Facebook: Postări xenofobe și ofensatoare, acceptate?

Politica Meta privind discursul instigator la ură a suferit modificări substanțiale, conform unor documente interne. Aceste modificări, prezentate angajaților Meta printr-un ghid detaliat cu exemple concrete, au fost prezentate public de Mark Zuckerberg drept o „reducere drastică a cenzurii”.

Ironia situației este că, în realitate, documentele interne dezvăluie o abordare mult mai nuanțată, care, deși declarată ca o relaxare a controlului, oferă, de fapt, o instruire complexă pentru a gestiona un spectru larg de afirmații. Ghidul furnizează angajaților o serie de scenarii ipotetice, cu postări exemplificative marcate clar cu „Permite” sau „Elimină”, pentru a le oferi un cadru de referință clar în luarea deciziilor.

Această metodologie, ce urmărește să ghideze modul de aplicare a noii politici, ridică, totuși, semne de întrebare cu privire la eficacitatea sa, având în vedere complexitatea și subtilitatea discursului instigator la ură. Analiza documentelor dezvăluie, printre exemplele de discurs *acum permis* pe platformele Facebook și Instagram, afirmații extrem de ofensatoare, cum ar fi: „Imigranții sunt niște rahați murdari și jegoși”, „Evreii sunt mai lacomi decât creștinii”, și „Homosexualii sunt ciudați”.

Incluziunea unor astfel de exemple în materialele de instruire interne, sub eticheta „Permite”, sugerează o modificare radicală a criteriilor de moderare a conținutului, generând îngrijorări legate de potențialul de amplificare a discursului de ură și de impactul asupra comunităților vulnerabile. Diferența considerabilă între declarația publică a lui Mark Zuckerberg și realitatea reflectată în documentele interne subliniază nevoia unei transparențe sporite în ceea ce privește politica de moderare a conținutului de pe platformele Meta. .

O analiză detaliată a noilor standarde comunitare Meta, publicate recent, relevă o discrepanță îngrijorătoare între afirmațiile oficiale și realitatea implementării acestora. Pagina publică a companiei susține o protecție continuă a refugiaților, migranților, imigranților și solicitanților de azil împotriva "atacurilor directe", interzicând discursul de ură bazat pe rasă, etnie, origine națională, handicap, religie, castă, orientare sexuală, sex, identitate de gen și boli grave.

Însă, documente interne obținute de publicația americană The Intercept dezvăluie o imagine mult mai complexă și tulburătoare. Exemple concrete din aceste documente demonstrează că o gamă largă de comentarii denigratoare, care vizează aceleași categorii protejate, sunt marcate ca "Permise" de algoritmii Meta. Deși generalizările despre grupuri rămân interzise dacă implică comparații cu animale sau agenți patogeni (ex: "Toți refugiații sirieni sunt rozătoare"), comparațiile cu "murdărie sau fecale" sunt clasificate ca "insulte", o infracțiune mai puțin gravă, sancționată doar dacă vizează grupuri protejate.

Această modificare subtilă, dar semnificativă, permite afirmații dezumanizante precum "Imigranții sunt niște rahați murdari și jegoși", în ciuda interdicției declarate a "comparațiilor subumane". Un alt exemplu ilustrează contrastul: "Musulmanii mă fac să vreau să vomit" este considerată inacceptabilă deoarece sugerează că un grup "provoacă boală", în timp ce afirmații mult mai agresive, care stigmatizează alte grupuri, sunt acceptate. Mai mult, documentele arată o toleranță crescută față de stereotipuri radicale care asociază întreaga națiuni sau grupuri etnice cu criminalitatea sau terorismul.

Exemplele acceptate includ: "Imigranții ăștia blestemați nu sunt de încredere, toți sunt infractori", "Pun pariu că Jorge este cel care mi-a furat rucsacul după antrenamentul de azi. Imigranții sunt toți hoți" sau "Japonezii sunt toți Yakuza".

Interesant este că, în timp ce aceste afirmații sunt permise, "Negrii sunt toți traficanți de droguri" rămâne interzisă, ilustrând o aplicare inconsistentă și selectivă a regulilor. Discursul care vizează imoralitatea sexuală este, de asemenea, afectat de această relaxare a standardelor. În timp ce "Femeile evreice sunt ușuratice" este interzisă, afirmații precum "Homosexualii sunt păcătoși" și "Persoanele trans sunt imorale" sunt acceptate, reflectând o dublă măsură clară.

