Migrenele persistente: Jurnalul durerii, sfatul medicului pentru ani de suferință

Doctorul Bogdan Pană, neurolog, a explicat în cadrul emisiunii „Tinerețe fără bătrânețe” de la Digi 24, complexitatea durerii de migrenă. Aceasta nu se manifestă doar ca o durere continuă, ci poate fi pulsatilă, cu o senzație de zvâcnire intensă în cap.

Activitățile fizice, chiar și cele banale, pot exacerba semnificativ durerea, împiedicând uneori chiar și efectuarea unor acțiuni simple. Domnia sa a ilustrat acest aspect cu un exemplu concret: „Un pacient cu migrenă poate să aibă dificultăți și să se aplece să se lege la șireturi, pentru că poate să zvâcnească capul și mai tare”.

Etiologia migrenei rămâne încă un subiect de cercetare intensivă. Deși cauzele exacte sunt necunoscute, medicul a subliniat importanța componentei genetice: „Cel mai probabil e o boală cu o componentă genetică foarte importantă.

Nu știm exact ce declanșează primul acces de migrenă și de ce se întâmplă.” Debutul migrenelor este situat, în general, între 5 și 50 de ani, cu o frecvență mai mare în copilărie, adolescență și tinerețe. „Cam atunci începi tu să ai atacurile”, a precizat specialistul, adăugând că frecvența atacurilor este influențată de stilul de viață și de alți factori declanșatori. Printre acești factori se numără fluctuațiile semnificative ale unor parametri vitali.

Stresul, de exemplu, poate avea un efect dublu: perioadele intense de stres pot crește frecvența migrenelor, însă, paradoxal, și o relaxare bruscă, cum ar fi un weekend sau începutul concediului, poate declanșa un atac. De asemenea, tulburările de somn joacă un rol important în apariția migrenelor.

Pentru a preveni aceste episoade, medicul a recomandat insistent menținerea unui program riguros de somn, cu respectarea orelor de culcare și de trezire, chiar și în zilele libere sau în concediu. Această regularitate, a subliniat domnul doctor, este esențială pentru controlul migrenelor. .

Neurologul Bogdan Pană a dezmințit, în cadrul emisiunii „Tinerețe fără bătrânețe”, două mituri populare legate de migrenă. Primul mit, acela că sarcina vindecă migrena, este parțial adevărat, a explicat specialistul.

Deși multe paciente se simt mai bine în timpul sarcinii, datorită schimbărilor hormonale, după naștere migrena revine, adesea chiar amplificată. Fluctuațiile hormonale par a fi un factor esențial în apariția migrenelor.

"Cred că tocmai de la asta vine, de la fluctuații. Are un sâmbure de adevăr, pentru că pe perioada sarcinii pacientele pot să fie mai bine, însă după ce nasc de obicei migrena revine și poate să revină chiar cu „datorie” din perioada în care n-au avut.

Adică poate să fie mai rău", a explicat neurologul. Al doilea mit, legat de dispariția migrenei după menopauză, este, de asemenea, parțial adevărat. Deși menopauza aduce, în multe cazuri, o ameliorare a simptomelor, migrena poate persista și poate fi declanșată de o serie de factori.

Dr. Pană a enumerat o serie de declanșatori: orele neregulate de masă, consumul anumitor alimente, alcoolul (în special vinul roșu), variațiile bruște de presiune atmosferică, curenții de aer, efortul fizic intens, mirosurile puternice (chiar și cele plăcute), și lumina puternică.

"De cele mai multe ori, da, după menopauză e mai bine. Dar pot să mai fie și alte fluctuații: dacă n-ai mâncat la timp, dacă mănânci anumite alimente, dacă bei alcool - în special vin roșu, dacă sunt fluctuații de presiune atmosferică, de curenți de aer, dacă ai făcut un efort fizic intens, dacă a fost un miros puternic, chiar și unul plăcut, sau o lumină puternică, toate aceste lucruri unui pacient care suferă deja de boala aceasta poate să-i declanșeze o criză migrenoasă”, a detaliat medicul. O mare dificultate în tratarea migrenelor constă în faptul că persoanele care nu suferă de această afecțiune nu înțeleg gravitatea ei.

