Investigație: Avion Azerbaijan Airlines, doborât de rachetă rusească sol-aer

Invazia Rusiei în Ucraina a generat o nouă controversă, după ce un oficial american a evidențiat implicațiile unei confirmări a responsabilității Moscovei în legătură cu un incident aviatic. Această confirmare, a subliniat oficialul, ar constitui o demonstrație suplimentară a ceea ce Statele Unite percep ca fiind o decizie extrem de nechibzuită și imprudentă a Kremlinului în contextul conflictului ucrainean.

Nesăbuința acțiunilor Rusiei, în opinia oficialului american, este deja evidentă prin amploarea invaziei și consecințele acesteia, iar un eveniment de acest gen ar adăuga o altă dovadă gravă la acest tablou. Între timp, ancheta asupra prăbușirii avionului în Kazahstan continuă, fără a fi ajuns încă la o concluzie definitivă.

Procurorul de transport din regiunea afectată a declarat explicit că investigația este în curs de desfășurare și că nu există încă suficiente dovezi pentru a stabili cauza accidentului. Această neclaritate este reflectată și în declarațiile vicepremierului kazah, Qanat Bozîmbaev, care a afirmat categoric incapacitatea sa de a confirma sau infirma ipoteza că aeronava ar fi fost doborâtă de sistemele de apărare antiaeriană rusești.

Bozîmbaev a subliniat necesitatea unei investigații complete și riguroase înainte de a se trage orice concluzie, accentuând complexitatea situației și lipsa unor dovezi concludente la momentul actual. Așadar, în timp ce oficialii americani sugerează o posibilă implicare rusă, autoritățile kazahstaneze mențin o poziție prudentă, subliniind necesitatea unor investigații amănunțite înainte de a formula acuzații. .

Tragedia zborului Azerbaijan Airlines J28243, prăbușit în Kazahstan pe 25 decembrie 2024, este învăluită într-un văl de mister și informații contradictorii. Evenimentele s-au precipitat începând cu zborul de la Baku către Groznîi, efectuat cu un avion Embraer E190AR, a cărui traiectorie, monitorizată de Flightradar24, a prezentat anomalii semnificative.

În jurul orei 04:25 UTC, semnalul transponderului a dispărut în apropierea orașului Kaspiisk, fapt ce nu indică neapărat o urgență, având în vedere posibilitatea dezactivării intenționate a acestuia de către piloți. Reapariția marcajului pe radar, după aproximativ o oră și jumătate, deasupra Mării Caspice, a dezvăluit o traiectorie de zbor haotică, cu schimbări frecvente de altitudine și direcție, sugerând o pierdere a controlului asupra aeronavei.

Piloții au încercat, în zadar, o aterizare de urgență, cu trenul de aterizare coborât, moment surprins de martori oculari în ultimele secunde ale zborului. Mărturiile supraviețuitorilor adaugă un strat suplimentar de complexitate. Doi pasageri au raportat explozii în timpul încercărilor de aterizare la Groznîi, iar Subhonkul Rakhimov, un supraviețuitor, a declarat pentru BBC că piloții au încercat de trei ori să aterizeze, "a treia oară explodând ceva", fără a preciza locația exactă a exploziei.

The Insider prezintă două versiuni contradictorii privind imposibilitatea aterizării la Groznîi: ceața densă sau atacurile cu drone asupra regiunii, care ar fi determinat închiderea aeroportului. Așadar, există rapoarte despre un atac cu drone asupra Groznîi în dimineața respectivă, confirmat de șeful Consiliului de Securitate al Republicii Cecene, Khamzat Kadyrov, care a specificat însă absența victimelor sau pagubelor. În paralel, informații neconfirmate, provenind din surse guvernamentale azere (AnewZ) și rusești, sugerează că zborul 8432 a fost lovit de o rachetă lansată de un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S, în timpul unor operațiuni de contracarare a dronelor ucrainene deasupra Ceceniei.

Se afirmă că schijele rachetei ar fi lovit aeronava, explodând în apropiere, cauzând victime printre pasageri și echipaj. Mai mult, se susține că aeronavei i s-a refuzat aterizarea pe orice aeroport rusesc, în ciuda solicitărilor piloților, fiind direcționată spre Aktau, Kazahstan.