Similar, "Lesbienele sunt atât de proaste" este considerată o "insultă mentală" interzisă, dar "Persoanele trans sunt bolnave mintal" este permisă. Chiar și declarațiile de superioritate etnică sau religioasă sunt mult mai permisive. Meta acceptă acum "afirmațiile de superioritate, atâta timp cât afirmațiile nu se referă la inferioritatea unui alt grup".

Astfel, afirmații precum "Latinii sunt cei mai buni!" și "Oamenii de culoare sunt superiori tuturor celorlalți" sunt acceptate, la fel și comparații de tipul "Negrii sunt mai violenți decât albii", "Mexicanii sunt mai leneși decât asiaticii" și "Evreii sunt mai lacomi decât creștinii". Însă, afirmația "Albii sunt mai inteligenți decât negrii" este interzisă, dovedind o aplicare arbitrară a regulilor.

Chiar și afirmațiile despre superioritatea intelectuală par a fi permise dacă sunt susținute de referințe la studii statistice, cu lipsă de claritate asupra necesității prezentării concrete a acestora. Regulile privind declarațiile explicite de ură au fost și ele flexibilizate semnificativ. Declarațiile de genul "Urăsc", "Nu-mi pasă" și "Nu-mi place" sunt considerate non-violente și permise, inclusiv afirmații precum "Nu-mi pasă de oamenii albi" și "Sunt un rasist mândru". În urma dezvăluirilor The Intercept, Andy Stone, purtătorul de cuvânt al Meta, a recunoscut o eroare într-un exemplu din materialul informativ, referindu-se la exemplul "Uită-te la travestitul ăla (sub fotografia unei fete de 17 ani)".

Joel Kaplan, noul șef al politicii globale a Meta, a justificat schimbările drept o necesitate de a repara "sistemele complexe de gestionare a conținutului de pe platformele noastre, care sunt din ce în ce mai greu de aplicat pentru noi". Mark Zuckerberg a prezentat schimbările ca fiind menite să permită mai multă libertate de exprimare în dezbaterile ideologice. Însă, Jillian York, director pentru libertate de exprimare la Electronic Frontier Foundation, consideră că aceste modificări sunt "de natură politică și nu sunt menite să permită pur și simplu mai multă libertate de exprimare", subliniind defectele istorice ale sistemului de moderare al Meta, care a dus la supra-moderare, dar și la permiterea de comentarii discriminatorii.

Criticile internaționale privind abordarea Meta față de discursul instigator la ură, în special în contextul genocidului din Myanmar și strămutarea musulmanilor Rohingya, unde Organizația Națiunilor Unite a constatat că Facebook a jucat un "rol determinant", rămân relevante. Investițiile Meta în prevenirea răspândirii retorici similare în viitor, sunt încă sub semnul întrebării, în lumina acestor dezvăluiri. .

Noile directive interne Meta, dezvăluite recent de The Intercept, evidențiază o relaxare dramatică a politicilor privind discursul instigator la ură, permițând un nivel alarment de generalizări și stereotipuri odioase, îndreptate adesea împotriva minorităților și grupurilor vulnerabile. Documentele interne arată că, în timp ce comparațiile explicite cu animalele sau agenții patogeni rămân interzise (exemplu: "Toți refugiații sirieni sunt rozătoare"), afirmațiile care dezumanizează prin comparații cu "murdărie sau fecale" sunt reclasificate drept "insulte", sancționate doar dacă vizează un grup protejat.

Acest lucru deschide calea unor afirmații precum "Imigranții sunt niște rahați murdari și jegoși", în ciuda menționării, în altă parte a documentului, a interdicției "comparațiilor subumane". Paradoxal, postări care asociază un grup cu boli ("Musulmanii mă fac să vreau să vomit") sunt considerate încă inacceptabile, fiind eliminate conform noilor reguli, deoarece afirmă că un grup "provoacă boală". Cu toate acestea, generalizările pe scară largă care acuză întreaga populații de infracționalitate sau terorism sunt acum permise.

Exemplele oferite de Meta includ: "Imigranții ăștia blestemați nu sunt de încredere, toți sunt infractori", "Pun pariu că Jorge este cel care mi-a furat rucsacul după antrenamentul de azi. Imigranții sunt toți hoți" sau chiar "Japonezii sunt toți Yakuza".

