Guvernul, la CCR pentru legea pensiilor militare, riscând blocarea fondurilor PNRR

Într-o succesiune de evenimente marcate de termene limită presante, procesul legislativ legat de [numele legii, dacă e cunoscut] a fost caracterizat de o solicitare dublă din partea Parlamentului Român. Senatul a cerut Guvernului un punct de vedere la data de 16 septembrie 2024, iar Camera Deputaților a reiterat această solicitare la 7 octombrie 2024.

Această cerere, ce viza, în mod explicit, fișa financiară aferentă [obiectul fișei financiare, dacă e cunoscut], a generat însă controverse. Avocatul Poporului a formulat acuzații grave, susținând că solicitarea Parlamentului a fost pur formală, lipsite de intenția reală de a permite Guvernului îndeplinirea obligației sale.

Potrivit Avocatului Poporului, cererea a fost formulată într-un mod care a creat o imposibilitate practică pentru Guvern de a întocmi fișa financiară în termenul legal de 45 de zile, termen care expira la data de 20 noiembrie 2024. Această afirmație subliniază o posibilă discrepanță între intenția declarată a Parlamentului și consecințele concrete ale acțiunilor sale.

Ironia situației rezidă în faptul că, deși Avocatul Poporului a denunțat imposibilitatea Guvernului de a respecta termenul legal, Parlamentul a aprobat legea respectivă la 5 noiembrie 2024, cu mult înainte de expirarea termenului de 45 de zile acordat Guvernului pentru elaborarea fișei financiare. Această discrepanță temporală accentuează suspiciunile legate de seriozitatea inițială a solicitării fișei financiare și ridică întrebări cu privire la respectarea principiilor de transparență și buna administrare a lucrurilor publice.

Situația generează, în consecință, un dubiu semnificativ asupra modului în care s-a desfășurat procedura legislativă, implicând necesitatea unei analize mai ample a evenimentelor și a implicațiilor acestora. .

Legea recent adoptată de Parlament privind indexarea pensiilor militare, cu un impact bugetar estimat la 1,4 miliarde de euro în 2025 (echivalentul a circa 6,9 miliarde de lei), a generat o dispută majoră între Guvern și Legislativ. Această discrepanță semnificativă față de estimările inițiale ale Guvernului, care se situau cu aproximativ 500 de milioane de euro mai jos, a dus la contestarea legii la Curtea Constituțională.

Lipsa unei fișe financiare complete, transmisă în termenul legal, constituie unul dintre motivele principale ale acestei acțiuni. Guvernul susține că, conform normelor constituționale, solicitarea unei informări complete privind impactul bugetar al unei inițiative legislative ce afectează bugetul de stat este obligatorie.

Executivul subliniază, totuși, că netransmiterea acestei fișe financiare nu ar trebui să oprească procesul legislativ. Informațiile referitoare la impactul financiar major al legii au fost comunicate de Ministerul de Finanțe unui senator pe 7 noiembrie 2024, la două zile după adoptarea legii de către Parlament. Această sumă substanțială de 1,4 miliarde de euro se adaugă la un buget deja considerabil alocat pensiilor militare.

Potrivit unui raport Euro Monitor recent publicat de Banca Națională a României (BNR), sub coordonarea academicianului Daniel Dăianu, plata tuturor pensiilor militare depășește 2,8 miliarde de euro în 2024. Raportul BNR, citând informații obținute în premieră de HotNews.ro, arată că bugetul alocat celor trei instituții responsabile de plata pensiilor militare în 2024 este de aproximativ 14 miliarde de lei, acoperind plățile pentru peste 200.000 de pensionari.

BNR atrage atenția asupra potențialei creșteri a acestei sume în 2025, în cazul intrării în vigoare a legii privind indexarea pensiilor militare (PL-x nr. 540/2024). Avocatul Poporului a formulat deja o obiecție de neconstituționalitate referitoare la acest proiect de lege la începutul lunii noiembrie 2024, Curtea Constituțională urmând să se pronunțe pe 17 decembrie 2024.

Guvernul a exprimat îngrijorări majore legate de compatibilitatea acestei legi cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), atenționând că modificările aduse jalonului privind pensiile de serviciu, considerat inițial îndeplinit de Comisia Europeană, pot duce la suspendarea unor fonduri europene, în special cele aferente cererii de plată numărul 3. Guvernul Ciolacu, în punctul său de vedere transmis Parlamentului la sfârșitul lunii octombrie 2024, a subliniat că „modificările propuse contravin angajamentelor asumate de România în cadrul PNRR, care includ respectarea principiului ireversibilității reformelor.

Orice modificare a actelor normative care au fost incluse în jaloanele aprobate de CE ar încălca acest principiu, periclitând fondurile europene și stabilitatea bugetară.” Riscul suspendării fondurilor europene reprezintă o amenințare serioasă pentru stabilitatea bugetară a României. .

Proiectul de lege privind indexarea pensiilor militare, adoptat de Parlament la 5 noiembrie 2024 fără o fișă financiară completă, generează o problemă majoră de impact bugetar. Ministerul de Finanțe a comunicat unui senator, pe 7 noiembrie 2024, o estimare a costului de 6,9 miliarde de lei (aproximativ 1,4 miliarde de euro).

Această cifră depășește cu aproximativ 500 de milioane de euro estimările inițiale ale Guvernului, prezentate separat, în afara fișei financiare obligatorii. Lipsa acestor informații esențiale a dus la contestarea proiectului de lege la Curtea Constituțională. Contextul acestei situații financiare se încadrează într-un buget deja semnificativ alocat pensiilor militare.