Sistemul GPS al avionului ar fi fost, de asemenea, bruiat pe întreaga traiectorie deasupra mării. Imaginile apărute pe internet prezintă găuri în fuselajul avionului prăbușit, contrazicând versiunea oficială inițială a unei coliziuni cu un stol de păsări. Atât oficialii kazahstanesi, precum viceprim-ministrul Kanat Bozumbaiev, cât și Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, au făcut apel la precauție și răbdare, subliniind necesitatea finalizării anchetei înainte de a trage concluzii definitive.

Dacă aceste informații se confirmă, ar fi vorba de al doilea incident similar în ultimul deceniu, după tragedia MH17 din Ucraina, cu victime provenind din Rusia și țările vecine. Numărul mare de necunoscute și informațiile contradictorii fac din această tragedie un subiect extrem de complex și sensibil, care necesită o investigare riguroasă și transparentă. .

Tragedia aviatică din ziua de Crăciun, 25 decembrie 2024, care a avut loc în Kazahstan, implicând zborul J28243 al Azerbaijan Airlines, este învăluită într-un mister dens, cu informații contradictorii și o lipsă acută de claritate. Avionul Embraer E190AR, în drum de la Baku spre Groznîi, a dispărut de pe radarul Flightradar24 în jurul orei 04:25 UTC (07:25 ora Moscovei), în zona orașului Kaspiisk.

Dispariția de pe radar nu indică neapărat o urgență la bord; piloții ar fi putut dezactiva transponderul. Reapariția marcajului de zbor, aproximativ o oră și jumătate mai târziu, deasupra Mării Caspice, relevă o traiectorie de zbor extrem de neobișnuită, caracterizată prin schimbări bruște de altitudine și direcție, sugerând o pierdere a controlului asupra aeronavei.

BBC Russian relatează că avionul își schimba constant altitudinea și direcția, indicând un răspuns defectuos la comenzile piloților. Piloții au încercat să utilizeze trenul de aterizare, dar aterizarea a eșuat tragic, ultimele momente fiind surprinse de martori oculari.

Conform relatărilor unor pasageri supraviețuitori, s-au făcut mai multe tentative de aterizare de urgență la Groznîi. Un supraviețuitor, Subhonkul Rakhimov, a declarat pentru BBC că piloții au încercat de trei ori să aterizeze la Groznîi, "a treia oară a explodat ceva.

A fost o explozie – nu aș spune în interiorul avionului”. Alți doi pasageri au raportat auzirea unor explozii în timpul tentativei de aterizare la Groznîi.

The Insider prezintă două ipoteze contradictorii: imposibilitatea aterizării la Groznîi din cauza ceții dense sau necesitatea schimbării rutei datorită atacurilor cu drone asupra Caucazului de Nord, aeroportul din Groznîi fiind închis temporar. Datele indică, de asemenea, bruiajul sistemelor de navigație GPS ale avionului pe întreaga traiectorie de zbor deasupra mării.

AnewZ, un post internațional din Baku, citând surse guvernamentale azere, raportează lansarea unei rachete de către un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S. Surse rusești susțin că, în momentul trecerii avionului deasupra Ceceniei, forțele ruse de apărare aeriană se aflau într-o operațiune activă de doborâre a dronelor ucrainene.

Khamzat Kadyrov, șeful Consiliului de Securitate al Republicii Cecene, a confirmat un atac cu drone asupra Groznîi în dimineața zilei de miercuri, fără victime sau pagube. Marcaje de schije au fost găsite pe fuselajul avionului, conform Open Source Intel.

Oficialii din Kazahstan și Rusia, inclusiv viceprim-ministrul Kazahstanului, Kanat Bozumbaiev, și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, au apelat la prudență și răbdare, subliniind necesitatea finalizării anchetei înainte de a se trage concluzii definitive asupra cauzelor prăbușirii. Bozumbaiev a declarat pentru The Insider: „Este prematur să tragem concluzii cu privire la originea găurilor de pe avionul care s-a prăbușit în Kazahstan pe baza datelor preliminare”.

