Georgia: Proteste anti-UE, a doua zi consecutiv, declanșate de blocarea negocierilor de aderare

Protestele vehemente din Georgia au continuat și vineri seară, mii de cetățeni georgieni adunându-se în fața Parlamentului pentru a-și exprima indignarea față de înghețarea discuțiilor de aderare la Uniunea Europeană. O mare de steaguri georgiene și ale UE a inundat piața, marcând o demonstrație masivă a dorinței populației de a se alătura blocului comunitar.

Prezența masivă a forțelor de ordine, inclusiv a unităților speciale echipate cu tunuri de apă – aceleași folosite și în represiunea de joi – subliniază tensiunea extrem de ridicată a situației. Miza este clară: integrarea europeană, un obiectiv constituțional al Georgiei, este pusă sub semnul întrebării. Această criză a atins cote alarmante, reflectate în reacția dură a opoziției.

Elene Khoshtaria, lider al Coaliției pentru Schimbare, cel mai mare partid de opoziție, a suferit o fractură la mână în timpul intervenției poliției de joi, eveniment pe care l-a comparat cu metodele represive din Rusia și Belarus. Declaratia sa pentru Reuters rezuma disperarea și determinarea populației: „Nu vom ceda, nu vom renunța, dar cred că comunitatea internațională ar trebui să se gândească cum să sprijine oamenii care cred cu adevărat în valorile europene”.

Cuvintele sale reflectă nu doar indignarea personală, ci și sentimentul larg răspândit al trădării și al abandonării în fața lipsei de sprijin extern. Reacția la înghețarea negocierilor a depășit cu mult protestele stradale. O amplă mișcare de protest a cuprins și instituțiile statului.

Sute de funcționari din ministere cheie – Externe, Apărare, Educație și Justiție – au semnat scrisori deschise, denunțând decizia guvernului ca fiind neconstituțională. Impactul este vizibil și în sectorul privat: mai multe universități private au anunțat suspendarea cursurilor, iar organizațiile patronale au adresat guvernului un apel urgent pentru revizuirea deciziei.

Aceste acțiuni concertate subliniază gravitatea situației și amploarea nemulțumirii față de decizia de a îngheța negocierile cu UE, o decizie percepută ca o lovitură adusă aspirațiilor europene ale Georgiei și dreptului fundamental al cetățenilor săi la autodeterminare. .

Tensiunile dintre Georgia și Occident au atins un punct culminant, culminând cu o decizie importantă care reflectă luni întregi de degradare a relațiilor. Această deteriorare este atribuită de către Occident unei percepții a guvernului georgian ca fiind tot mai autoritar și pro-rus.

La baza acestei percepții se află mai multe legi promovate de către partidul „Visul Georgian”, condus de miliardarul și fostul prim-ministru Bidzina Ivanishvili. Aceste legi, vizând așa-zișii „agenți străini” și restricționând drepturile LGBT, au fost acuzate de critici drept inspirate de Rusia, o acuzație pe care Visul Georgian o respinge vehement.

Partidul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru protejarea valorilor tradiționale georgiene și că rămâne angajat în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, un angajament deseori pus sub semnul întrebării de către partenerii occidentali. Ironia situației constă în faptul că această declarație de loialitate față de UE vine într-un context de tensiuni politice interne acute.

Relația dintre Visul Georgian și președintele Salome Zurabishvili, cunoscută pentru orientarea ei pro-europeană, este extrem de ostilă, exacerbând și mai mult percepția de fragmentare a țării în fața presiunilor externe. Într-o postare recentă pe platforma X, președintele Zurabishvili a tras un semnal de alarmă, făcând o paralelă îngrijorătoare între situația din Georgia și cea din România, ambele, în opinia sa, fiind ținte ale unei strategii rusești complexe: „Georgia, România!!! Este suficient pentru ca liderii occidentali să descifreze strategia rusă împotriva Europei: război armat în Ucraina, „război electoral” la Tbilisi și București?!?”, a scris aceasta, sugerând o coordonare a acțiunilor rusești pentru a destabiliza statele din regiune și a submina procesul de integrare europeană.

Această acuzație gravă amplifică incertitudinea privind viitorul Georgiei pe scena internațională și necesitatea unei analize profunde a dinamicilor politice interne și a influenței externe asupra cursului său politic. .