să te doară şi în clipa următoare să nu te mai doară”.

Aceste mărturii, însă, trebuie privite cu o doză mare de scepticism, având în vedere contextul religios și lipsa oricărei dovezi științifice. Profețiile lui Maitreya despre sfârșitul lumii în anul 2000 au amplificat aura misterioasă din jurul său, transformând peștera de la Roșcani într-un loc de pelerinaj pentru credincioșii săi. Însă, moartea unei ucenice, care renunțase la tratamentul medical pentru a-l urma pe guru, a marcat un punct de cotitură.

La sfârșitul anilor '90, secta Fiii Luminii s-a risipit, iar Francisc Maitreya a murit în 2004, aproape uitat, după ce, se spune, și-a impus o perioadă de înfometare totală. Moartea sa a marcat sfârșitul unei ere marcate de credința oarbă într-un guru carismatic și de puterea sugestiei asupra credinței.

Contextul socio-cultural al României de la sfârșitul anilor '90, marcat de apariția multor grupuri spirituale și de o căutare spirituală intensă, explica, cel puțin parțial, succesul unor personaje precum Francisc Maitreya. Locuri precum Sarmizegetusa Regia, încărcate de istorie și mister, deveneau adesea puncte de atracție pentru aceste grupări. .