Peskov a declarat pentru Reuters: „Ancheta privind cauza prăbușirii avionului Azerbaidjan Airlines este în curs de desfășurare și este greșit să speculăm înainte ca aceasta să își dea concluziile”. Dacă aceste date se confirmă, ar fi a doua oară într-un deceniu când o aeronavă comercială este distrusă de forțele ruse, după incidentul MH17 din Ucraina.

Victimele de această dată includ cetățeni ruși și din țările vecine. Nevoia unei anchete complete și transparente este evidentă, pentru a elucida circumstanțele exacte ale acestei tragedii aviatice. .

Prăbușirea tragică a avionului Azerbaijan Airlines în Kazahstan, în ziua de Crăciun, a generat un val de întrebări și speculații, ancheta oficială fiind încă în curs. Descoperirea unor urme de fragmente de schije pe fuselajul aeronavei, așa cum a raportat Open Source Intel (@Osint613) pe Twitter, alimentează suspiciuni cu privire la o posibilă cauză externă a accidentului.

Între timp, Khamzat Kadyrov, șeful Consiliului de Securitate al Republicii Cecene, a confirmat un atac cu drone asupra orașului Groznîi în aceeași dimineață, declarând însă absența victimelor și a pagubelor materiale. Această coincidență temporală și spațială, alături de informațiile contradictorii care apar în presă, îngreunează stabilirea cu certitudine a cauzelor prăbușirii. Dacă se confirmă ipotezele preliminare, aceasta ar reprezenta al doilea incident de acest gen în ultimul deceniu, după tragica prăbușire a zborului MH17 în Ucraina, cu deosebirea că, de această dată, printre victime se numără cetățeni ruși și ai țărilor vecine.

Reacția oficialilor din Kazahstan și Rusia a fost una de prudență și solicitare de răbdare. Viceprim-ministrul Kazahstanului, Kanat Bozumbaiev, citat de The Insider, a subliniat prematuritatea concluziilor bazate pe date preliminare: „Este prematur să tragem concluzii cu privire la originea găurilor de pe avionul care s-a prăbușit în Kazahstan pe baza datelor preliminare”.

Un mesaj similar a fost transmis de Kremlin, prin purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, care a subliniat necesitatea așteptării finalizării anchetei înainte de orice speculație. Datele oferite de Flightradar24 sunt la rândul lor neclare și necesită o analiză atentă. Zborul J28243, operat de un Embraer E190AR, de la Baku la Groznîi, a dispărut de pe radar la 04:25 UTC, fapt care nu implică neapărat o urgență la bord, piloții putând dezactiva transponderul.

Reapariția semnalului la 06:07 UTC, deasupra Mării Caspice, cu o traiectorie de zbor haotică, caracterizată prin schimbări frecvente de altitudine și direcție, sugerează potențiale probleme tehnice sau controlul deficitar al aeronavei. Mărturiile unor pasageri supraviețuitori indică încercări repetate de aterizare la Groznîi, însoțite de explozii, conform unor relatări.

Subhonkul Rakhimov, un supraviețuitor, a declarat pentru BBC că piloții au încercat de trei ori să aterizeze la Groznîi, "a treia oară a explodat ceva", "A fost o explozie – nu aș spune în interiorul avionului”. Doi pasageri au declarat pentru RT că au auzit explozii în timpul încercărilor de aterizare la Groznîi. Inconsistența informațiilor îngreunează reconstruirea evenimentelor.

The Insider prezintă două ipoteze contradictorii: imposibilitatea aterizării la Groznîi din cauza ceții sau necesitatea schimbării rutei din cauza atacurilor cu drone asupra regiunii Caucazului de Nord. În concluzie, ancheta oficială este esențială pentru a stabili cu exactitate cauzele prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines, iar informațiile disponibile până în prezent prezintă o imagine fragmentată și contradictorie, necesitând o analiză amănunțită și obiectivă. .

Prăbușirea tragică a avionului Azerbaijan Airlines în Kazahstan, în ziua de Crăciun, a generat o serie de întrebări fără răspuns și a alimentat speculații contradictorii. Incidentul, ce a implicat un Embraer E190AR, care efectua zborul J28243 pe ruta Baku-Groznîi, a lăsat în urmă un bilanț de victime și un val de incertitudine.

