Jurământul lui Mihail Kavelaşvili și plecarea controversată a Salome Zurabișvili de la Palatul Prezidențial

Într-o declarație surprinzătoare, făcută cu doar câteva minute înainte, președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, a anunțat evacuarea palatului prezidențial. Gestul său, însă, nu reprezintă o abdicare, ci dimpotrivă, o acțiune strategică, după cum a subliniat imediat.

Zurabișvili a reiterat ferm convingerea sa profundă că rămâne "singura președintă legitimă" a țării, refuzând să recunoască autoritatea actualului guvern. Această afirmație categorică subliniază profundă criză politică care zguduie Georgia.

Președintele, în ciuda părăsirii reședinței oficiale, a promis o continuare a luptei împotriva partidului de guvernământ, "Visul Georgian", declarând implicit că această decizie de a părăsi palatul nu marchează un sfârșit, ci o nouă etapă a rezistenței sale. Gestul ei dramatic, desigur, va alimenta speculațiile politice și va intensifica dezbaterile publice aprinse deja cu privire la legitimitatea actualului regim.

Zurabișvili a ales, prin această mișcare neașteptată, să-și transmită un mesaj puternic, subliniind nemulțumirea față de situația politică actuală și determinarea sa de a continua lupta pentru ceea ce consideră a fi un mandat legitim și o guvernare justă a Georgiei. Părăsirea palatului prezidențial nu constituie, în viziunea sa, o înfrângere, ci mai degrabă un act de protest și o strategie pentru a-și continua activitatea politică în afara instituțiilor oficiale, încercând să mobilizeze populația și să obțină sprijin internațional. .

Duminică dimineața, în fața palatului prezidențial georgian, s-a desfășurat o demonstrație amplă, la care au participat cel puțin 2000 de persoane. Protestatarii și-au exprimat vehement nemulțumirea față de învestirea noului președinte, Kavelaşvili.

Această manifestație a fost, de fapt, un răspuns direct la apelul lansat de Salome Zurabişvili, care își invitase compatrioții să se adune în fața palatului prezidențial, unde promitea să-și anunțe intențiile. Prezența impresionantă a drapelelor Uniunii Europene fluturate de manifestanți subliniază aspirațiile pro-europene ale unei mari părți a populației georgiene, aspirații puternic contrastate de recentele decizii politice. Tensiunile crescânde din Georgia au fost declanșate de înghețarea negocierilor cu Uniunea Europeană, o decizie luată de partidul de guvernământ, "Visul Georgian", în luna decembrie a anului trecut, și anume până în 2028.

Această acțiune bruscă a reprezentat o încălcare a unui obiectiv național de lungă durată, înscris chiar în Constituția țării. Consecvent, înghețarea negocierilor a generat ample proteste stradale, reprimate cu o severitate extremă, rezultând în reținerea a peste 400 de persoane, printre care și figuri importante din opoziție.

Reacția Statelor Unite ale Americii a fost promptă: la 18 decembrie, SUA au aplicat sancțiuni unor înalți funcționari ai Ministerului de Interne georgian, acuzați de complicitate la reprimarea violentă a protestatarilor. Îngrijorarea Uniunii Europene și a Statelor Unite este evidentă, ambele puteri exprimandu-și temerea că Georgia se îndreaptă spre un regim autoritar, urmând un model preocupant, similar celui al Rusiei lui Vladimir Putin. Această îngrijorare este alimentată și de acțiunile lui Bidzina Ivanişvili, liderul partidului "Visul Georgian" și considerat liderul de facto al Georgiei.

În acest an, Ivanişvili a promovat legi controversate, privind "agenții străini", destinate, potrivit guvernului, reducerii influenței externe, dar criticate ca fiind restrictive și de inspirație rusească. De asemenea, legislația privind drepturile LGBT, considerată de critici drept draconică, alimentează teama unei deriva autoritare. Contextul geopolitic este, de asemenea, relevant.