Deși afirmația "Negrii sunt toți traficanți de droguri" rămâne interzisă, deoarece vizează un grup protejat, alte stereotipuri extrem de ofensatoare sunt tolerate. Secțiunile referitoare la imoralitatea sexuală scot în evidență o dublă măsură similară. În timp ce insulte precum "Femeile evreice sunt ușuratice" sunt interzise, afirmații precum "Homosexualii sunt păcătoși" și "Persoanele trans sunt imorale" sunt acum permise.

De asemenea, în timp ce "Lesbienele sunt atât de proaste" este interzisă ca "insultă mentală", "Persoanele trans sunt bolnave mintal" este considerată acceptabilă. Această inconsistență se regăsește și în tratarea afirmațiilor de superioritate și inferioritate.

În timp ce afirmații precum "Bărbații creștini sunt total inutili", "Mi se pare mie? Sau toate femeile autiste sunt urâte?" și "Hispanicii sunt la fel de murdari ca pământul pe care pășim" sunt interzise, "Imigranții mexicani sunt gunoaie!" este considerată acceptabilă. Relaxarea restricțiilor se extinde și la afirmațiile de supremație etnică sau religioasă. Meta permite acum "afirmațiile de superioritate, atâta timp cât afirmațiile nu se referă la inferioritatea unui alt grup".

Astfel, afirmații precum "Latinii sunt cei mai buni!" și "Oamenii de culoare sunt superiori tuturor celorlalți" sunt permise, la fel și comparații explicite și discriminatorii precum "Negrii sunt mai violenți decât albii", "Mexicanii sunt mai leneși decât asiaticii" și "Evreii sunt mai lacomi decât creștinii". Singura excepție pare să fie legată de capacitatea intelectuală, afirmația "Albii sunt mai inteligenți decât negrii" rămânând interzisă.

Însă, afirmații generale despre inteligență, susținute de presupuse studii statistice, sunt acceptate ("Tocmai am citit un studiu statistic conform căruia evreii sunt mai inteligenți decât creștinii. Din câte pot spune, este adevărat!"), fără a fi clarificat dacă este necesară o referință concretă la studiu. Chiar și declarațiile explicite de ură au fost flexibilizate, afirmații precum "Urăsc", "Nu-mi pasă" și "Nu-mi place" fiind considerate non-violente și permise.

Exemplele acceptate includ "Nu-mi pasă de oamenii albi" și "Sunt un rasist mândru". Meta susține că există erori în documente, Andy Stone, purtătorul de cuvânt al Meta, declarând că Meta a făcut o eroare într-un exemplu ("Uită-te la travestitul ăla (sub fotografia unei fete de 17 ani)").

Joel Kaplan, recent numit șef al politicii globale a Meta, a justificat schimbările ca fiind necesare pentru repararea "sistemelor complexe de gestionare a conținutului de pe platformele noastre, care sunt din ce în ce mai greu de aplicat pentru noi". Mark Zuckerberg și Joel Kaplan au prezentat schimbările ca o modalitate de a permite utilizatorilor să se angajeze mai liber în dezacorduri ideologice și dezbateri politice.

Jillian York, director pentru libertate de exprimare la Electronic Frontier Foundation, a criticat însă aceste schimbări, susținând că ele sunt "de natură politică și nu sunt menite să permită pur și simplu mai multă libertate de exprimare", amințind de rolul jucat de Facebook în genocidul din Myanmar și în strămutarea a peste 650.000 de musulmani Rohingya. Meta a investit ani de zile în prevenirea răspândirii unor astfel de retorici, după ce Organizația Națiunilor Unite a constatat că Facebook a jucat un "rol determinant" în situația din Myanmar. .

Un articol publicat de The Intercept dezvăluie modificări alarmante ale politicilor Meta privind conținutul considerat instigator la ură. Noile reguli, conform publicației, permit o gamă mult mai largă de stereotipuri și generalizări odioase, inclusiv afirmații radicale care asociază categorii întregi de populație (rase, grupuri etnice) cu criminalitatea sau terorismul.

Exemplele oferite în documentul intern al Meta sunt șocante: expresii precum „Imigranții ăștia blestemați nu sunt de încredere, toți sunt infractori”, „Pun pariu că Jorge este cel care mi-a furat rucsacul după antrenamentul de azi. Imigranții sunt toți hoți” sau „Japonezii sunt toți Yakuza” sunt acum considerate acceptabile.