Conform datelor Flightradar24, în jurul orei 04:25 UTC (07:25 ora Moscovei), semnalul avionului a dispărut în zona orașului Kaspiisk. Această pierdere a semnalului nu indică neapărat o urgență, piloții putând dezactiva transponderul.

Însă, reapariția marcajului o oră și jumătate mai târziu, deasupra Mării Caspice, cu o traiectorie de zbor haotică, caracterizată prin schimbări bruște de altitudine și direcție, sugerează probleme serioase la bord. Avionul, se pare, nu mai răspundea corespunzător comenzilor piloților.

Mărturii ale supraviețuitorilor indică tentative repetate de aterizare la Groznîi, inclusiv declarația lui Subhonkul Rakhimov, un supraviețuitor, care afirmă că piloții au încercat de trei ori aterizarea, "a treia oară explodând ceva". Un alt martor a relatat pentru RT că a auzit explozii în timpul acestor manevre de aterizare.

Aceste declarații sunt susținute de relatările unor pasageri care au auzit explozii în timpul încercărilor de aterizare la Groznîi. Piloții au reușit să extindă trenul de aterizare, dar nu au putut finaliza aterizarea în siguranță.

Ultimele momente ale zborului au fost înregistrate de martori oculari. Între timp, Khamzat Kadyrov, șeful Consiliului de Securitate al Republicii Cecene, a confirmat un atac cu drone asupra Groznîi în dimineața zilei de miercuri, specificând absența victimelor sau a pagubelor materiale. Această informație alimentează ipotezele privind o posibilă legătură între atacul cu drone și prăbușirea avionului, deși oficialitățile rusești și kazahe își mențin o poziție prudentă.

Viceprim-ministrul kazah, Kanat Bozumbaiev, citat de The Insider, a subliniat prematuritatea unor concluzii definitive privind originea găurilor de pe avion, insistând asupra necesității unei anchete complete. Un mesaj similar a fost transmis și de Kremlin prin Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, care a evidențiat necesitatea finalizării anchetei înainte de a se formula speculații.

Există două teorii principale circulate în presă: una, sugerând imposibilitatea aterizării la Groznîi din cauza ceții dense, și cealaltă, corelând incidentul cu atacul cu drone și imposibilitatea de a ateriza la aeroportul din Groznîi, în condițiile atacurilor. Informațiile rămân contradictorii și neclare, iar ancheta este în curs de desfășurare.

Dacă aceste informații se confirmă, ar reprezenta al doilea incident major într-un deceniu în care forțele ruse sunt implicate indirect într-o catastrofă aviatică, după prăbușirea MH17 în Ucraina, cu diferența că de această dată victimele sunt cetățeni ruși și din țări vecine. Așteptarea rezultatelor anchetei rămâne crucială pentru elucidarea circumstanțelor exacte ale acestei tragedii. .

Prăbușirea tragică a aeronavei Azerbaijan Airlines, în ziua de Crăciun, a lăsat în urmă un val de întrebări fără răspuns și o atmosferă de incertitudine densă. Atât oficialii kazaci, cât și cei ruși, au adoptat o poziție prudentă, apelând la răbdare și la evitarea speculațiilor premature până la finalizarea anchetei oficiale.

Viceprim-ministrul Kazahstanului, Kanat Bozumbaiev, într-o declarație citată de The Insider, a subliniat imposibilitatea tragerii unor concluzii ferme pe baza informațiilor preliminare: „Este prematur să tragem concluzii cu privire la originea găurilor de pe avionul care s-a prăbușit în Kazahstan pe baza datelor preliminare”. El a insistat asupra necesității unei analize amănunțite, efectuate de specialiști calificați, declarând categoric: „Nu îndrăznesc să fac declarații premature.

Chiar și concluziile preliminare sunt imposibile. Există specialiști care vor efectua lucrările și examinările necesare.

Deocamdată nu pot spune nimic fără dovezi”. Ecoul acestei reticențe a fost auzit și la Kremlin, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, declarând pentru Reuters că ancheta este în curs și orice speculație înainte de finalizarea acesteia este nepotrivită. Informațiile disponibile cu privire la incident sunt fragmentate și, în multe cazuri, contradictorii.