Mulți consideră că o simplă pastilă, un somn sau o plimbare ar rezolva problema. Realitatea este însă cu totul alta: "Dacă un pacient cu migrenă ar alerga prin pădure în timpul crizei, cel mai probabil n-ar fi mai bine, pentru că ar fi și efort fizic și lumină puternică”, a subliniat medicul.

Așadar, simptomele se pot agrava în loc să se amelioreze prin astfel de metode. Un alt aspect important discutat a fost cefaleea de abuz medicamentos. Aceasta apare ca urmare a administrării excesive de analgezice.

Inițial, analgezicele simple (aspirină, paracetamol, ibuprofen, ketoprofen, algocalmin) pot fi eficiente, însă utilizarea lor excesivă duce la apariția durerilor de cap mai frecvente. Dr.

Pană a explicat: „Dacă ele nu mai sunt eficiente, ar trebui să trecem la o combinație de mai multe substanțe, cum e aspirina cu paracetamol și cu cofeină, doar că aceste combinații, chiar dacă pot să fie mai eficiente ca primele variante, predispun mai mult la cefalee de abuz medicamentos. Cefaleea de abuz medicamentos e un concept foarte interesant, în care, din păcate, pe măsură ce iei pastile mai des te doare capul mai des”, avertizând asupra riscului.

Este crucial ca pacienții să respecte dozajul recomandat: antialgicele simple maximum 15 zile pe lună (nu neapărat consecutive), combinațiile de medicamente maximum 10 zile pe lună, iar medicamentele specifice pentru migrenă, de asemenea, maximum 10 zile pe lună. Depășirea acestor limite poate conduce la agravarea durerilor de cap. În ultimii ani, au apărut noi clase de medicamente țintite pentru migrenă, care au îmbunătățit semnificativ tratamentul.

Acestea, după cum a precizat medicul, "schimbă complet regulile acestor jocuri cu care eram noi obișnuiți și aparent, pe măsură ce le administrăm mai des, durerile de cap sunt mai rare”. Medicul a clarificat și aparenta contradicție dintre recomandarea de a lua medicamente la primele semne și avertismentul împotriva administrării lor excesive: „Le spuneam – ia ceva la primele semne, nu sta să aștepți, pentru că până la urmă oricum o să iei, o să fie mai puțin eficiente și o să ajungi să iei și mai multe pastile dacă nu ți-ai administrat la timp -, dar pe de altă parte le ziceam – dar vezi să nu iei prea des, că de ce le iei mai des o să te doară capul mai des -.

E aparent o contradicție, pentru că le ziceam de fapt: ia la primele semne, dar când vei vedea că sunt minim patru zile pe lună, nu neapărat consecutive, din 30 în care ești nevoit să-ți administrezi ceva, vino înapoi să începem un tratament pentru prevenția migrenei, să le facem din ce în ce mai rare sau mai puțin intense”, a explicat dr. Pană. De asemenea, există medicamente pentru prevenția migrenelor, disponibile de aproximativ șase ani.

Anterior, se utilizau medicamente pentru alte afecțiuni, cum ar fi epilepsia sau depresia. Medicamentele specifice pentru prevenție sunt însă mult mai eficiente și au mai puține efecte adverse.

"ceea ce e de bine, și psihologic, pentru că știi că iei ceva pentru patologia ta, nici antiepileptic, nici antidepresiv. Și sunt și mai eficiente și cu mai puține efecte adverse”, a adăugat medicul. Studiile arată că un număr mic de pacienți cu migrenă primesc tratament adecvat.

Un studiu european din 2018 (la care România nu a participat) a arătat că sub 50% dintre persoanele cu migrenă ajung la medic și sub 20% primesc un tratament corect. Dr.

Pană recomandă consultarea unui neurolog dacă durerile de cap apar în cel puțin patru zile pe săptămână, chiar dacă acestea cedează la medicamente. Îmbunătățirea stilului de viață și ținutul unui jurnal al migrenelor sunt esențiale pentru un control mai bun al bolii. Jurnalul ar trebui să includă informații despre frecvența durerilor, medicamentele administrate, și potențialii factori declanșatori.

"Oamenii de obicei știu anumite alimente care susțin că ar putea să le facă rău și de cele mai multe ori chiar le declanșează câte o criză migrenoasă, însă nu e neapărat un consens al specialiștilor că anumite alimente sunt periculoase. Din acest motiv se recomandă ca pacienții cu migrenă să aibă un jurnal al migrenei, să știe exact cam în câte zile pe lună i-a durut capul, cam ce și-au administrat în acele zile și câte pastile și, ideal, să treacă și anumiți factori care ei consideră că ar fi putut să fie declanșatori.