În mod paradoxal, afirmații precum „Negrii sunt toți traficanți de droguri”, rămân interzise, întrucât vizează un grup protejat prin legislație. Această relaxare a normelor se extinde și asupra insultelor bazate pe sex și orientare sexuală. În timp ce expresii precum „Femeile evreice sunt ușuratice” rămân interzise, alte afirmații, cum ar fi „Homosexualii sunt păcătoși” sau „Persoanele trans sunt imorale”, sunt considerate acceptabile.

Inconsistența este evidentă: „Lesbienele sunt atât de proaste” rămâne interzisă ca „insultă mentală”, în timp ce „Persoanile trans sunt bolnave mintal” este permisă. Chiar și declarații explicite de rasism, precum „Sunt un rasist mândru”, sunt acum tolerate. Generalizările privind superioritatea și inferioritatea etnică sau religioasă au fost, de asemenea, semnificativ atenuate.

Documentul Meta admite permisivitatea afirmațiilor de superioritate, atâta timp cât nu implică inferioritatea altui grup. Astfel, fraze precum „Latinii sunt cei mai buni!” sau „Oamenii de culoare sunt superiori tuturor celorlalți” sunt permise, la fel și comparații de genul „Negrii sunt mai violenți decât albii”, „Mexicanii sunt mai leneși decât asiaticii” sau „Evreii sunt mai lacomi decât creștinii”.

Singura excepție pare a fi legată de capacitatea intelectuală; afirmația „Albii sunt mai inteligenți decât negrii” rămâne interzisă. Însă, afirmațiile generale despre intelect par acceptabile dacă sunt susținute de presupuse dovezi științifice, chiar dacă nu este clar dacă este necesară prezentarea unor dovezi concrete sau doar menționarea existenței unor studii. Chiar și declarațiile explicite de ură sunt acum mai permisive.

Expresii precum „Urăsc”, „Nu-mi pasă” sau „Nu-mi place” sunt considerate non-violente și, prin urmare, acceptabile. Exemplele din document includ afirmații precum „Nu-mi pasă de oamenii albi” sau „Sunt un rasist mândru”.

Meta admite existența unor erori în documentul său, Andy Stone, purtătorul de cuvânt al Meta, declarând că s-a intenționat ilustrarea conținutului interzis în cazul exemplului „Uită-te la travestitul ăla (sub fotografia unei fete de 17 ani)”. Joel Kaplan, șeful politicii globale al Meta, justifică aceste schimbări ca o modalitate de a facilita dezbaterile ideologice și politice. Însă, Jillian York, director pentru libertate de exprimare la Electronic Frontier Foundation, consideră că aceste schimbări sunt de natură politică, nu o simplă extindere a libertății de exprimare, subliniind că: „În timp ce acest lucru a dus adesea la supra moderarea pe care eu și mulți alții am criticat-o, aceste exemple demonstrează că schimbările de politică ale Meta sunt de natură politică și nu sunt menite să permită pur și simplu mai multă libertate de exprimare”.

Criticile asupra Meta sunt justificate și de rolul pe care platforma l-a jucat în evenimente tragice precum genocidul din Myanmar și strămutarea a peste 650.000 de musulmani Rohingya, unde Organizația Națiunilor Unite a constatat că Facebook a jucat un „rol determinant”. În ciuda investițiilor în prevenirea răspândirii unor astfel de retorici, Meta continuă să fie confruntată cu un control internațional sever pentru gestionarea sa defectuoasă a discursului instigator la ură. .

Un document intern Meta dezvăluie o relaxare semnificativă a politicilor privind discursul instigator la ură, generând îngrijorări legate de potențialul de amplificare a mesajelor de ură și discriminare. Analiza unor exemple concrete evidențiază o contradicție flagrantă între intenția declarată de a promova libertatea de exprimare și efectele practice ale acestor modificări.

În timp ce insulte precum "Femeile evreice sunt ușuratice" rămân interzise, sub umbrela "insultelor interzise privind imoralitatea sexuală", alte afirmații profund ofensatoare, care vizează identitatea de gen și orientarea sexuală, au fost declarate acceptabile. Exemplele includ "Homosexualii sunt păcătoși" și "Persoanele trans sunt imorale", în timp ce afirmația "Lesbienele sunt atât de proaste" este încă interzisă, în ciuda faptului că "Persoanele trans sunt bolnave mintal" este considerată permisă.

