Daniel David: Politicieni și preoți, cheia salvării României de un vot alimentat de ură; oferta politică, catastrofală

David subliniază necesitatea unei schimbări radicale în abordarea guvernării. Nu este suficient ca politicienii să fie doar responsabili; ei trebuie să cultive un leadership demn de respect și încredere, un leadership care să inspire responsabilitate reciprocă între conducători și cetățeni.

Aspirația nu este către un guvern care se opune sistemului existent, ci către unul format din indivizi competenți, evitând astfel o simplă reciclare a vechilor figuri ministeriale. Prezența unor astfel de personalități, susține David, este esențială pentru o guvernare eficientă și credibilă.

Importanța alegerilor prezidențiale este, în viziunea sa, crucială. David propune o abordare strategică pentru partidele pro-europene, o abordare care merge dincolo de simplele strategii electorale.

El pledează pentru o colaborare strânsă cu societatea civilă, un dialog autentic care să ia în considerare nevoile și mesajele reale ale cetățenilor. Pe baza acestei înțelegeri profunde a realităților sociale, David sugerează elaborarea unei liste restrânse, cuprinzând circa cinci potențiali candidați la președinție.

Acești candidați ar trebui să provină din diverse domenii, nu doar din sfera strict politică, ci și din mediul socio-economic și din cel cultural-academic. O analiză sociologică amănunțită ar trebui să identifice candidatul cu cele mai mari șanse de succes, iar toate partidele pro-europene ar trebui să-și unească forțele în sprijinul acestuia.

Această strategie, crede David, este esențială pentru a asigura o reprezentare autentică și eficientă a intereselor cetățenilor. .

Daniel David, rectorul UBB, a analizat modul eficient de transmitere a mesajelor pro-europene și pro-occidentale, subliniind rolul crucial al liderilor credibili. Acesta consideră că prezența unor astfel de lideri, atât în sfera politică, cât și în spațiul public, elimină necesitatea unor argumente elaborate pentru a demonstra beneficiile integrării europene și a parteneriatului strategic cu SUA și NATO.

”Când ai un lider credibil nici nu-ți mai trebuie nu știu câte argumente, nu trebuie să le explici de ce România în Europa sau România într-o relație strategică cu SUA și cu NATO este o țară protejată și o țară care se dezvoltă economic”, a explicat David. Cu toate acestea, David subliniază necesitatea unei strategii de comunicare multi-nivel, adresându-se nu doar cetățenilor deja familiarizați cu valorile occidentale, ci și unor segmente ale populației mai vulnerabile la dezinformare. Este imperativ să se ajungă la populația din zonele rurale, afectată de pseudoștiințe și ocultism, dar și la electoratul antisistem, oferindu-le speranță și demonstrând că politicienii înțeleg problemele lor și le vor include în programele de guvernare.

”Acest mesaj trebuie transmis nu doar către indivizii deja emancipați care sunt legați de instituțiile vestice și care nu trebuie să fie convinși cu astfel de lucruri. Trebuie să ajungem la bunicii noștri din zonele tradiționale care au mintea contaminată în acest moment de abordări din acestea care nu sunt nici știință, nici religie, ci un fel de pseudoștiință și ocultism, dar și la oamenii care sunt antisistem, care trebuie să dobândească și să aibă o speranță că politicienii au înțeles problemele lor și că vor avea în planul de guvernare ceva pentru problemele lor”, a detaliat rectorul.

Această abordare trebuie să includă și diaspora română, asigurându-i protecția drepturilor și oferindu-i perspective de întoarcere în țară. Important este să se transmită un mesaj clar către segmentul antisistem, care să sublinieze că calea spre schimbare nu este distrugerea instituțiilor, ci reformarea lor internă, pentru a asigura bunăstarea tuturor.

”Deci dacă nu dai și un mesaj pentru zona antisistem, că da, s-a înțeles mesajul transmis, dar calea este nu să dăm foc la casă, nu să distrugem instituțiile, ci calea este să păstrăm instituțiile, dar să le schimbăm conținutul, astfel încât conținutul să le aducă și lor bunăstare”, a adăugat David. Analizând cauzele votului masiv anti-sistem, David atribuie o parte importantă ”ofertei catastrofale a sistemului politic, în ceea ce privește leadership-ul politic”, subliniind necesitatea ca partidele să promoveze lideri inspiraționali, capabili să conducă societatea în contextul actual. Rectorul UBB a evidențiat și rolul esențial al bisericii și al preoților în combaterea dezinformării. O parte din clerul care a susținut candidați suveraniști trebuie să conștientizeze caracterul anti-religios al unor mesaje propagandistice.

”Religia și biserica trebuie să se reorganizeze în sensul de a aduce învățătura bisericii întâi la propriii preoți și după aceea, ei s-o ducă spre credincioși, fiindcă foarte multă superstiție și foarte mult ocultism ajunge la oameni chiar de la preoți. Atunci când îți vine cineva care spune că inspirația îi vine direct de la Dumnezeu, lucrul acesta trebuie verificat cu atenție”, a explicat David.