Și dacă acei factori se tot repetă în acel jurnal, ar fi bine să îi evite”, a concluzionat neurologul. .

Migrena, o afecțiune dureroasă care afectează milioane de oameni, poate fi gestionată eficient printr-o abordare multifactorială, așa cum a explicat medicul Bogdan Pană în cadrul emisiunii „Tinerețe fără bătrânețe”. Îmbunătățirea calității vieții, prin modificări ale stilului de viață, joacă un rol crucial în atenuarea simptomelor.

Această abordare holistică este completată de progresele remarcabile din ultimii ani în domeniul tratamentelor specifice, atât pentru atacul acut al migrenei, cât și pentru prevenirea crizelor. Tratamentul imediat al durerii se bazează, inițial, pe antialgice simple, cum ar fi aspirina, paracetamolul, ibuprofenul, ketoprofenul sau algocalminul. Potrivit medicului Pană, acestea pot fi eficiente în faza incipientă.

„Dacă ele nu mai sunt eficiente, ar trebui să trecem la o combinație de mai multe substanțe, cum e aspirina cu paracetamol și cu cofeină, doar că aceste combinații, chiar dacă pot să fie mai eficiente ca primele variante, predispun mai mult la cefalee de abuz medicamentos.” Avertizarea este esențială: „Cefaleea de abuz medicamentos e un concept foarte interesant, în care, din păcate, pe măsură ce iei pastile mai des te doare capul mai des”, a subliniat specialistul. Este crucial să înțelegem limitele analgezicelor simple. Acestea, a explicat medicul, pot fi administrate responsabil, pentru un maximum de 15 zile pe lună, fără necesitatea administrării consecutive.

Utilizarea prelungită, de exemplu, pe o perioadă de trei luni, poate paradoxal duce la o creștere a frecvenței durerilor de cap. Similar, combinațiile de medicamente trebuie utilizate cu prudență, pentru un maximum de 10 zile pe lună, la fel și tratamentele specifice migrenei. O veste bună este apariția, în ultimii doi ani, a unei noi clase de medicamente, țintite specific pe mecanismele migrenei.

Acestea, după cum a precizat medicul Pană, „schimbă complet regulile acestor jocuri cu care eram noi obișnuiți și aparent, pe măsură ce le administrăm mai des, durerile de cap sunt mai rare”. Medicul a explicat și cum trebuie interpretată aparenta contradicție dintre recomandarea administrării imediate a medicamentelor și avertizarea împotriva utilizării excesive. „Le spuneam – ia ceva la primele semne, nu sta să aștepți, pentru că până la urmă oricum o să iei, o să fie mai puțin eficiente și o să ajungi să iei și mai multe pastile dacă nu ți-ai administrat la timp -, dar pe de altă parte le ziceam – dar vezi să nu iei prea des, că de ce le iei mai des o să te doară capul mai des -.

E aparent o contradicție, pentru că le ziceam de fapt: ia la primele semne, dar când vei vedea că sunt minim patru zile pe lună, nu neapărat consecutive, din 30 în care ești nevoit să-ți administrezi ceva, vino înapoi să începem un tratament pentru prevenția migrenei, să le facem din ce în ce mai rare sau mai puțin intense”, a clarificat medicul. Prevenția migrenei a cunoscut progrese semnificative în ultimii șase ani, cu apariția de medicamente specifice. Anterior, prevenția se baza pe medicamente utilizate și în alte afecțiuni, precum epilepsia sau depresia.

Acum, existența tratamentelor țintite este benefică atât din punct de vedere medical, cât și psihologic: „ceea ce e de bine, și psihologic, pentru că știi că iei ceva pentru patologia ta, nici antiepileptic, nici antidepresiv. Și sunt și mai eficiente și cu mai puține efecte adverse”. Însă, accesul la tratament rămâne o provocare.

Studiile, cum ar fi cel din 2018 realizat în mai multe țări UE (România nefiind inclusă), arată că sub 50% dintre persoanele cu migrenă ajung la medic și sub 20% primesc un tratament adecvat. Medicul Bogdan Pană recomandă consultarea unui neurolog în cazul durerilor de cap persistente, de cel puțin patru zile pe săptămână, chiar și atunci când acestea sunt controlate temporar cu analgezice. Modificarea stilului de viață, acordând atenție alimentelor potențial declanșatoare, poate contribui la ameliorarea migrenei.

