Georgescu cere ignorarea deciziei CCR: Alegeri prezidențiale la termenul inițial

Potrivit lui Călin Georgescu, numai Biroul Electoral Central (BEC) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) dețin dreptul exclusiv de a decide continuarea procesului de vot. Această prerogativă, subliniază Georgescu, nu este supusă controlului niciunei alte instituții din punct de vedere legal.

Cu alte cuvinte, decizia BEC și AEP privind continuarea votului este, în sine, insesizabilă juridic de către alte entități. Însă, această imunitate juridică a deciziei BEC și AEP nu exclude posibilitatea contestării acesteia.

Domnul Georgescu explică faptul că, în cazul în care votul ar fi oprit, hotărârile emise de BEC sau AEP pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție. El subliniază importanța respectării democrației de către aceste două instituții, afirmând că "Dacă BEC și AEP respectă democrația, atunci aceste două instituții pot lăsa democrația și votul să se desfășoare deoarece această decizie a lor nu este sancționabilă d.p.d.v.

legal de nicio altă instituție". Totodată, Georgescu face o distincție clară între deciziile BEC/AEP și hotărârea Curții Constituționale (CCR), menționând că, spre deosebire de deciziile celor două instituții electorale, hotărârea CCR este definitiv necontestabilă.

Într-o declarație categorică, el afirmă intenția sa de a ataca, în numele poporului și al democrației, orice decizie a BEC sau AEP care ar duce la întreruperea votului: "ATENȚIE, hotărarea CCR nu este contestabilă, în schimb, orice hotărâre a BEC sau AEP poate fi atacată de domnul Călin Georgescu la Înalta Curte de Casație și Justiție, aspect care se va și întâmpla, în numele poporului și al democrației!". Astfel, Georgescu conturează un scenariu în care responsabilitatea continuării procesului electoral revine exclusiv BEC și AEP, dar cu posibilitatea de contestare judiciară a deciziilor acestora, subliniind în același timp caracterul definitiv al hotărârilor CCR. .

Curtea Constituțională a României (CCR) a luat o decizie fără precedent vineri, anulând alegerile prezidențiale după ce, la începutul săptămânii, validase primul tur de scrutin, urmând o renumărare a peste 9,4 milioane de voturi. Această decizie fulgerătoare a survenit în urma unor evenimente complexe, declanșate de desecretizarea unor rapoarte ale serviciilor de securitate, transmise Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Aceste documente, care au fost ulterior aduse la cunoștința CCR prin intermediul a patru sesizări distincte, semnalează o posibilă operațiune de influențare a alegerilor, pregătită din timp și orientată în favoarea candidatului Călin Georgescu. Sesizările au provenit de la instituții și personalități importante: Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Institutul pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și candidatul Cristian Terheș.

Rapoartele serviciilor secrete descriu această operațiune ca având „modul de operare al unui actor statal”, sugerând o implicare a unor entități guvernamentale în manipulare electorală. Motivarea deciziei CCR, publicată vineri seară, subliniază încălcarea dreptului fundamental al alegătorilor la informare corectă.

Curtea a argumentat că libertatea cetățenilor de a-și forma o opinie în mod liber presupune accesul la informații veridice despre candidați, eliminând orice formă de ingerință, fie ea statală sau non-statală, în procesul electoral prin campanii de propagandă sau dezinformare. Această decizie a CCR, neașteptată de mulți observatori, a generat ample dezbateri publice și ridică întrebări fundamentale despre integritatea procesului electoral și rolul instituțiilor statului în asigurarea unor alegeri libere și corecte.

Anularea alegerilor prezidențiale reprezintă un eveniment excepțional în istoria recentă a României, cu implicații politice majore. .