Excluderea temporară a articolului 5 pentru aderarea Ucrainei la NATO: Acordul lui Zelenski

Tensiunile dintre Moscova şi Occident ating cote maxime, amplificate de atacurile ucrainene asupra teritoriului rus cu rachete occidentale şi de testele ruseşti cu rachete hipersonice, inclusiv ameninţări nucleare. Pe acest fundal exploziv, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat condiţiile sale prealabile pentru negocieri cu Rusia, declarând în mod categoric necesitatea unor garanţii ferme de securitate din partea NATO, înainte de a se aşeza la masa negocierilor cu Kremlinul.

Această poziţie a fost exprimată în urma unei vizite de susţinere la Kiev a noii şefe a diplomaţiei europene, Kaja Kallas, şi a noului preşedinte al Consiliului European, Antonio Costa, vizită cu o puternică semnificaţie simbolică, efectuată chiar în prima zi a mandatului lor. Zelenski subliniază necesitatea unui sprijin militar substanţial din partea aliaţilor săi, cerând "arme, inclusiv un număr suficient de arme cu rază lungă de acţiune, de diferite tipuri". Însă, cererea sa se extinde dincolo de arsenalul militar, insistând asupra unui angajament clar al NATO: "Invitarea Ucrainei de a adera la NATO este necesară pentru supravieţuirea noastră," a afirmat preşedintele ucrainean, în contextul în care Moscova a justificat invazia cu intenţia de a preveni o apropiere între Kiev şi Alianţa Nord-Atlantică.

O declaraţie tranşantă a lui Zelenski a subliniat această dependenţă: "Numai când vom avea toate aceste elemente şi vom fi puternici, va trebui să stabilim (...) agenda întâlnirii cu asasinii". Vizita lui Kallas şi Costa a transmis un mesaj clar de solidaritate cu Ucraina, într-un moment marcat de retrageri ale forţelor ucrainene pe front şi de temeri legate de o posibilă schimbare a politicii americane sub preşedinţia lui Donald Trump, scenariu care ar putea afecta substanţial ajutorul militar acordat Kievului. Armata rusă a raportat cucerirea a două noi sate din estul Ucrainei, Illinka şi Petrivka, un avans semnificativ care aminteşte de primele săptămâni ale invaziei.

În paralel, infrastructura energetică ucraineană a fost ţinta unor atacuri repetate, ducând la întreruperi masive de curent electric, în prag de iarnă. Kaja Kallas a recunoscut gravitatea situaţiei, subliniind totodată şi costurile uriaşe suportate de Rusia în acest conflict. Preşedintele Zelenski a solicitat anterior NATO să ofere protecţie regiunilor ucrainene aflate încă sub controlul Kievului, sugerând implicit o posibilă renunţare temporară la recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia.

Această sugestie contrastează cu cererea lui Vladimir Putin, care solicită cedarea a patru regiuni din sud şi est, alături de Crimeea, şi renunţarea la aderarea la NATO. Kaja Kallas a subliniat rolul crucial al NATO în securitatea Ucrainei: "cea mai puternică garanţie a securităţii este apartenenţa la NATO".

Însă, există o rezistenţă semnificativă în cadrul NATO faţă de acordarea rapidă a statutului de membru Ucrainei, din teama unei escaladări a conflictului. Kallas a menţionat chiar şi posibilitatea trimiterii de trupe europene în Ucraina, pentru a contribui la aplicarea unei eventuale încetări a focului, o opţiune ce implică riscuri majore.

Ea a susţinut necesitatea "menţinerii ambiguităţii strategice" în această privinţă. Zelenski însă estimează că jumătate din aliaţi îşi vor retrage sprijinul dacă o astfel de cerere ar fi făcută.

UE îşi menţine obiectivul de a plasa Ucraina într-o poziţie puternică pentru negocieri, dar recunoaşte dificultăţile în a obţine un consens între cele 27 de state membre pentru noi măsuri de sprijin. Atacurile ruseşti au continuat, cu victime civile raportate la Herson. .

Tensiunile dintre Moscova şi Occident au atins cote maxime, în contextul loviturilor ucrainene asupra teritoriului rus, efectuate cu rachete americane şi britanice, şi al testării unei rachete hipersonice ruseşti, însoţite de ameninţări nucleare. Această escaladare a conflictului a avut loc în prima zi a mandatului noii şefe a diplomaţiei europene, Kaja Kallas, şi a noului preşedinte al Consiliului European, Antonio Costa, ambii efectuând o vizită simbolică de sprijin la Kiev.