Pentru un control mai bun, medicul recomandă pacienților să țină un jurnal al migrenei. „Oamenii de obicei știu anumite alimente care susțin că ar putea să le facă rău și de cele mai multe ori chiar le declanșează câte o criză migrenoasă, însă nu e neapărat un consens al specialiștilor că anumite alimente sunt periculoase.

Din acest motiv se recomandă ca pacienții cu migrenă să aibă un jurnal al migrenei, să știe exact cam în câte zile pe lună i-a durut capul, cam ce și-au administrat în acele zile și câte pastile și, ideal, să treacă și anumiți factori care ei consideră că ar fi putut să fie declanșatori. Și dacă acei factori se tot repetă în acel jurnal, ar fi bine să îi evite”, a încheiat neurologul. .

De șase ani, tratamentul migrenei a cunoscut o evoluție semnificativă. Înainte de această perioadă, abordarea preventivă se baza pe medicamente utilizate și în tratamentul altor afecțiuni, cum ar fi medicamente antiepileptice sau antidepresive.

Această practică, deși uneori eficientă, prezenta dezavantaje. Pacienții primeau tratamente care nu erau specifice migrenei, ceea ce putea afecta atât eficacitatea terapiei, cât și starea lor psihologică.

Sentimentul de a lua un medicament „pentru altceva” decât problema lor principală putea genera incertitudine și anxietate. În prezent, însă, există medicamente specifice, țintite, pentru prevenirea migrenei, oferind o abordare mult mai precisă și personalizată.

Aceste medicamente noi sunt nu numai mai eficiente, ci prezintă și un profil de efecte adverse semnificativ îmbunătățit, așa cum a subliniat un specialist: „ceea ce e de bine, și psihologic, pentru că știi că iei ceva pentru patologia ta, nici antiepileptic, nici antidepresiv. Și sunt și mai eficiente și cu mai puține efecte adverse”. Cu toate acestea, accesul la un diagnostic și tratament adecvat rămâne o provocare majoră.

Studiile, cum ar fi cel realizat în 2018 în mai multe țări din UE (România nefiind inclusă), arată o rată alarmant de scăzută de acces la îngrijire medicală specializată pentru migrenă. Sub 50% dintre persoanele care suferă de această afecțiune ajung la medic, iar dintre aceștia, mai puțin de 20% primesc un tratament considerat corect și eficient.

Această statistică evidențiază nevoia urgentă de o mai bună conștientizare a importanței diagnosticării și tratamentului precoce. Dr. Bogdan Pană atrage atenția asupra faptului că persistența durerilor de cap, în cel puțin patru zile pe săptămână, chiar și cu ameliorare temporară prin automedicație, necesită consultarea unui neurolog.

Ignorarea acestor semnale poate întârzia diagnosticul și compromite eficacitatea tratamentului pe termen lung. Pe lângă tratamentul medicamentos, îmbunătățirea stilului de viață joacă un rol crucial în managementul migrenei. Atenția la factorii declanșatori, în special alimentele care pot exacerba crizele, este esențială.

Pentru o monitorizare mai eficientă, dr. Pană recomandă pacienților să țină un jurnal detaliat al migrenelor.

Acesta ar trebui să includă frecvența crizelor, medicamentele administrate, dozajul și, foarte important, orice factor potențial declanșator identificat de pacient. Neurologul explică importanța acestui jurnal: „Oamenii de obicei știu anumite alimente care susțin că ar putea să le facă rău și de cele mai multe ori chiar le declanșează câte o criză migrenoasă, însă nu e neapărat un consens al specialiștilor că anumite alimente sunt periculoase.

Din acest motiv se recomandă ca pacienții cu migrenă să aibă un jurnal al migrenei, să știe exact cam în câte zile pe lună i-a durut capul, cam ce și-au administrat în acele zile și câte pastile și, ideal, să treacă și anumiți factori care ei consideră că ar fi putut să fie declanșatori. Și dacă acei factori se tot repetă în acel jurnal, ar fi bine să îi evite”.

Analiza acestui jurnal permite identificarea tiparelor și, prin urmare, o abordare mai eficientă în prevenirea crizelor viitoare. .