Iohannis, acuzat de Georgescu de intimidare: "Nu am sprijin din umbră, le e frică să-și piardă puterea"

Referitor la o eventuală „mobilizare a statului român” împotriva sa, Georgescu a oferit o perspectivă interesantă, declarând că „lancea este poporul român”. Această afirmație sugerează o încredere în puterea cetățenilor români de a contracara orice presiune exercitată asupra sa.

Analiza sa pare să se concentreze pe temerile celor care ar putea fi vizați de o astfel de acțiune. Georgescu susține că frica acestora este multi-fațetată, cuprinzând mai multe aspecte critice.

În primul rând, există teama de pierderea pozițiilor de putere și influență acumulate în timp. Această teamă este profund înrădăcinată în dorința de a-și menține statutul quo-ul, indiferent de costuri.

În al doilea rând, se adaugă teroarea expunerii unor potențiale dosare compromițătoare, acțiuni ilegale sau abateri de la lege care ar putea duce la urmăriri penale. Evidențierea acestor dosare ar putea avea consecințe devastatoare pentru cei implicați, afectându-le iremediabil reputația și cariera.

În fine, Georgescu subliniază și teama de pierderea avantajelor necuvenite obținute, fie ele financiare, politice sau de altă natură. Această teamă este alimentată de conștientizarea faptului că aceste beneficii sunt ilegitime și sunt obținute pe seama altora.

Pe scurt, Georgescu consideră că deconspirarea tuturor acestor aspecte este ceea ce îi motivează pe cei ce se opun lui, confirmând implicit gravitatea implicațiilor unei eventuale anchete oficiale și a dezvăluirii adevărului. „Se tem că își pot pierde toate pozițiile.

Se tem că vor ieși o grămadă de dosare la lumină. Se tem că pierd toate avantajele și se tem că toate aceste lucruri vor fi deconspirate”, a punctat Georgescu, rezumând astfel temerile adversarilor săi. .

Președintele României, Klaus Iohannis, a făcut publice, în urma primului tur al alegerilor locale, informații relevante cu privire la neregulile constatate în cadrul campaniei electorale. Inițial, semnalele privind aceste nereguli au fost transmise președintelui prin intermediul unor convorbiri telefonice din partea serviciilor de informații.

Aceste semnale inițiale, descrise de Iohannis ca fiind „anumite lucruri ciudate”, au determinat o analiză aprofundată a situației. În urma acestor semnale, patru instituții - SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne - au furnizat materiale informative Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Aceste materiale, ulterior făcute publice în mare parte, au dezvăluit aspecte grave legate de campania electorală a unui candidat anume.

Analiza CSAT a evidențiat două aspecte majore, ambele reprezentând încălcări flagrante ale legislației electorale: în primul rând, candidatul a beneficiat de o promovare electorală masivă în zilele în care aceasta era strict interzisă – sâmbătă înaintea alegerilor și chiar în ziua scrutinului – fapt confirmat de președinte prin declarația sa: „Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele 2 zile când, conform legii, acest lucru este interzis, sâmbăta de dinaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Acest lucru încalcă legislația electorală”.

În al doilea rând, același candidat a declarat cheltuieli electorale zero, în ciuda unei campanii extrem de sofisticate. Aceste nereguli sunt considerate extrem de grave de către președinte, care a adăugat: „Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată”. Mai mult decât atât, informațiile furnizate de serviciile de informații au indicat implicarea unui stat străin, cu interese contrare celor ale României, în finanțarea și susținerea acestei campanii electorale.

Președintele Iohannis a subliniat gravitatea situației, afirmând: „Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave”.

Această implicare externă a transformat problema dintr-una electorală într-o chestiune de securitate națională, competența CSAT. În urma acestor dezvăluiri, un grup important de organizații neguvernamentale a solicitat declasificarea și publicarea materialelor prezentate în cadrul ședinței CSAT. După discuții cu conducerile instituțiilor implicate, s-a ajuns la un acord privind declasificarea și publicarea acestor informații, asigurând astfel transparența.

Președintele a explicat: „după discuții cu conducerile instituțiilor care au întocmit aceste materiale, s-a convenit declasificarea lor și publicarea”. Publicarea acestor documente a permis opiniei publice să ia cunoștință de gravitatea situației analizate de CSAT, deși, după cum a precizat Iohannis, "CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor".

El a subliniat că semnalele privind implicarea ilegală a unui stat străin au ridicat problema la nivelul securității naționale, motiv pentru care a fost necesară intervenția CSAT. În final, în urma mai multor contestații adresate Curții Constituționale, aceasta a decis anularea întregii proceduri electorale pentru alegerea respectivului candidat, conform concluziei președintelui Iohannis: „După mai multe contestații din diverse părți trimise către Curtea Constituțională, astăzi Curtea Constituțională a decis că se anulează toată procedura alegerilor Președintelui”. Decizia Curții Constituționale, subliniată de președinte ca fiind obligatorie pentru toți, a încheiat acest proces complex, marcat de nereguli grave și implicații de securitate națională. .