Frica prim-vicepreședintelui PNL după rezultatele alegerilor 2024: Guvern urgent pentru România
Sursa imagine:
Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, a declarat pentru Hotnews.ro și Europa Liberă că România are nevoie urgentă de guvern și buget. El propune două variante: un guvern de uniune națională (PSD-PNL-USR-UDMR) sau unul minoritar. Ciucu evită discuțiile despre nume, preferând să se concentreze pe politici. Susține un pact între partidele pro-europene pentru susținerea Elenei Lasconi în turul II prezidențial, afirmând că PNL și-a îndeplinit partea. Referitor la PNL, admite necesitatea reformei și subliniază importanța unui buget rapid pentru funcționarea administrațiilor locale. Consideră că un guvern politic este superior unui guvern de tehnocrați și avertizează asupra riscului "bulgarizării" României în caz de instabilitate guvernamentală prelungită. În final, atrage atenția asupra candidaturii lui Călin Georgescu, văzând în declarațiile acestuia amenințări la adresa democrației.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Interviul abordează perspectivele post-electorale, focalizându-se pe formarea unui guvern stabil și pe implicațiile rezultatelor scrutinului prezidențial. Întrebat dacă PSD, menținându-și poziția de lider după numărarea voturilor, ar trebui să desemneze premierul, interlocutorul evită o abordare directă, manifestând o oboseală vizibilă față de discuțiile axate pe nume și funcții.
Prioritizează discuția despre politici publice, subliniind pericolul formării unui guvern bazat pe negocieri clientelare, care ar compromite orice reformă. Acesta consideră că o asemenea abordare ar fi contraproductivă, ducând la o guvernare ineficientă și nemeritată. Referitor la posibilitatea unui guvern fără PSD, interlocutorul identifică două scenarii viabile, limitându-se la forțele politice "frecventabile," definite ca fiind democratice și pro-europene.
Acesta include PSD în această categorie, sugerând două posibile configurații guvernamentale: un guvern de "uniune națională" (PNL-PSD-USR), lăsând opoziția "suveraniștilor" neafectată, sau o variantă ce include și UDMR. Ambele scenarii, consideră interlocutorul, ar lăsa loc unei opoziții consolidate, potențial capabilă de a câștiga teren în viitor.
Alternativa, un guvern minoritar PNL, este descrisă ca fiind instabilă, expusă riscului de colaps și incapabilă de a implementa reformele dorite. Analizând opțiunea unui guvern stabil, interlocutorul recunoaște complexitatea situației, fiecare variantă prezentând avantaje și dezavantaje. Un guvern pro-european format din socialiști, creștin-democrați și liberali ar fi mai stabil, dar ar putea lăsa un spațiu considerabil în opoziție pentru forțele anti-europene.
Această opțiune necesită o evaluare atentă a riscurilor și beneficiilor. Întrebat despre un posibil pact între partidele pro-europene pentru susținerea Elenei Lasconi în turul doi, interlocutorul confirmă angajamentul PNL, menționând declarația lui Ilie Bolojan de susținere necondiționată și decizia politică luată în biroul politic al PNL. Se subliniază necesitatea unei reforme interne în PNL, învățând din lecțiile prezidențialelor.
Interlocutorul reiterează acțiunile PNL, dar subliniază necesitatea confirmării angajamentului din partea celorlalte partide implicate. Participarea PNL la un guvern viitor este condiționată de relevanța scorului electoral obținut. Se declară lipsa dorinței de a participa la un guvern doar de dragul participării, insistând pe necesitatea implementării celor 20 de puncte concrete și măsurabile propuse de Ilie Bolojan.
Forma guvernului (minoritar sau de uniune națională) rămâne deschisă, existând posibilitatea unui guvern chiar și fără implicarea PNL. Reacția interlocutorului la declarația de scuze a președintelui Iohannis este una minimalistă, menționând o vizionare superficială a știrilor. Despărțirea PNL de Klaus Iohannis este confirmată, fără a se pronunța asupra momentului optim al separării.
Întrebat despre o eventuală vinovăție în legătură cu lipsa unei intervenții mai rapide pentru schimbarea ierarhiei în PNL și a candidatului la prezidențiale, interlocutorul își justifică acțiunile prin prisma implicației în campania lui Nicolae Ciucă, subliniind loialitatea față de colegii de partid. Aceasta respinge orice insinuare că PNL nu s-a luptat până la capăt în campania prezidențială, subliniind nevoia unei reforme profunde și a unei reconstrucții dificile a partidului, menționând aportul lui Bolojan, Ciucu, Veștea și Iftimie în acest proces. În final, interlocutorul subliniază importanța formării unui guvern rapid, evidențiind necesitatea asigurării bugetului pentru administrațiile locale și evitarea unei perioade de instabilitate ce ar putea avea consecințe devastatoare.
Acesta își exprimă neîncrederea în guvernele formate din tehnocrați independenți, considerând politicienii cu un partid în spate ca fiind mai independenți în luarea deciziilor. Referitor la turul al doilea al alegerilor prezidențiale, interlocutorul subliniază necesitatea informării electoratului cu privire la programul și personalitatea lui Călin Georgescu, percepând anumite declarații ale acestuia ca amenințări la adresa democrației și a drepturilor omului. .