Întâlnirea preşedintelui Zelenski cu aceştia a urmat acestei vizite, context în care liderul ucrainean a reiterat necesităţile urgente ale ţării sale. Apelurile insistente la începerea negocierilor cu Moscova, inclusiv din partea unor aliaţi ai Kievului, au fost contracarate de declaraţiile ferme ale preşedintelui Zelenski. Acesta a subliniat nevoia stringentă de "arme, inclusiv un număr bun sau suficient de arme cu rază lungă de acţiune, de diferite tipuri", considerând acest sprijin militar esenţial pentru supravieţuirea Ucrainei.

Mai mult decât atât, Zelenski a pledat pentru "un pas înainte cu NATO", declarând explicit că "invitarea Ucrainei de a adera la NATO este necesară pentru supravieţuirea noastră". Această afirmaţie vine în contextul în care Moscova susţine că invazia Ucrainei a fost declanşată pentru a preveni o apropiere între Kiev şi Alianţa Nord-Atlantică.

Între timp, Zelenski a precizat că deschiderea negocierilor cu Rusia nu va fi luată în considerare decât după ce Ucraina va fi dotată cu armamentul necesar şi va fi consolidată militar. În cuvintele sale: "Numai când vom avea toate aceste elemente şi vom fi puternici, va trebui să stabilim (...) agenda întâlnirii cu asasinii". Vizita lui Antonio Costa la Kiev a fost definită de acesta ca "un mesaj clar", reafirmat prin declaraţia: "Suntem alături de Ucraina şi continuăm să îi oferim tot sprijinul nostru".

Acest sprijin este crucial într-un moment în care forţele ucrainene se retrag pe front, iar perspectivele privind viitorul sprijin american, în contextul iminentei preluări a funcţiei prezidenţiale americane de către Donald Trump, sunt incerte şi generează temeri la Kiev. Aceste îngrijorări sunt amplificate de progresele recente ale armatei ruseşti, care a anunţat capturarea a două sate din estul Ucrainei, Illinka şi Petrivka, marcand o intensificare a ofensivei ruseşti, comparabilă cu cea din primele săptămâni ale războiului.

Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ucrainene, culminând cu întreruperi masive de curent în prag de iarnă, accentuează şi mai mult gravitatea situaţiei. Kaja Kallas, cunoscută pentru poziţia sa fermă împotriva Moscovei, a remarcat gravitatea situaţiei, subliniind însă şi costurile ridicate suportate de Rusia: "Situaţia din Ucraina este foarte, foarte gravă, dar este clar că are, de asemenea, un cost foarte mare pentru Rusia". De asemenea, Kallas a reiterat importanţa apartenenţei la NATO ca garanţie a securităţii, afirmând: "cea mai puternică garanţie a securităţii este apartenenţa la NATO".

Însă, probabilitatea aderării rapide a Ucrainei la NATO rămâne redusă, din cauza reticenţei unor state membre care se tem de implicarea într-un conflict direct cu Rusia. Anterior, preşedintele Zelenski a solicitat NATO să ofere protecţie regiunilor ucrainene aflate încă sub controlul guvernului de la Kiev, sugerând o eventuală renunţare temporară la recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia, o decizie care ar putea fi determinată de lipsa de sprijin din partea aliaţilor. Preşedintele rus Vladimir Putin condiţionează încetarea ostilităţilor de cedarea a patru regiuni din sud şi estul Ucrainei, pe lângă Crimeea, şi de renunţarea la aderarea la NATO.

Kaja Kallas a adus în discuţie şi posibilitatea desfăşurării de trupe europene în Ucraina, pentru a contribui la aplicarea unei eventuale încetări a focului, recunoscând riscul unui conflict direct cu Rusia, dar sugerând menţinerea "ambiguităţii strategice" pe acest subiect. Zelenski a estimat că "jumătate dintre aliaţi şi-ar înceta sprijinul" dacă Kievul ar face o astfel de cerere.