Datele de la Flightradar24 indică dispariția markerului avionului Embraer E190AR, zborul J28243 de la Baku la Groznîi, în jurul orei 04:25 UTC (07:25 ora Moscovei), în zona orașului Kaspiisk. Această dispariție nu indică neapărat o urgență la bord, piloții putând dezactiva transponderul.

Reapariția marcajului, aproximativ o oră și jumătate mai târziu, deasupra Mării Caspice, a fost însoțită de o traiectorie de zbor neobișnuită, descrisă de BBC Russian ca fiind extrem de neregulată, cu schimbări frecvente de altitudine și direcție, sugerând o posibilă pierdere a controlului asupra aeronavei. Deschiderea trenului de aterizare, urmată de o încercare nereușită de aterizare, confirmă această ipoteză, ultimele momente fiind surprinse de martori oculari.

Conform relatărilor supraviețuitorilor, avioanele au încercat de mai multe ori aterizarea la Groznîi. Discrepanțele în informații se manifestă și în explicațiile cu privire la imposibilitatea aterizării la Groznîi. The Insider menționează două versiuni principale: ceata densă, care ar fi împiedicat aterizarea, și atacurile cu drone în regiune, care ar fi determinat închiderea temporară a aeroportului.

Mărturiile unor pasageri, difuzate de RT, menționează auzirea unor explozii în timpul încercărilor de aterizare la Groznîi. Un supraviețuitor, Subhonkul Rakhimov, a declarat pentru BBC că piloții au încercat de trei ori aterizarea, ultima încercare fiind marcată de o explozie: „A fost o explozie – nu aș spune în interiorul avionului”.

Toate aceste elemente contribuie la complexitatea situației și subliniază necesitatea unei anchete riguroase și exhaustive pentru a stabili cu exactitate cauzele acestei tragedii aviatice. .

Tragedia zborului J28243, operat de un avion Embraer E190AR pe ruta Baku-Groznîi, rămâne învăluită în mister, deși Flightradar24 a înregistrat o dispariție inexplicabilă a semnalului transponderului în jurul orei 04:25 UTC (07:25 ora Moscovei), în zona orașului Kaspiisk. Această întrerupere a contactului radio nu indică automat o situație de urgență; dezactivarea transponderului de către piloți este o posibilitate plauzibilă.

Reapariția semnalului, circa o oră și jumătate mai târziu, la ora 06:07 UTC (07:25 ora Moscovei), deasupra Mării Caspice, a fost însoțită de o traiectorie de zbor extrem de neregulată, descrisă de BBC Russian ca fiind haotică, cu schimbări bruște de altitudine și direcție, sugerând o posibilă pierdere a controlului asupra aeronavei. În ciuda încercării de a utiliza trenul de aterizare, aterizarea la Aktau s-a soldat cu un accident, ultimele momente fiind surprinse de martori oculari. Relatările supraviețuitorilor indică tentative repetate de aterizare la Groznîi, înainte de accidentul din Aktau.

Subhonkul Rakhimov, unul dintre supraviețuitori, a declarat pentru BBC că piloții au încercat de trei ori să aterizeze la Groznîi, menționând: „A treia oară a explodat ceva. A fost o explozie – nu aș spune în interiorul avionului”.

Informațiile referitoare la evenimentele petrecute sunt contradictorii și incomplete. The Insider avansează două ipoteze principale: prima, imposibilitatea aterizării la Groznîi din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile (ceață densă); a doua, necesitatea unei schimbări de rută datorită atacurilor cu drone în regiunea Caucazului de Nord, care ar fi făcut imposibilă aterizarea la aeroportul din Groznîi. Mărturiile a doi pasageri, transmise postului de televiziune rus RT, vorbesc despre auzirea unor explozii în timpul încercărilor de aterizare la Groznîi.

Aceste relatări, împreună cu declarația lui Rakhimov, ridică întrebări cu privire la o posibilă cauză externă a accidentului, deși investigațiile sunt în curs și necesită clarificări suplimentare pentru a stabili cu exactitate circumstanțele tragediei. Lipsa unor informații clare și consistența redusă a relatărilor creează o imagine fragmentară și ambiguă a evenimentelor. .