Laura Codruța Kövesi primește sprijinul Poloniei: Parchetul European are cale liberă

Refuzul aderării Poloniei la Parchetul European, o decizie controversată luată de precedentul guvern naționalist, a fost revizuită radical de actuala coaliție proeuropeană. Motivația guvernului anterior, exprimată printr-o puternică opoziție la această inițiativă europeană, se baza pe temerea unei potențiale ingerări în suveranitatea națională și în prerogativele justiției poloneze, considerând că Parchetul European ar putea depăși competențele sale și afecta astfel independența sistemului judiciar intern.

Această îngrijorare, legată de posibilele interferențe cu atribuțiile autorităților locale, a fost principalul argument invocat pentru blocarea aderării. Însă, noul guvern, ales în decembrie 2023, și-a asumat un angajament ferm pro-european, inclusiv aderarea la Parchetul European, promisiune electorală centrală în campania sa.

Într-o declarație importantă, făcută în mod simbolic în ziua de 10 decembrie, cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, prim-ministrul Tusk a anunțat oficial ralierea Poloniei la Parchetul European. "În mod simbolic, cu ocazia Zilei Internaționale a drepturilor omului (pe 10 decembrie), ne raliem Parchetul European", a declarat Tusk, subliniind astfel semnificația politică a acestei decizii.

Scopul acestei aderări, conform declarațiilor lui Tusk, este de a asigura o anchetare obiectivă și eficientă a eventualelor malversațiuni financiare în utilizarea fondurilor europene: "această decizie va permite să fie urmărite obiectiv şi eficace eventualele abuzuri în utilizarea fondurilor europene". Astfel, schimbarea de guvern a marcat și o schimbare radicală de optică în ceea ce privește integrarea Poloniei în mecanismele judiciare europene, abandonând temerile legate de suveranitate în favoarea unei cooperări mai strânse cu instituțiile Uniunii Europene. .

Guvernul Poloniei, sub conducerea lui Donald Tusk, a marcat Ziua Internațională a Drepturilor Omului, pe 10 decembrie, printr-o decizie de amploare: aderarea la Parchetul European. Această acțiune, prezentată ca un act simbolic puternic, marchează o ruptură clară față de politica predecesorilor săi naționaliști.

Anterior, guvernul naționalist polonez respinsese vehement această inițiativă, argumentând că implicarea Parchetului European în anchetarea unor cazuri ar reprezenta o ingerință nejustificată în suveranitatea națională și ar afecta competențele justiției poloneze. Teama principală a fost că Parchetul European ar putea depăși limitele sale de competență, limitând astfel autoritatea justiției locale în mod semnificativ.

Însă, noul guvern de coaliție, proeuropean, și-a asumat angajamentul, încă din campania electorală dinaintea preluării funcției în decembrie 2023, de a adera la Parchetul European. Această promisiune electorală cheie a fost îndeplinită, conform declarației lui Tusk: "În mod simbolic, cu ocazia Zilei Internaționale a drepturilor omului (pe 10 decembrie), ne raliem Parchetului European".

Premierul Tusk a subliniat beneficiile acestei aderări, declarând că aceasta va permite "să fie urmărite obiectiv și eficace eventualele abuzuri în utilizarea fondurilor europene". Decizia guvernului Tusk de a adera la Parchetul European, alături de alte 22 de state membre ale Uniunii Europene, reprezintă un pas important către o mai bună transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor europene și o reorientare a politicii poloneze față de cooperarea europeană.

Această aderare simbolizează, de asemenea, o nouă abordare a echilibrului delicat dintre suveranitatea națională și colaborarea europeană în lupta împotriva corupției și a fraudelor financiare. .