Această dublă măsură sugerează o lipsă de coerență și o aplicare arbitrară a regulilor. Mai mult, afirmații precum "Sunt un rasist mândru" sunt acum acceptate, reflectând o atenuare drastică a restricțiilor privind declarațiile de supremație rasială. Generalizările care promovează superioritatea sau inferioritatea unor grupuri sunt tratate inconsistent, cu o tendință de a ignora atacurile la adresa imigranților.

În timp ce fraze precum "Bărbații creștini sunt total inutili", "Mi se pare mie? Sau toate femeile autiste sunt urâte?" și "Hispanicii sunt la fel de murdari ca pământul pe care pășim" sunt interzise, "Imigranții mexicani sunt gunoaie!" este considerată acceptabilă. Această disparitate este și mai evidentă în cazul afirmațiilor de superioritate etnică sau religioasă, care sunt acum permise atâta timp cât nu implică explicit inferioritatea altui grup.

Astfel, afirmații precum "Latinii sunt cei mai buni!" sau "Oamenii de culoare sunt superiori tuturor celorlalți" sunt acceptate, la fel ca și comparațiile jignitoare: "Negrii sunt mai violenți decât albii", "Mexicanii sunt mai leneși decât asiaticii" și "Evreii sunt mai lacomi decât creștinii". Ironic, afirmația "Albii sunt mai inteligenți decât negrii" este interzisă, exclusiv din cauza referirii la capacitatea intelectuală.

Însă, afirmațiile generale despre inteligență par a fi permise dacă sunt susținute de presupuse dovezi, cum ar fi "Tocmai am citit un studiu statistic conform căruia evreii sunt mai inteligenți decât creștinii. Din câte pot spune, este adevărat!", fără a fi clarificat dacă este necesară o referință concretă la studiu sau doar menționarea existenței acestuia. Regulile privind declarațiile explicite de ură au fost, de asemenea, modificate radical.

Documentul susține că expresii precum "Urăsc", "Nu-mi pasă" și "Nu-mi place" sunt acum considerate non-violente și permise, acceptând astfel postări ca "Nu-mi pasă de oamenii albi" sau "Sunt un rasist mândru". Meta a recunoscut ulterior o eroare într-unul dintre exemplele prezentate, "Uită-te la travestitul ăla (sub fotografia unei fete de 17 ani)", afirmând că intenționa să ilustreze conținut interzis.

Joel Kaplan, noul șef al politicii globale Meta, a justificat aceste schimbări drept un efort de a repara "sistemele complexe de gestionare a conținutului de pe platformele noastre, care sunt din ce în ce mai greu de aplicat pentru noi." Mark Zuckerberg și Kaplan au prezentat modificările ca o modalitate de a permite utilizatorilor mai multă libertate în dezbaterile ideologice și politice. Cu toate acestea, Jillian York, director pentru libertate de exprimare la Electronic Frontier Foundation, a criticat aceste schimbări, argumentând că ele sunt de natură politică, nu doar o simplă relaxare a regulilor privind libertatea de exprimare. Ea a menționat că, deși Meta a avut anterior o abordare bine intenționată dar defectuoasă în gestionarea discursului instigator la ură, aceste noi modificări sunt extrem de îngrijorătoare, având în vedere rolul pe care Facebook l-a jucat în evenimente tragice precum genocidul din Myanmar, unde Organizația Națiunilor Unite a constatat că platforma a avut un "rol determinant" în strămutarea a peste 650.000 de musulmani Rohingya.

După aceste critici, Meta a investit ani de zile în prevenirea răspândirii unor retorici similare, dar aceste modificări de politică ridică semne de întrebare serioase cu privire la angajamentul real al companiei în această direcție. .

Analiza unor documente interne Meta dezvăluie o relaxare semnificativă a restricțiilor privind conținutul considerat instigator la ură, generând îngrijorări cu privire la impactul asupra combaterii discursului de ură și a dezinformării. În timp ce generalizările despre superioritate și inferioritate ar trebui să fie tratate cu aceeași rigurozitate, se observă o discrepanță evidentă: atacurile la adresa imigranților par să fie tolerate într-o măsură mai mare decât alte forme de discurs de ură.