Cheltuielile totale pentru pensiile militare depășesc 2,8 miliarde de euro în 2024, conform datelor prezentate în cel mai recent raport Euro Monitor al BNR, coordonat de academicianul Daniel Dăianu, și confirmate de informații obținute în premieră de HotNews.ro. Aceste plăți se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei pentru cele trei case de pensii militare, beneficiind peste 200.000 de pensionari. Adăugarea costului indexării pensiilor, estimat la 1,4 miliarde de euro, amplifică considerabil povara financiară.

Raportul BNR subliniază riscul creșterii acestei sume în 2025, dacă legea (PL-x nr. 540/2024) intră în vigoare.

Avocatul Poporului a formulat deja o obiecție de neconstituționalitate pe 7 noiembrie 2024, Curtea Constituțională urmând să se pronunțe pe 17 decembrie 2024, conform raportului BNR. Raportul citează, de asemenea, o declarație din raportul BNR: „Această sumă ar putea crește în anul 2025, dacă proiectul de lege (PL-x nr.

540/2024), care vizează actualizarea cuantumului pensiilor militare și a fost aprobat în ambele camere ale Parlamentului va deveni lege.” Mai mult, intrarea în vigoare a acestei legi prezintă riscul suspendării de noi fonduri europene din PNRR. Guvernul Ciolacu a avertizat asupra acestui aspect în punctul său de vedere transmis Parlamentului la sfârșitul lunii octombrie, subliniind contradicția cu angajamentele asumate în PNRR, în special principiul ireversibilității reformelor.

Orice modificare a jaloanelor aprobate de Comisia Europeană, cum este cel referitor la pensiile de serviciu (considerat inițial îndeplinit și pentru care se așteaptă plata cererii de plată numărul 3), ar putea compromite accesul la fondurile europene și stabilitatea bugetară. Guvernul a transmis un avertisment clar: „modificările propuse contravin angajamentelor asumate de România în cadrul PNRR, care includ respectarea principiului ireversibilității reformelor.

Orice modificare a actelor normative care au fost incluse în jaloanele aprobate de CE ar încălca acest principiu, periclitând fondurile europene și stabilitatea bugetară.” .

Cel mai recent raport Euro Monitor al Băncii Naționale a României, elaborat sub coordonarea academicianului Daniel Dăianu, evidențiază un risc major pentru bugetul de stat: indexarea pensiilor militare, estimată la 1,4 miliarde de euro, s-ar suprapune peste o cheltuială deja substantială. Raportul, citând informații exclusive HotNews.ro, specifică faptul că în 2024, bugetul alocat celor trei instituții responsabile cu plata pensiilor militare depășește 14 miliarde de lei, asigurând plata pensiilor pentru peste 200.000 de beneficiari.

Această sumă, însă, ar putea crește semnificativ în 2025, în cazul adoptării proiectului de lege (PL-x nr. 540/2024) care prevede actualizarea cuantumului pensiilor militare și care a fost aprobat de ambele camere ale Parlamentului.

Este important de menționat că, la începutul lunii noiembrie 2024, Avocatul Poporului a formulat o obiecție de neconstituționalitate, Curtea Constituțională urmând să se pronunțe pe data de 17 decembrie 2024. Decizia CCR în legătură cu acest proiect de lege are implicații majore. Potrivit raportului BNR, și conform avertismentelor Guvernului Ciolacu, exprimate într-un punct de vedere transmis Parlamentului la sfârșitul lunii octombrie, adoptarea legii indexării ar putea duce la suspendarea unor fonduri europene din PNRR.

Guvernul a subliniat explicit că modificările propuse contravin angajamentelor asumate de România în cadrul PNRR, în special principiului ireversibilității reformelor. Orice modificare a actelor normative incluse în jaloanele aprobate de Comisia Europeană, inclusiv cele legate de pensiile de serviciu (considerate îndeplinite de CE pentru cererea de plată numărul 3), ar încălca acest principiu fundamental, punând în pericol atât fondurile europene, cât și stabilitatea bugetară a țării.

Astfel, decizia Curții Constituționale este crucială nu doar pentru bugetul alocat pensiilor militare, ci și pentru accesul României la fondurile europene esențiale pentru dezvoltarea economică și socială. .

Guvernul României se confruntă cu o situație delicată în privința legii indexării pensiilor militare. Adoptarea acestei legi de către Parlament ar putea avea consecințe extrem de grave, punând în pericol accesul la fonduri europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Mai exact, există riscul suspendării decontării cererii de plată numărul 3, conform propriilor declarații guvernamentale. Această situație este generată de faptul că legea modifică un jalon privind pensiile de serviciu, jalon considerat deja îndeplinit de Comisia Europeană.

Plata respectivă a fost aprobată, dar modificările legislative introduse încalcă principiul ireversibilității reformelor, un angajament crucial asumat de România în cadrul PNRR. Avertismentul a fost lansat chiar de Guvernul Ciolacu, într-un punct de vedere transmis Parlamentului la sfârșitul lunii octombrie.

În documentul oficial se menționează explicit că „modificările propuse contravin angajamentelor asumate de România în cadrul PNRR, care includ respectarea principiului ireversibilității reformelor. Orice modificare a actelor normative care au fost incluse în jaloanele aprobate de CE ar încălca acest principiu, periclitând fondurile europene și stabilitatea bugetară.” Prin urmare, adoptarea legii indexării pensiilor militare nu este doar o chestiune internă, ci prezintă riscuri majore pentru stabilitatea financiară a României și pentru accesul la resursele financiare europene esențiale pentru implementarea PNRR.

Banii destinați pentru plata numărul 3 sunt astfel în pericol, iar această situație subliniază necesitatea unei analize atente a consecințelor pe termen lung ale deciziilor legislative. Raportul Băncii Naționale a României accentuează, de asemenea, gravitatea acestei situații, reflectând îngrijorările guvernamentale cu privire la respectarea angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană. .