Dilema adolescenților ucraineni: frontul sau exilul occidental?

Studiind astăzi managementul afacerilor la o universitate din Bratislava, tânărul își amintește cu o detașare surprinzătoare de momentul crucial al plecării. Decizia, amânată până în ultima clipă, s-a concretizat într-un bilet de tren fără întoarcere, un act irevocabil marcat de ticăitul nemilos al ceasului.

„Am acționat fără nicio emoție”, a mărturisit el pentru Reuters, adăugând că toți cei prezenți au înțeles inevitabilitatea plecării sale. Plecarea a fost o ruptură dureroasă, un adio rostit pe peronul gării din Kiev, în timp ce trenul se îndepărta purtându-l departe de casă.

Mama sa, cu ochii umezi de lacrimi, își amintește de acel moment sfâșietor al despărțirii, de ultima îmbrățișare. Deși durerea despărțirii este palpabilă, convingerea că fiul său a luat decizia corectă îi oferă o oarecare mângâiere.

Amintirea biletului cu sens unic, simbol al unui nou început, este acum integrată în povestea vieții lui, o poveste care se scrie departe de casă, într-o țară străină, dar marcată profund de evenimentele din Kiev și de decizia curajoasă, deși plină de melancolie, a unui tânăr care a ales să-și construiască viitorul departe de tumultul războiului. Această decizie, deși luată fără manifestare vizibilă de emoții, a fost cu siguranță presărată cu momente intense de reflecție și cu o luptă interioară tăcută, mărturii ale unei maturități surprinzătoare pentru vârsta sa. .

Războiul din Ucraina a generat o multitudine de decizii dificile pentru tinerii săi cetățeni, iar traiectoriile lor de viață au fost profund marcate de conflict. În timp ce peste 190.000 de adolescenți ucraineni, cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani, au căutat refugiu în Uniunea Europeană, alții au ales o cale diferită, una marcată de sacrificiu și responsabilitate.

Printre aceștia se numără și Andri Kotik, un tânăr care, la împlinirea vârstei de 18 ani, în 2022, a luat o decizie curajoasă: s-a înrolat în armată imediat după ce a terminat școala de muzică. Decizia sa, departe de a fi una ușoară, a fost luată după o perioadă de reflecție profundă, așa cum mărturisește el însuși: „M-am gândit la toate și am decis că ar trebui să mă înrolez.

Am spus că voi merge să-mi apăr patria. Este mai bine să lupți, decât să fugi.

M-am gândit că voi regreta dacă nu mă duc”. Gestul său a fost unul de o maturitate ieșită din comun, însoțit de sacrificiul emoțional al familiei sale, care l-a pregătit cu grijă pentru această nouă și dură realitate. Introducerea lui Andri în viața adultă a fost brutală, marcată de experiența participării la eliberarea orașului Kherson, la sfârșitul anului 2022.

Amintirile primelor misiuni militare sunt încă vii în memoria sa, „Primele două misiuni militare au fost foarte, foarte înfricoșătoare. Apoi m-am obișnuit.”, marturisind totodată epuizarea fizică și psihică a camarazilor săi: „Toți băieții sunt foarte obosiți, toți trebuie să fie înlocuiți”.

La 21 de ani, Andri poartă povara războiului, admitând că acesta l-a schimbat profund: „Am scăpat de gândurile copilărești”, dar își păstrează speranța de a reveni, într-o zi, la pasiunea sa pentru muzică și de a-și întemeia o familie. Situația lui Andri reflectă o realitate dură a Ucrainei. Cu o armată epuizată și îmbătrânită, iar vârsta de recrutare redusă de la 27 la 25 de ani, presiunea internațională pentru recrutarea de tineri este tot mai mare.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat pe 4 decembrie, că Ucraina trebuie să ia decizii dificile: „De exemplu, atragerea tinerilor în luptă, credem noi, mulți dintre noi credem, că este necesară. În acest moment, tinerii de 18-25 de ani nu sunt în luptă”.

Kievul, conștient de situație, încearcă să contracareze exodul populației și să încurajeze întoarcerea cetățenilor aflați în străinătate, creând chiar un nou minister al unității naționale, cu scopul de a elabora politici de readucere a refugiaților, după cum a anunțat guvernul. Povestea lui Andri Kotik ilustrează doar o mică parte din sacrificiul enorm cerut de război, un sacrificiu care marchează profund destinul întregii generații tinere din Ucraina. .

Epuizarea și îmbătrânirea forțelor armate ucrainene reprezintă o criză majoră pentru Kiev, necesitatea consolidării acestora fiind stringentă. Această situație este amplificată de exodul masiv al tinerilor ucraineni, peste 190.000 de adolescenți cu vârste între 14 și 17 ani găsind refugiu în statele membre ale Uniunii Europene sub statut de protecție temporară de la începutul conflictului.

Această pierdere demografică semnificativă, combinată cu vârsta minimă de recrutare de 25 de ani (redusă de la 27 de ani în primăvară), creează o presiune imensă asupra capacității Ucrainei de a-și menține armata. Aliatul occidental, Statele Unite ale Americii, prin vocea secretarului de stat Antony Blinken, a evidențiat, miercuri, 4 decembrie, necesitatea unor decizii dificile pentru Ucraina.

Domnul Blinken a subliniat, într-un interviu, că „atragerea tinerilor în luptă, credem noi, mulți dintre noi credem, că este necesară. În acest moment, tinerii de 18-25 de ani nu sunt în luptă”.

Această declarație reflectă îngrijorarea profundă a partenerilor internaționali cu privire la capacitatea de apărare a Ucrainei pe termen lung. Pentru a contracara aceste tendințe, guvernul ucrainean a adoptat o strategie dublă: pe de o parte, se încearcă limitarea plecării cetățenilor, iar pe de altă parte, se depun eforturi pentru încurajarea reîntoarcerii ucrainenilor aflați în exil. Un pas concret în acest sens a fost aprobarea, marți, de către parlamentul ucrainean, a înființării unui nou Minister al Unității Naționale, condus de un vicepremier, care va avea ca obiectiv principal elaborarea unor politici eficiente de repatriere a cetățenilor, așa cum a anunțat guvernul.

Situația demografică complexă și presiunea geopolitică accentuată pun Ucraina într-o poziție extrem de dificilă, necesitatea unei soluții rapide și eficiente fiind evidentă. .