Mandatul Iohannis și acuzațiile de interferență subtilă și complexă a Rusiei în alegerile românești

Președintele a subliniat, în cadrul declarației sale, stabilitatea de neclintit a statului, un element fundamental pe care cetățenii se pot baza în mod absolut. A garantat, cu fermitate, că această stabilitate reprezintă un pilon esențial al societății, asigurând un cadru predictibil și sigur pentru dezvoltarea economică, socială și politică a țării.

În viziunea sa, un stat stabil este o condiție sine qua non pentru prosperitate și bunăstare, oferind cetățenilor siguranță și încredere în viitor. Președintele a reiterat angajamentul său ferm față de menținerea acestei stabilități, subliniind că este vorba de o responsabilitate majoră a guvernului, una pe care o ia în serios și pe care o va îndeplini cu toată responsabilitatea.

Această "bază solidă", după cum a menționat el însuși, este esențială pentru a asigura un progres constant și sustenabil pentru toți cetățenii. Concret, această stabilitate se traduce prin predictibilitate în luarea deciziilor, respectarea legii și un climat investițional favorabil.

Președintele a asigurat că eforturile guvernului vor fi concentrate pe consolidarea acestei stabilități, contribuind astfel la crearea unui viitor mai bun pentru generațiile prezente și viitoare. Cuvintele sale, "pe care toți se pot baza", au rezonat puternic, reflectând încrederea pe care își dorește să o cultive în rândul populației. .

Președintele Klaus Iohannis a dezvăluit detalii despre ingerința străină în alegerile prezidențiale din România, subliniind complexitatea și subtilitatea atacurilor cibernetice care au vizat influențarea rezultatelor. El a explicat că impactul acestor acțiuni a fost observat în mare parte după primul tur de scrutin, deși unele semnale au apărut și anterior.

Campaniile de dezinformare pe rețelele sociale, frecvente în timpul alegerilor, au atins cote alarmante, cu un caz specific în care Biroul Electoral Central (BEC) a fost nevoit să somme TikTok să oprească o campanie care promova exclusiv candidatura lui Călin Georgescu, continuând, în ciuda somatiei, pe parcursul zilelor de sâmbătă și duminică. Incapacitatea BEC-ului de a impune respectarea deciziei sale evidențiază vulnerabilitățile legislative existente.

"Rețeaua și-a permis să ignore, iar BEC nu a avut nicio soluție," a declarat președintele, accentuând lipsa de eficiență a mecanismelor legale actuale în fața unor astfel de atacuri sofisticate. Investigațiile ulterioare au dezvăluit influența străină, susținută de parteneri strategici, ceea ce a explicat întârzierea dezbaterii situației în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Referitor la necesitatea îmbunătățirii legislației, Iohannis a pledat pentru clarificări legislative și dotarea BEC-ului cu instrumente eficiente de intervenție.

El a subliniat imperativul unei cooperări mult mai strânse între autoritățile responsabile cu securitatea cibernetică, propunând o abordare mai unitară, care să includă și discuții la nivel european pentru găsirea unor soluții comune. "Legislația trebuie îmbunătățită.

Trebuie să fie mai clar. Dacă BEC a constatat că s-a încălcat legislația trebuie să aibă instrumente.

E nevoie de o cooperare mai strânsă a autorităților care se ocupă cu cyberspace. În astfel de situații probabil este nevoie să fie mai aproape unii de alții.

Trebuie discutat în UE și trebuie găsite soluții comune," a afirmat președintele, exprimandu-și încrederea că viitoarele alegeri se vor desfășura într-un climat de mai mare transparență, învățând din experiența acumulată. Președintele a subliniat caracterul opac al atacurilor cibernetice, folosind servere distribuite global, și a negat orice implicare directă, transparentă a unor actori statali. "Trebuie să înțelegem că nimeni din cei care ne atacă nu o face transparent.

Se folosesc de servere din toată lumea. Să nu își imagineze cineva că aceste atacuri se fac cu semnătură, cu dragoste din partea estului," a precizat Iohannis, amintind de crearea unor entități specifice pentru gestionarea unor astfel de situații în cazul unor alegeri viitoare.

El a recunoscut dificultatea prevenirii unor astfel de atacuri, excluzând posibilitatea spionării propriilor politicieni, dar menționând existența unor potențiale încălcări ale legii în domeniul antisemitismului, care ar fi trebuit investigate mai amănunțit. Președintele a subliniat lipsa atribuțiilor CSAT-ului și a sa personală în intervenția directă în campania electorală, precizând că reacția sa a fost declanșată de informațiile primite de la serviciile de informații referitoare la ingerința străină.

Secretul ședințelor CSAT a fost, de asemenea, menționat ca un factor limitativ în comunicarea publică a detaliilor. În ceea ce privește relațiile internaționale, Iohannis a menționat că va comunica cu partenerii europeni, și nu cu partea rusă, pentru a explica modul în care România a gestionat situația, susținând că reacția țării a fost "100% corectă și legală". El a reiterat legalitatea și rapiditatea răspunsului românesc, exprimandu-și speranța că partenerii europeni vor înțelege gravitatea imixtiunilor străine. În legătură cu speculațiile privind o eventuală demisie, președintele Iohannis a invocat prevederile Constituției, subliniind că mandatul său se încheie odată cu începerea mandatului noului președinte, așa cum a fost stabilit și de Curtea Constituțională.

