Educație media în Finlanda: Modelul nordic de succes împotriva dezinformării, reflectat în prima poziție a indicelui european.

Succesul Finlandei în combaterea dezinformării se datorează unei abordări proactive şi integrate a educației media, implementată cu consecvență de-a lungul a peste cinci decenii. Încă din 1970, studiul mass-mediei a fost integrat în curriculumul școlar, evoluând organic odată cu transformările tehnologice, de la presa scrisă la platformele digitale actuale.

Această abordare, pionierat în Europa încă din 2013 prin adoptarea unei politici naționale dedicate, a culminat în 2019 cu integrarea completă a educației media în toate disciplinele, de la clasele primare până la gimnaziu. Cheia succesului, conform ministrului educației, Anders Adlercreutz, constă în colaborarea intersectorială: școli, mass-media, ziare, companii, biblioteci și muzee, toate contribuind la educarea celor 5,5 milioane de locuitori ai Finlandei.

Această inițiativă amplă vizează cultivarea gândirii critice, esențială pentru a contracara dezinformarea, în special într-o eră marcată de proliferarea rapidă a informațiilor online. „Educaţia informaţională este esenţială pentru a întări rezilienţa societăţii, iar Finlanda a înţeles acest lucru foarte devreme”, afirmă ministrul Adlercreutz, subliniind importanța evaluării critice a conținutului media, având în vedere scăderea ponderii informațiilor provenite din surse tradiționale.

Această abordare holistică se reflectă în rezultatele remarcabile obținute de Finlanda. Țara ocupă primul loc în Indicele european al educației media, elaborat de Institutul pentru Societatea Deschisă din Bulgaria din 2017, evaluând capacitatea a 41 de țări de a combate dezinformarea pe baza criteriilor precum calitatea educației, libertatea presei și încrederea în instituții.

Succesul Finlandei este strâns legat de încrederea ridicată a populației în instituțiile statului, conform lui Leo Pekkala, director adjunct al Institutului Național al Audiovizualului din Finlanda (KAVI). „Avem o mare încredere în forţele de apărare, armată, poliţie şi guvern.

De asemenea, avem încredere în oficialii noştri politici şi în mass-media”, declară acesta. Cu toate acestea, chiar și Finlanda, cu granița sa de 1.340 de kilometri cu Rusia, nu este imună la campaniile de dezinformare, așa cum avertizează ministrul Adlercreutz: „Nu sunt sigur că am fost pe deplin testaţi”, recunoscând totodată provocările aduse de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale. În sălile de clasă din Helsinki, elevii sunt pregătiți să facă față acestor provocări.

Saara Varmola, profesor în Helsinki, le pune elevilor întrebări precum: „Pot youtuberii şi streamerii să inducă în eroare? Este conţinutul sponsorizat o modalitate de a folosi informațiile pentru a influenţa?” Răspunsurile elevilor, precum cele ale lui Bruno Kerman („Da, se întâmplă ca youtuberii, streamerii şi oamenii de pe reţelele sociale să facă asta”) și Niilo Korkeaoja („Da, şi cine îi opreşte?”), reflectă conștientizarea problemelor legate de dezinformare. Ronja Turunen subliniază impactul educației primite: „Şcoala m-a învățat să interpretez mesajele transmise de mass-media, dar şi să citesc printre rânduri”.

Acest sentiment este împărtășit de alți elevi, demonstrând eficacitatea sistemului finlandez în cultivarea gândirii critice și a capacității de a verifica sursele de informații de pe platforme precum TikTok, Snapchat sau Instagram. Obiectivele educației media în Finlanda, potrivit lui Leo Pekkala de la KAVI, rămân constante de-a lungul timpului: cultivarea gândirii critice și formarea unor cetățeni informați și responsabili într-o societate democratică. .

Succesul Finlandei în combaterea dezinformării se bazează pe o abordare proactivă şi integrată a educaţiei media, implementată încă din 2013, când a fost adoptată o politică naţională în acest domeniu, una dintre primele din Europa. Această politică, integrată în 2019 în toate disciplinele şcolare, de la ciclul primar până la cel gimnazial, îşi propune să dezvolte competenţele cetăţenilor în analiza critică a conţinutului media, identificarea informaţiilor false şi dezovarea farsurilor online, transformând astfel educaţia media într-o adevărată competenţă civică esenţială.

Ministrul Educaţiei, Anders Adlercreutz, a subliniat importanţa acestei iniţiative pentru întărirea rezilienţei societăţii într-un context marcat de scăderea ponderii informaţiilor din mass-media tradiţională şi de proliferarea conţinutului online: „Educaţia informaţională este esenţială pentru a întări rezilienţa societăţii, iar Finlanda a înţeles acest lucru foarte devreme.” El a accentuat totodată necesitatea unei evaluări critice a informaţiilor: „este deosebit de important să putem evalua critic ceea ce citim”. Acest efort este reflectat în clasamentul Indicele European al Educaţiei Media, unde Finlanda ocupă primul loc din 2017, clasament creat de Institutul pentru Societatea Deschisă din Bulgaria şi care evaluează 41 de ţări pe criterii precum calitatea educaţiei, libertatea presei şi încrederea în societate.