Rusia a dominat Georgia timp de aproape două secole, până în 1991, iar relațiile dintre cele două țări rămân tensionate. Sondajele de opinie reflectă o antipatie generalizată a georgienilor față de vecinul lor de nord, care continuă să sprijine separatismul în două regiuni georgiene.

Lipsa de relații diplomatice oficiale între Rusia și Georgia, ruptă de la războiul din 2008, întărește această situație conflictuală. Demonstrația de duminică este, așadar, o manifestare a temerilor profunde ale unei populații care își vede viitorul european amenințat de o deriva autoritară și de influența crescândă a Rusiei. .

Duminică dimineața, în fața palatului prezidențial georgian, o demonstrație masivă, la care au participat cel puțin 2.000 de persoane, a protestat vehement împotriva investirii lui Kavelaşvili în funcția de președinte. Această manifestare, organizată în urma unui apel lansat de președintele Salome Zurabişvili, care a promis să-și anunțe intențiile publice în fața palatului, a fost marcată de o puternică prezență a drapelului Uniunii Europene, simbol al aspirațiilor pro-europene ale multor manifestanți.

Motivul principal al acestei ample mobilizări populare îl constituie înghețarea negocierilor cu Uniunea Europeană, decisă de Partidul "Visul Georgian" în luna decembrie, până în anul 2028. Această decizie, care a îngropat un obiectiv național de lungă durată, înscris chiar în Constituție, a declanșat o undă de proteste fără precedent, reprimate cu brutalitate, soldându-se cu peste 400 de arestări, printre care și figuri importante din opoziție.

Reacția internațională nu a întârziat să apară: la 18 decembrie, Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni unor înalți oficiali ai Ministerului de Interne georgian, acuzați de complicitate în reprimarea violentă a protestatarilor. Atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite exprimă îngrijorări profunde față de deriva autoritară a Georgiei, temându-se că țara ar putea urma exemplul Rusiei lui Vladimir Putin.

Situația este exacerbată de adoptarea, sub impulsul lui Bidzina Ivanişvili, liderul de facto al Georgiei și președintele partidului "Visul Georgian", a unor legi controversate privind "agenții străini" – menite, potrivit guvernului, să reducă influența externă – și drepturile LGBT, considerate de critici drept draconice și inspirate de modelul rus. Contextul geopolitic complex al relației dintre Georgia și Rusia, marcat de o istorie de aproape 200 de ani de dominație rusă (până în 1991) și de o antipatie profundă a populației georgiene față de vecinul său de la nord, care sprijină activ regiunile separatiste, contribuie la intensificarea crizei.

Lipsa de relații diplomatice oficiale între cele două țări, încă de la războiul din 2008, când Moscova a învins Tbilisi, accentuează tensiunile. Această situație creează un climat de incertitudine și risc în Georgia, marcat de proteste ample, represiune guvernamentală și îngrijorări internaționale crescânde. .

Represiunea brutală a protestelor declanşate de înghețarea situației politice din Georgia a avut consecințe dramatice, ducând la arestarea a peste 400 de persoane, printre care se numără și figuri marcante ale opoziției. Această acțiune fermă a guvernului georgian, marcată de o violență excesivă asupra manifestanților pașnici, a stârnit îngrijorare la nivel internațional.

Pe 18 decembrie, Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni unor înalți oficiali ai Ministerului de Interne georgian, acuzându-i de complicitate în reprimarea brutală a protestatarilor și de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite manifestă o profundă îngrijorare față de deriva autoritară a Georgiei, observând o paralelă îngrijorătoare cu modelul autocratic impus de Vladimir Putin în Rusia.

Această alunecare spre un regim represiv, caracterizat prin limitarea libertăților civile și suprimarea disidenței, este văzută ca o amenințare la adresa stabilității regionale și a valorilor democratice. La baza acestei tendințe autoritare se află Bidzina Ivanişvili, liderul partidului "Visul Georgian" și considerat liderul de facto al Georgiei. În cursul acestui an, el a promovat o serie de legi controversate, inclusiv legi restrictive privind "agenții străini", menite, potrivit guvernului, să reducă influența externă asupra țării.