"Constituția îmi spune să stau. Nici nu pot să plec, cum să plec dacă Constituția îmi spune să stau.

Ar trebui să plec prin demisie. Dar nu aș face-o fără o motivație extrem de solidă, pentru interesul public, nu pentru interesul unui politician," a declarat el, respingând astfel orice speculație politică pe acest subiect.

De asemenea, el și-a exprimat speranța formării rapide a unui nou guvern. În final, Iohannis a afirmat că atribuirea responsabilității pentru atacurile cibernetice este complicată, dar că autoritățile române dețin informații clare despre evenimentele petrecute. .

Președintele Klaus Iohannis a oferit o analiză detaliată a atacurilor cibernetice asupra României în contextul alegerilor, subliniind complexitatea situației și acțiunile întreprinse de autorități. El a respins categoric ipoteza unor atacuri transparente sau declarate, evidențiind utilizarea de servere distribuite global, făcând imposibilă identificarea sursei cu ușurință.

"Să nu își imagineze cineva că aceste atacuri se fac cu semnătură, cu dragoste din partea estului," a afirmat președintele, subliniind natura ascunsă a atacurilor. În contextul electoral, s-au constituit entități dedicate pentru a gestiona aceste amenințări, însă președintele a recunoscut dificultatea prevenirii atacurilor: "De la a cunoaște că există problema până la a o preveni e de multe ori foarte greu.

Nu poate nimeni începe să își spioneze proprii politicieni." De asemenea, președintele a menționat existența unor potențiale încălcări ale legii în domeniul antisemitismului, susținând că aceste cazuri ar fi trebuit cercetate mai amănunțit. A respins orice acuzație de intervenție în campania electorală, declarând: "Nu își permite nimeni în campanie electorală să intervină că au intervenit X și Y." A clarificat lipsa de atribuții a CSAT-ului și a sa personal în această privință, precizând că a reacționat doar după ce serviciile secrete i-au semnalat o ingerință externă: "Eu am reacționat în momentul în care am primit semnale de la servicii că există o ingerință străină".

Secretul ședințelor CSAT a fost invocat ca motiv pentru lipsa de informații publice suplimentare. "CSAT-ului îi este interzis să comunice discuțiile din ședință," a subliniat șeful statului. În ceea ce privește comunicarea cu partenerii internaționali, președintele a menționat că va colabora exclusiv cu partenerii din Uniunea Europeană pentru a înțelege situația, afirmând cu certitudine: "România a reacționat 100% corect și legal".

El a extins această idee, argumentând că, deși procedurile variază de la o țară la alta, România a respectat pe deplin legea și Constituția, acționând prompt și eficient: "În fiecare țară procedurile sunt altele, România a reacționat perfect legal, constituțional, rapid și a înlăturat efectele unor imixtiuni grave. Sper că vor înțelege gravitatea (N.

R. - partenrii din CE)". Referitor la speculațiile privind o eventuală demisie, președintele Iohannis a subliniat claritatea Constituției, care îi impune să rămână în funcție până la instalarea noului președinte: "Constituția îmi spune să stau".

El a precizat că plecarea sa ar necesita o demisie motivată de interese publice stringente, nu de interese politice: "Nici nu pot să plec, cum să plec dacă Constituția îmi spune să stau. Ar trebui să plec prin demisie.

Dar nu aș face-o fără o motivație extrem de solidă, pentru interesul public, nu pentru interesul unui politician. (...) Suntem în campania electorală și mulți politcieni încearcă să vehiculeze aceste chestiuni".

În final, a reiterat necesitatea formării rapide a noului guvern și a menționat că, deși atribuirea responsabilității pentru atacuri este complexă, autoritățile române posedă informațiile necesare: "Atribuirea este foarte complicată" în ceea ce privește atacul asupra țării în privința alegerilor, a mai explicat președintele, precizând însă că „noi știm ce s-a întâmplat”. .

Referitor la durata mandatului său prezidențial, Klaus Iohannis a insistat asupra clarității articolului constituțional relevant, subliniind că acesta stipulează explicit încheierea mandatului său la instalarea viitorului președinte. A citat, de asemenea, Curtea Constituțională, care a confirmat aplicabilitatea acestui articol, respingând implicit orice interpretare care ar putea sugera o prelungire a mandatului său.

Președintele a respins categoric speculațiile privind o eventuală demisie prematur. În cuvintele sale: „Nici nu pot să plec, cum să plec dacă Constituția îmi spune să stau.

Ar trebui să plec prin demisie. Dar nu aș face-o fără o motivație extrem de solidă, pentru interesul public, nu pentru interesul unui politician.” El a atribuit aceste zvonuri contextului campaniei electorale, sugerând o manipulare politică a informației.

Iohannis a evidențiat faptul că mulți politicieni încearcă să exploateze situația pentru propriile interese, fără a se preocupa de adevărata stare de fapt. În același timp, a reiterat importanța formării rapide a noului guvern, exprimându-și speranța în acest sens: „speră să se formeze cât de repede posibil noul guvern”.

În ceea ce privește acuzațiile de atacuri asupra procesului electoral, președintele a admis complexitatea atribuirii responsabilității, declarând: „Atribuirea este foarte complicată”, dar a asigurat totodată că autoritățile dețin informațiile necesare: „noi știm ce s-a întâmplat”. Declarațiile sale subliniază o fermă apărare a legalității acțiunilor sale și o respingere a oricăror insinuări privind abateri de la Constituție sau manipulare politică. .