Performanţa Finlandei este consistentă, fiind urmată în clasament de ţări nordice precum Danemarca, Norvegia, Estonia şi Suedia. Cheia succesului, potrivit ministrului Adlercreutz, constă în colaborarea intersectorială: „Şcoli, mass-media, ziare, companii, biblioteci, muzee… Toată lumea participă la această lucrare” pentru cei 5,5 milioane de locuitori. Această cooperare este susţinută de o înaltă încredere în instituţii, aşa cum subliniază Leo Pekkala, director adjunct al Institutului Naţional al Audiovizualului din Finlanda (KAVI): „Avem o mare încredere în forţele de apărare, armată, poliţie şi guvern.

De asemenea, avem încredere în oficialii noştri politici şi în mass-media.” Însă, chiar şi Finlanda, cu graniţa sa de 1.340 de kilometri cu Rusia, nu este imună la dezinformare, avertizează Adlercreutz: „Nu sunt sigur că am fost pe deplin testaţi”, recunoscând totodată provocările aduse de ascensiunea inteligenţei artificiale. În sala de clasă, la o şcoală din Helsinki, Saara Varmola, profesoară, le pune elevilor întrebări care stimulează gândirea critică: „Pot youtuberii şi streamerii să inducă în eroare? Este conţinutul sponsorizat o modalitate de a folosi informaţiile pentru a influenţa?” Răspunsurile elevilor, Bruno Kerman şi Niilo Korkeaoja, reflectă eficacitatea metodelor de învăţământ: „Da, se întâmplă ca youtuberii, streamerii şi oamenii de pe reţelele sociale să facă asta”, respectiv „Da, şi cine îi opreşte?” Această abordare educaţională, care se concentrează pe verificarea surselor de informaţii de pe platforme precum TikTok, Snapchat sau Instagram şi pe cultivarea gândirii critice, le oferă elevilor, precum Ronja Turunen, instrumentele necesare pentru a naviga în mediul online: „Şcoala m-a învăţat să interpretez mesajele transmise de mass-media, dar şi să citesc printre rânduri”. Istoria educaţiei media în Finlanda, cu începuturi în 1970, demonstrează o adaptabilitate constantă la schimbările tehnologice, menţinând însă constantă importanţa gândirii critice, după cum subliniază Leo Pekkala de la KAVI: obiectivul principal a rămas acela de a forma cetăţeni informaţi, capabili să participe activ la viaţa democratică. Cu toate acestea, rămâne o provocare majoră: asigurarea accesului la aceste competenţe pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru populaţia în vârstă, mai puţin familiarizată cu detectarea dezinformării online. .

Educaţia finlandeză, cu o istorie bogată în abordarea critică a mass-mediei, începând din 1970, se dovedește astăzi un scut eficient împotriva dezinformării online. Acest lucru este evidențiat de declarațiile studenților intervievați de AFP, care subliniază abilitățile dezvoltate în sistemul educațional finlandez pentru a naviga cu discernământ în peisajul complex al informațiilor digitale.

Ronja Turunen, o elevă, exprimă convingerea că școala a dotat-o cu instrumentele necesare pentru a "interpreta mesajele transmise de mass-media, dar şi să citesc printre rânduri”, demonstrând astfel eficiența unei abordări pedagogice axate pe gândirea critică. Această gândire critică, esențială în verificarea surselor de informații de pe platforme precum TikTok, Snapchat și Instagram, reprezintă o constantă în evoluția educației media finlandeze, așa cum remarcă Leo Pekkala de la KAVI.

Chiar dacă tehnologiile digitale au generat noi forme de dezinformare, obiectivul fundamental al educației finlandeze a rămas neclintit: cultivarea unor cetățeni informați și capabili să participe activ la viața democratică. Însă, provocarea nu este lipsită de complexitate.

Finlanda se confruntă cu necesitatea de a extinde această educație media la toate categoriile de populație, inclusiv la persoanele în vârstă, care pot fi mai vulnerabile la dezinformare online, asigurându-se că toți cetățenii sunt echipați cu abilitățile necesare pentru a discerne adevărul de fals în spațiul digital, în continuă evoluție. Experiența Finlandeză, cu o tradiție de peste cinci decenii în educația media, oferă un model relevant în lupta globală împotriva dezinformării, demonstrând că o abordare educațională proactivă și consistentă este esențială pentru construirea unei societăți democratice reziliente în era digitală. .