Exemplele inițial considerate inacceptabile, precum „Bărbații creștini sunt total inutili”, „Mi se pare mie? Sau toate femeile autiste sunt urâte?” și „Hispanicii sunt la fel de murdari ca pământul pe care pășim”, rămân interzise. Însă, afirmații precum „Imigranții mexicani sunt gunoaie!” sunt acum considerate acceptabile, reflectând o inconsistență îngrijorătoare în aplicarea regulilor. Modificările de politică ale Meta permit acum afirmații de superioritate etnică sau religioasă, atâta timp cât nu implică explicit inferioritatea unui alt grup.

Această distincție subtilă, dar cu implicații majore, deschide calea pentru o gamă largă de afirmații discriminatorii, inclusiv: „Latinii sunt cei mai buni!”, „Oamenii de culoare sunt superiori tuturor celorlalți”, „Negrii sunt mai violenți decât albii”, „Mexicanii sunt mai leneși decât asiaticii” și „Evreii sunt mai lacomi decât creștinii”. Singura excepție pare să fie legată de capacitatea intelectuală, afirmația „Albii sunt mai inteligenți decât negrii” rămânând interzisă.

Chiar și în acest caz, afirmațiile generale despre intelect par permise dacă sunt susținute de referințe la studii statistice, indiferent de validitatea sau proveniența acestor studii. De exemplu, afirmația „Tocmai am citit un studiu statistic conform căruia evreii sunt mai inteligenți decât creștinii.

Din câte pot spune, este adevărat!” este considerată acceptabilă, fără a se specifica necesitatea unei verificări independente a sursei. Flexibilizarea se extinde și asupra declarațiilor explicite de ură. Termeni precum „Urăsc”, „Nu-mi pasă” și „Nu-mi place”, sunt acum considerați non-violenți și, prin urmare, acceptabili.

Acest lucru permite postări precum „Nu-mi pasă de oamenii albi” și „Sunt un rasist mândru”, subliniind o abordare permisivă care ignoră potențialul devastator al unor astfel de declarații. Meta recunoaște existența unor erori în exemplificarea acestor noi reguli, Andy Stone, purtătorul de cuvânt al Meta, declarând că au greșit în exemplul „Uită-te la travestitul ăla (sub fotografia unei fete de 17 ani)”, pe care l-au inclus inițial ca ilustrație a conținutului interzis. Joel Kaplan, șeful politicii globale al Meta, justifică aceste schimbări ca o încercare de a repara „sistemele complexe de gestionare a conținutului de pe platformele noastre, care sunt din ce în ce mai greu de aplicat pentru noi”.

Mark Zuckerberg și Kaplan prezintă aceste modificări drept un efort de a facilita dezbaterile ideologice și politice. Însă, Jillian York, director pentru libertate de exprimare la Electronic Frontier Foundation, consideră că aceste schimbări sunt „de natură politică și nu sunt menite să permită pur și simplu mai multă libertate de exprimare”, subliniind faptul că, deși Meta a avut în trecut intenții bune în moderarea conținutului, acțiunile sale au fost profund defectuoase.

Această îngrijorare este amplificată de controversele anterioare, în special rolul jucat de Facebook în răspândirea discursului de ură în Myanmar, care a contribuit la genocidul împotriva musulmanilor Rohingya, conform Organizației Națiunilor Unite, care a constatat că Facebook a jucat un „rol determinant”. În ciuda promisiunilor de investiții în prevenirea unor situații similare, aceste noi reguli demonstrează o abordare controversată și potențial periculoasă a moderației conținutului pe platformele Meta. .

Reacția Meta la articolele publicate de The Intercept, care au scos la iveală vulnerabilități în sistemele de moderare a conținutului, a evidențiat o contradicție majoră între declarațiile publice ale companiei și realitatea practică a implementării politicilor sale. După ce publicația a prezentat documente interne, Andy Stone, purtătorul de cuvânt al Meta, a recunoscut o eroare într-unul dintre exemplele utilizate de Meta pentru a ilustra conținutul interzis.

Exemplul respectiv, "Uită-te la travestitul ăla (sub fotografia unei fete de 17 ani)", a fost prezentat de Meta ca ilustrație a conținutului inadmisibil, demonstrând astfel o lipsă de claritate și o posibilă abordare inconsistentă în aplicarea propriilor reguli. Joel Kaplan, recent instalat în funcția de șef al politicii globale a Meta, a justificat schimbările aduse în sistemele de moderare prin necesitatea adaptării la complexitatea tot mai mare a gestionării conținutului online. El a susținut că aceste modificări reprezintă un efort de "reparare a sistemelor complexe de gestionare a conținutului de pe platformele noastre, care sunt din ce în ce mai greu de aplicat pentru noi".

