Lavrov califică decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale românești drept „salut militar”

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a respins vehement acuzațiile Uniunii Europene privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale românești, calificând investigația UE drept o încercare de justificare a unor "mașinații". Reacția sa, publicată de Ambasada Rusiei în România pe Facebook, a urmat unei conferințe de presă în care Lavrov a fost întrebat despre acuzațiile de sprijinire a candidaților anti-occidentali din România, și despre lipsa de reacție a Moscovei la aceste acuzații, inclusiv lipsa de dovezi concrete prezentate. Lavrov a afirmat sec, "Știți, chiar nu ne pasă deloc ce fac ei acolo, încercând să-și justifice mașinațiile.

Am urmărit această poveste, a fost reflectată activ în multe mass-media", subliniind disprețul său față de investigația UE și sugerând că evenimentele sunt deja cunoscute publicului larg prin intermediul mass-media. El a continuat apoi să explice perspectiva sa asupra anularii primului tur de scrutin în România, descriind acțiunile Curții Constituționale ca fiind o simplă cedare la presiuni externe: "La început, Curtea Constituțională a refuzat să anuleze rezultatele primului tur, iar apoi, se pare, acestei Curți Constituționale i s-a explicat că a fost greșit să se comporte astfel.

Ei «au dat un salut militar» și au anulat primul tur." Paralela trasată cu evenimentele din Ucraina din 2004, când Curtea Constituțională a fost presată să organizeze un al treilea tur de scrutin, întărește afirmația lui Lavrov despre o intervenție externă în procesul electoral român: "La fel ca în 2004 în Ucraina, când, după al doilea tur, a câștigat Ianukovici, nu Iușcenko, Curții Constituționale i s-a spus: «Să cerem un al treilea tur». Ei au răspuns: «Dar constituția noastră nu permite un al treilea tur».

«Nu contează, voi luați decizia». Este în continuare același mod, aceleași obiceiuri”.

În viziunea lui Lavrov, victoria unui candidat care nu este ostil Rusiei este considerată o simplă lipsă de ostilitate, nu un succes pro-rus: "Dacă în România câștigă o persoană care nu blestemă Rusia… Nu ne-a lăudat niciodată nicăieri, pur și simplu nu ne blestemă. Spre deosebire de restul publicului, care se agita în jurul alegerilor în efortul de a lua unele poziții politice”. Lavrov și-a extins apoi argumentele, făcând referire la alegerile din Republica Moldova și Georgia, unde forțele pro-europene au acuzat, de asemenea, influență rusă.

El a subliniat absența unor reacții similare din partea Uniunii Europene în aceste cazuri, folosind ca exemplu alegerile din Republica Moldova: "Când în R. Moldova, cu încălcări flagrante, deschise, inclusiv prin privarea de drept de vot a jumătate de milion de moldoveni care locuiesc în Rusia, abia trece un candidat care i se potrivește Occidentului, doamna Sandu, nimeni acolo nu vorbește deloc despre vreo încălcare.

Fără revizuiri, fără curți constituționale”. Și a continuat cu exemplul Georgian: "În Georgia, OSCE, 500 de observatori au fost acolo timp de două luni înainte de alegeri, s-au târât prin toate, au examinat totul, au declarat public: «Nu, nu au fost încălcări semnificative, totul era legitim».

Și chiar și opinia OSCE, care este pur și simplu un instrument ascultător al colegilor noștri occidentali din OSCE, nici măcar aceasta nu a funcționat, pentru că ei bine, nu le place actualul guvern, care în Georgia a fost reales și care urmează un curs care reflectă interesele naționale legitime ale poporului georgian în conformitate cu voința acestui popor”. În concluzie, Lavrov a afirmat că toate aceste evenimente sunt ușor de înțeles pentru un observator obiectiv, sugerând o interpretare tendențioasă a acțiunilor Rusiei de către Uniunea Europeană. El a subliniat lipsa de consecvență în aplicarea standardelor democratice de către Occident, evidențiind dublul standard aplicat în funcție de rezultatele electorale și de alinierea politică a guvernelor respective. Pentru a ilustra mai bine manipulările electorale amintite de Lavrov, este important să reamintim evenimentele "Revoluției Portocalii" din Ucraina (2004-2005).

În urma turului doi al alegerilor prezidențiale, marcat de acuzații de corupție, intimidare a alegătorilor și fraudă electorală, populația a ieșit masiv în stradă. Protestele, alimentate de rapoarte ale observatorilor electorali, au dus la anularea rezultatelor și organizarea unui nou scrutin.

Sub supraveghere internațională strictă, al doilea tur a fost declarat "liber și corect", rezultând victoria lui Viktor Iușcenko. Evenimentul, inițial perceput ca o victorie a democrației, a fost ulterior prezentat negativ de guvernele din Belarus și Rusia. .