Uniunea Europeană va continua să încerce să plaseze Kievul într-o poziţie "puternică" în cazul unor negocieri cu Moscova, dar Kallas a recunoscut dificultăţile în ceea ce priveşte consensul între cele 27 de state membre pentru o intensificare a sprijinului acordat Ucrainei. Atacurile ruseşti au continuat, cu un bilanţ tragic la Herson, unde trei persoane au murit şi 11 au fost rănite în explozia unui microbuz. .

Tensiunile dintre Moscova şi Occident au atins cote maxime, context amplificat de atacurile ucrainene asupra teritoriului rus, efectuate cu rachete de provenienţă americană şi britanică, şi de lansarea unei rachete hipersonice experimentale de către Rusia, însoţită de ameninţări nucleare. Această escaladare a conflictului se petrece în momentul în care presiunea pentru începerea negocierilor cu Moscova creşte, inclusiv din partea aliaţilor Kievului.

Însă, preşedintele Volodimir Zelenski a subliniat ferm necesitatea continuării sprijinului militar substanţial din partea partenerilor occidentali, declarând explicit: "Ţara noastră are nevoie de arme, inclusiv un număr bun sau suficient de arme cu rază lungă de acţiune, de diferite tipuri". Necesitatea integrării în NATO a fost, de asemenea, reiterată cu fermitate de către liderul ucrainean, afirmând că "Invitarea Ucrainei de a adera la NATO este necesară pentru supravieţuirea noastră".

Această afirmație vine în contrast direct cu justificarea Moscovei pentru invazia Ucrainei, pretextată de o presupusă apropiere periculoasă între Kiev şi Alianţa Nord-Atlantică. Zelenski a exprimat o atitudine decisă, declarând: "Numai când vom avea toate aceste elemente şi vom fi puternici, va trebui să stabilim (...) agenda întâlnirii cu asasinii".

Vizita președintelui Consiliului European, Antonio Costa, la Kiev, a fost interpretată ca un mesaj puternic de solidaritate, acesta declarând jurnaliștilor: "Suntem alături de Ucraina şi continuăm să îi oferim tot sprijinul nostru". Acest gest de susținere vine într-un moment critic, marcat de retragerea forțelor ucrainene de pe anumite sectoare ale frontului şi de îngrijorarea crescândă legată de posibile schimbări în politica americană faţă de Ucraina, odată cu iminenta preluare a preşedinţiei de către Donald Trump.

Armata rusă a anunţat, duminică, cucerirea a două noi sate în estul Ucrainei, Illinka şi Petrivka, indicând o intensificare a ofensivei ruseşti într-o regiune unde progresele militare ruseşti au atins un nivel nemaiîntâlnit din primele săptămâni ale războiului. Situaţia este exacerbată de atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ucrainene, provocând pene masive de curent în contextul apropierii iernii. Kaja Kallas, fost prim-ministru al Estoniei şi cunoscută pentru poziţia sa fermă împotriva Moscovei, a atras atenţia asupra gravităţii situaţiei, afirmând: "Situaţia din Ucraina este foarte, foarte gravă, dar este clar că are, de asemenea, un cost foarte mare pentru Rusia". Preşedintele Zelenski a solicitat, vineri, NATO să ofere protecție regiunilor ucrainene aflate încă sub controlul guvernului de la Kiev, sugerând o posibilă renunțare temporară la eforturile de recucerire a teritoriilor ocupate de Rusia.

Vladimir Putin condiţionează încetarea ostilităților de cedarea a patru regiuni din sudul şi estul Ucrainei ocupate parțial de Rusia, precum şi de Peninsula Crimeea, anexată în 2014, şi renunţarea la aderarea la NATO. Kaja Kallas a reafirmat importanța apartenenţei la NATO pentru securitatea Ucrainei, declarând: "cea mai puternică garanţie a securităţii este apartenenţa la NATO". Cu toate acestea, diplomații occidentali consideră puţin probabilă acordarea rapidă a statutului de membru al NATO Ucrainei, având în vedere reținerea unor state membre, temătoare de o escaladare directă a conflictului cu Rusia.

Kaja Kallas a propus o abordare mai ambiguă în privința trimiterii de trupe europene în Ucraina pentru aplicarea unei posibile încetări a focului, argumentând că "Ar trebui să menţinem ambiguitatea strategică pe acest subiect". Preşedintele Zelenski a estimat că o astfel de cerere ar putea duce la pierderea sprijinului a "jumătate dintre aliaţi".