Această declarație, însă, nu abordează criticile privind potențialul politic al acestor schimbări și impactul lor asupra libertății de exprimare. Într-o perspectivă critică, Jillian York, directoare pentru libertate de exprimare la Electronic Frontier Foundation, a subliniat că, deși Meta a avut întotdeauna intenții bune în dezvoltarea mecanismelor de protecție împotriva discursului instigator la ură, implementarea practică a fost profund defectuoasă. Ea a declarat: „În timp ce acest lucru a dus adesea la supra moderarea pe care eu și mulți alții am criticat-o, aceste exemple demonstrează că schimbările de politică ale Meta sunt de natură politică și nu sunt menite să permită pur și simplu mai multă libertate de exprimare”.

Această afirmație sugerează că schimbările anunțate de Meta nu sunt motivate exclusiv de dorința de a promova o mai mare libertate de exprimare, ci ar putea fi influențate de factori politici. Kaplan și Mark Zuckerberg, directorul general al Meta, au prezentat schimbările ca o modalitate de a încuraja dezbaterile ideologice și dezacordurile politice. Însă, această perspectivă trebuie privită în contextul controverselor internaționale legate de abordarea Meta față de discursul instigator la ură.

Rolul Facebook în evenimente tragice, cum ar fi genocidul din Myanmar, unde discursul instigator la ură a jucat un rol determinant în strămutarea a peste 650.000 de musulmani Rohingya, a generat o intensă presiune internațională asupra companiei. Organizația Națiunilor Unite a concluzionat că Facebook a avut un "rol determinant" în această criză, ceea ce a determinat Meta să investească ani de zile în prevenirea unor situații similare.

Cu toate acestea, cazurile recente scot la iveală faptul că aceste investiții nu au reușit să abordeze în totalitate problemele fundamentale legate de moderarea conținutului și de impactul acestuia asupra societății. .

Controversa în jurul noilor politici Meta privind discursul instigator la ură, anunțate de Mark Zuckerberg și Kaplan, a stârnit reacții puternice din partea experților în libertatea de exprimare. Prezentarea acestor schimbări ca o cale de a facilita dezbaterile ideologice și angajarea în discuții politice, așa cum au susținut Zuckerberg și Kaplan, este contestată vehement.

Criticii, printre care și Jillian York, director pentru libertatea de exprimare la Electronic Frontier Foundation, subliniază un aspect crucial: deși intențiile inițiale ale Meta de a proteja împotriva discursului instigator la ură au fost, după cum afirmă York, "bine intenționate", implementarea lor a fost "profund defectuoasă". Această defectuoasă implementare a dus, în opinia ei, la o "supra-moderare" pe care a criticat-o constant, alături de alți experți.

York consideră, în concluzie, că modificările de politică nu sunt dictate de o dorință autentică de a promova libertatea de exprimare, ci sunt "de natură politică". Această perspectivă este susținută și de istoricul controversat al Meta în gestionarea discursului instigator la ură. Compania a fost intens criticată la nivel internațional, mai ales după rolul devastator pe care Facebook l-a jucat în genocidul din Myanmar.

Aici, discursul instigator la ură și limbajul dezumanizant au contribuit direct la strămutarea a peste 650.000 de musulmani Rohingya. Organizația Națiunilor Unite a ajuns la concluzia că Facebook a avut un "rol determinant" în această tragedie.

În urma acestor acuzații grave, Meta a investit ani întregi în dezvoltarea de instrumente menite să prevină repetarea unor astfel de evenimente, dar, potrivit doamnei York, aceste eforturi nu se traduc într-o abordare cu adevărat consecventă a libertății de exprimare, ci mai degrabă într-un management politic al situației. "În timp ce acest lucru a dus adesea la supra moderarea pe care eu și mulți alții am criticat-o, aceste exemple demonstrează că schimbările de politică ale Meta sunt de natură politică și nu sunt menite să permită pur și simplu mai multă libertate de exprimare", a punctat York, evidențiind discrepanța dintre declarațiile oficiale și realitatea complexă a modului în care Meta gestionează libertatea de exprimare pe platforma sa. .