Criticii, însă, le consideră instrumente de suprimare a libertății de exprimare și a societății civile, subliniind caracterul lor draconic și inspirația evidentă rusească. În același timp, au fost adoptate legi privind drepturile LGBT, descrise de critici drept discriminatorii și în contradicție cu valorile europene. Contextul istoric al relației dintre Rusia și Georgia explică, în parte, gravitatea situației actuale.

Dominată timp de aproape două secole de Rusia (până în 1991), Georgia poartă încă amprenta acestei perioade, iar sondajele de opinie reflectă o aversiune generalizată a populației georgiene față de vecinul său nordic. Tensiunile sunt alimentate și de sprijinul continuu al Rusiei pentru regiunile separatiste georgiene, Abhazia și Osetia de Sud.

Lipsa relațiilor diplomatice oficiale dintre cele două țări, ruptă în urma războiului de cinci zile din 2008, reflectă adâncimea conflictului și dificultatea stabilirii unei păci durabile. Situația actuală riscă să readucă în prim-plan spectrul unui nou conflict armat, cu implicații grave pentru întreaga regiune.

Această evoluție îngrijorătoare necesită o intervenție fermă a comunității internaționale pentru a apăra valorile democratice și a preveni o escaladare a conflictului. Observator Like Observator - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie. ➜ Întrebarea zilei Vă este teamă să mai zburați cu avionul după recentele tragedii aviatice? Da Nu Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰 .

Recentele accidente aviatice au generat o undă de îngrijorare la nivel global, făcând mulți oameni să se întrebe dacă siguranța zborurilor aeriene este încă garantată. În contextul acestor evenimente tragice, dorim să vă adresăm o întrebare simplă, dar extrem de relevantă: vă este teamă să mai urcați la bordul unui avion? Frica de zbor, deja existentă la unii, s-ar putea fi intensificat după aceste evenimente, generând anxietate și incertitudine.

Este o reacție firească să ne temem de necunoscut, iar în acest caz, necunoscutul este reprezentat de potențialele riscuri asociate călătoriilor aeriene. Deși statisticile demonstrează că zborul cu avionul rămâne una dintre cele mai sigure metode de transport, impactul emoțional al unor tragedii recente este incontestabil.

Așadar, vă invităm să vă exprimați opinia printr-un simplu "da" sau "nu", reflectând asupra sentimentului dumneavoastră personal în legătură cu zborurile aeriene în urma acestor evenimente. Pentru a rămâne informați cu privire la ultimele știri și dezvoltări în domeniul aviatic, vă recomandăm să urmăriți Observator, precum și să consultați sursele de știri de pe Google News și WhatsApp.

Aceste platforme vă vor oferi informații actualizate și o perspectivă completă asupra situației. Nu uitați că informația corectă și accesibilă este esențială în a gestiona temerile și a lua decizii informate. .

Fiți la curent cu cele mai recente evenimente! Vă oferim posibilitatea de a accesa știrile Observator prin intermediul a două platforme digitale extrem de populare și ușor accesibile: Google News și WhatsApp. Abonându-vă la serviciul nostru pe Google News, veți primi notificări instantanee cu cele mai importante știri ale zilei, asigurându-vă astfel că sunteți informat în timp real.

De asemenea, pentru o experiență personalizată și o comunicare directă, vă invităm să vă alăturați comunității noastre pe WhatsApp. Aici, veți primi actualizări periodice, inclusiv buletine informative cu cele mai relevante știri Observator, precum și posibilitatea de a interacționa direct cu echipa noastră și de a ne transmite feedbackul dumneavoastră prețios.

Nu ratați nicio informație importantă! Alegeți metoda preferată de a rămâne conectat la Observator și țineți pasul cu tot ceea ce se întâmplă în jurul vostru. Google News și WhatsApp sunt acum cele mai rapide căi pentru a vă informa cu ajutorul știrilor Observator.

Așadar, nu ezitați să vă abonați și să beneficiați de această oportunitate de a fi mereu la curent cu evenimentele din țară și din lume. .