UE va continua să se străduiască să consolideze poziţia Ucrainei în vederea unor eventuale negocieri cu Moscova, însă Kallas recunoaşte dificultăţile crescânde în coordonarea eforturilor celor 27 de state membre pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei. Atacurile rusești au continuat duminică, iar la Herson, trei persoane au decedat şi 11 au fost rănite în explozia unui microbuz. .

Observator, mai mult decât o simplă sursă de știri. Ne dedicăm să vă prezentăm informațiile despre oameni, așa cum ar trebui să fie: clare, concise și relevante pentru viața dumneavoastră.

Ne străduim să fim oglinda societății, reflectând atât evenimentele majore, cât și poveștile cotidiene care definesc experiența umană. În acest spirit, vă invităm să participați la o scurtă sondă de opinie legată de alegerile parlamentare recente.

Ați exercitat dreptul la vot? Răspunsul dumneavoastră, fie "Da", fie "Nu", ne ajută să înțelegem gradul de implicare civică și să adaptăm conținutul nostru pentru a reflecta mai bine nevoile publicului. Pentru o informare completă și actualizată, vă recomandăm să ne urmăriți și pe platformele Google News și WhatsApp, unde veți găsi știrile Observator în timp real, beneficiind de o experiență media optimizată.

Ne angajăm să vă oferim o perspectivă echilibrată și pertinentă asupra evenimentelor, asigurându-ne că veți fi mereu la curent cu cele mai importante informații din țară și din lume. Suntem Observator - știrile așa cum trebuie să fie, pentru oameni.

Participați la sondajul nostru și contribuiți la o informare mai bună! Votați "Da" sau "Nu" la întrebarea: Ați mers la vot la alegerile parlamentare? Nu uitați să ne urmăriți pe Google News și WhatsApp pentru a fi la curent cu toate știrile importante. .

Alegerile parlamentare au avut loc recent, iar participarea cetățenilor la acest act democratic fundamental este esențială pentru buna funcționare a societății. Ați exercitat dreptul la vot? Această simplă întrebare, formulată adesea sub forma unui sondaj rapid – un simplu "Da" sau "Nu" – reflectă o realitate mult mai complexă.

Participarea la vot nu este doar o formalitate, ci un act civic de responsabilitate, o modalitate prin care fiecare cetățean își poate exprima opinia și poate contribui la modelarea viitorului țării. Indiferent de decizia individuală, fie că ați ales să mergeți la urne, fie că nu ați făcut acest lucru, este important să fim conștienți de impactul pe care îl are implicarea (sau neimplicarea) noastră în procesul electoral.

Informarea corectă este crucială înainte de a lua o decizie cu privire la vot, iar accesul la surse de știri credibile este fundamental în acest sens. Pentru a vă ține la curent cu cele mai recente evenimente și analize legate de alegeri, vă recomandăm să urmăriți știrile Observator, disponibile și pe Google News și WhatsApp.

Aceste platforme oferă o acoperire extinsă a evenimentelor politice, permițându-vă să fiți informați și să vă formați o opinie solidă. Participarea activă la viața politică este responsabilitatea fiecăruia dintre noi, iar alegerile parlamentare reprezintă o ocazie importantă de a ne exprima voința și de a influența cursul evenimentelor.

Așadar, reflectați asupra importanței votului și asupra impactului pe care îl are acesta asupra societății. .

Vrei să fii la curent cu cele mai recente știri? Atunci Observator este sursa ta ideală! Acum, poți accesa rapid și ușor informațiile noastre de actualitate prin intermediul mai multor canale, pentru o experiență completă și personalizată. Nu doar că poți urmări Observator la televizor, dar îți oferim și acces facil prin platformele digitale cele mai populare.

Descoperă cele mai noi evenimente și analize pe Google News, unde vei găsi fluxul nostru de știri actualizat constant. Pentru o experiență rapidă și directă, te invităm să te abonezi la serviciul nostru WhatsApp.

Aici vei primi notificări imediate cu cele mai importante știri ale zilei, fără a fi nevoit să cauți printre diverse surse. Alege metoda care ți se potrivește cel mai bine și rămâi conectat cu Observator! Fie că preferi formatul clasic al știrilor televizate, rapiditatea Google News sau notificările prompte de pe WhatsApp, noi îți oferim flexibilitatea de a alege cum și când te informezi.

Stai informat cu Observator – esti mereu la curent cu ce se întâmplă în lume! .