Deficit bugetar uriaș: Explicația ministrului Educației pentru măsurile din ordonanța „trenuleț” criticate de studenți

La începutul anului 2025, sistemul educațional românesc se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ. Întrebat de HotNews despre opiniile sale cu privire la măsurile din noua ordonanță referitoare la educație, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a recunoscut existența acestui deficit major, subliniind necesitatea unor intervenții imediate.

El a explicat că, indiferent de analizele critice asupra cauzelor acestei situații, realitatea impune acțiuni concrete. "Indiferent de ce ne-am dori sau credem noi, aceasta este realitatea dură de la care pornim la început de 2025," a afirmat ministrul, adăugând că, deși o analiză a cauzelor este necesară, aceasta nu elimină necesitatea de a acționa în contextul existent.

Guvernul, potrivit ministrului, a optat pentru o abordare graduală, evitând măsurile drastice și adoptând o atitudine rezervată, "cu atitudini și măsuri rezervate/reținute, nu drastice”, a precizat Daniel David. Ministrul David a admis că abordează această provocare cu "optimism rezervat," dar a reiterat angajamentul Coaliției de Guvernare de a considera educația o prioritate națională. El a subliniat importanța unei finanțări adecvate, care să asigure nu doar funcționarea sistemului, ci și dezvoltarea sa strategică.

În acest sens, ministrul a anunțat că bugetul alocat educației va fi ușor majorat față de anul precedent: "Finanțarea trebuie să susțină nu doar buna funcționare, ci și dezvoltarea strategică a sistemului”, a declarat el, precizând că educația "va primi un buget ușor mai mare ca anul trecut". Referitor la nemulțumirile exprimate de studenți și profesori, ministrul David a recunoscut dreptul acestora de a-și revendica drepturile, dar a subliniat totodată responsabilitatea Guvernului de a gestiona deficitul bugetar existent. "Oamenii din sistem au dreptul să-și ceară drepturile lor", a afirmat ministrul, adăugând că Guvernul va acționa pentru reducerea deficitului bugetar.

Contextul economic dificil și necesitatea de a echilibra cererile sistemului educațional cu constrângerile bugetare constituie, așadar, principalele provocări ale mandatului său. .

Proiectul de lege, denumit pe bună dreptate de studenți drept „retrograd și atac direct la educație și tineret”, a stârnit indignare generalizată în rândul comunității academice. Măsurile propuse, calificate drept „absurde” de către studenți, afectează grav accesul la educație și limitează drastic oportunitățile pentru tinerii din România. Unul dintre aspectele cele mai criticate este reducerea drastică a mobilității studenților.

Limitarea subvențiilor pentru călătoriile cu trenul, exclusiv între domiciliu și centrul universitar, reprezintă o lovitură puternică adusă accesului la educație. Această restricție nu se limitează doar la participarea la cursuri, ci afectează grav și participarea la stagii de practică, concursuri, conferințe și alte activități extracurriculare esențiale pentru dezvoltarea profesională și personală a tinerilor.

Studenții subliniază că această măsură contravine prevederilor Legii Educației Naționale și creează un precedent extrem de periculos pentru viitor, îngrădind libertatea academică și oportunitățile de carieră. Prin această decizie, Guvernul riscă să creeze un sistem educațional inegalitar, favorizând doar studenții din proximitatea centrelor universitare. O altă măsură condamnată cu vehemență de studenți este înghețarea burselor.

Lipsa indexării burselor sociale la rata inflației, combinată cu înghețarea fondurilor alocate pentru burse la nivel universitar, va duce la o criză economică profundă pentru mii de tineri. Această decizie va forța mulți studenți să renunțe la studii din lipsă de resurse financiare, amplificând abandonul școlar și accentuând inegalitățile sociale.

Concret, această situație va condamna la sărăcie mii de tineri, afectând grav accesul la educație, dezvoltarea personală și perspectivele lor profesionale. Impactul acestei măsuri va fi devastator asupra viitorului tinerilor din România. Inițial, proiectul prevedea și reducerea decontării transportului public local pentru studenți de la 90% la 50%.

Această prevedere, care a generat o avalanșă de critici, a fost ulterior retrasă într-o versiune revizuită a ordonanței, apărută sâmbătă. Chiar și cu retragerea acestei prevederi, proiectul continuă să genereze o profundă îngrijorare în rândul studenților, aceștia solicitând o revizuire completă a măsurilor propuse, considerate inacceptabile și profund dăunătoare sistemului educațional românesc. .