Amestecul de elemente creștine cu superstiții și ocultism contravine învățăturilor biblice, reprezentând, în opinia lui David, o formă de blasfemie. Mesajele lui Călin Georgescu, de exemplu, sunt considerate de David ca fiind atât anti-religie, cât și anti-știință. Soluțiile pe termen lung se concentrează pe reformarea sistemului educațional, începând cu reducerea semnificativă a analfabetismului funcțional (aproximativ 40%), revizuirea programei școlare și pregătirea profesorilor pentru a promova gândirea critică și competențele necesare detectării dezinformării.

David propune ca, încă de la clasele primare, copiii să învețe să diferențieze informația de minciună, să identifice aberații precum afirmațiile despre microcipuri în băuturi, dezvoltându-și astfel imunitatea la manipulare. ”Aceste efecte nu le poți avea în educație decât în termen mediu sau lung, dar mi-ar plăcea să văd în clasele 1-4 că deja copiii înțeleg diferența între informație și minciună, că încep să detecteze lucruri aberante, cum ar fi când cineva spune că în Pepsi sunt microcipuri, lucruri care nu au nici nimic de a face cu înțelegerea științifică, dar sigur, pot fi explicate pe înțelesul copiilor de școală primară.

La fel în gimnaziu și în liceu”, a precizat psihologul. În loc de introducerea unor materii noi, David sugerează o predare diferită a materiilor existente.

Marginalizarea științei în spațiul public, inclusiv prin acceptarea unor ocupații pseudoștiințifice în codul ocupațiilor (numerologi, astrologi, prezicători), a contribuit la vulnerabilitatea populației la manipulare. David propune o revizuire a codului ocupațiilor pentru a clarifica diferența dintre profesiile bazate pe știință și cele bazate pe tradiție sau credințe, subliniind diferența esențială între, de exemplu, medic și vraci, astronom și astrolog, matematician și numerolog.

”Trebuie să separăm lucrurile. Eu nu sunt pentru a interzice diverse ocupații, dar hai să nu ne ascundem și să recunoaștem că unele sunt legate de raționalitate, de știință, iar altele vin pe o anumită tradiție, pe o anumită cultură.

Trebuie să fie foarte clar că nu-i totuna să fii medic sau vraci. Nu-i același lucru să fii astronom sau astrolog.

Nu-i totuna să fii matematician sau numerolog”, a concluzionat rectorul UBB. .

Rolul crucial al Bisericii și al preoților în combaterea dezinformării, așa cum îl vede rectorul UBB, David, este unul complex și necesită o reevaluare fundamentală. David subliniază o discrepanță îngrijorătoare: unii preoți, susținători ai unor candidați cu viziuni suveraniste, promovează, fără să conștientizeze, un mesaj profund anti-religios.

Această contradicție, în opinia sa, necesită o reformă internă a Bisericii. "Religia și biserica trebuie să se reorganizeze în sensul de a aduce învățătura bisericii întâi la propriii preoți și după aceea, ei s-o ducă spre credincioși, fiindcă foarte multă superstiție și foarte mult ocultism ajunge la oameni chiar de la preoți," explică rectorul, evidențiind pericolul infiltrării unor practici superstițioase și oculte, vehiculate chiar de către cei care ar trebui să promoveze credința autentică.

El atrage atenția asupra necesității unei verificări riguroase a pretențiilor de inspirație divină: „Atunci când îți vine cineva care spune că inspirația îi vine direct de la Dumnezeu, lucrul acesta trebuie verificat cu atenție”. Un amestec periculos de elemente creștine cu superstiții și practici oculte, conform lui David, nu doar contravine învățăturilor biblice, ci se apropie de blasfemie: „Când amesteci superstiția și ocultismul cu Dumnezeu, cu Iisus și cu te mai miri ce nu faci decât să ajungi în zona blasfemiei”.

Mesajele unor persoane precum Călin Georgescu, exemplifică rectorul, sunt considerate de el nu doar anti-religioase, ci și anti-știință. Combaterea acestei dezinformări necesită o abordare multi-fațetată, cu accent pe educație și pe o percepție corectă a științei. Soluțiile pe termen lung, crede David, implică o îmbunătățire radicală a sistemului educațional.

Psihologul subliniază problema stringentă a analfabetismului funcțional, estimat la circa 40% în rândul elevilor, și necesitatea unei revizuiri a programei școlare, alături de o pregătire adecvată a profesorilor pentru a promova gândirea critică și dezvoltarea competențelor. "Aceste efecte nu le poți avea în educație decât în termen mediu sau lung, dar mi-ar plăcea să văd în clasele 1-4 că deja copiii înțeleg diferența între informație și minciună, că încep să detecteze lucruri aberante, cum ar fi când cineva spune că în Pepsi sunt microcipuri, lucruri care nu au nici nimic de a face cu înțelegerea științifică, dar sigur, pot fi explicate pe înțelesul copiilor de școală primară.

La fel în gimnaziu și în liceu”, declară psihologul. Nu este vorba, precizează el, de introducerea unor materii noi, ci de o predare diferită a materiilor existente, care să stimuleze gândirea critică și capacitatea de discernământ. David consideră că marginalizarea științei în spațiul public, inclusiv prin decizii politice care au acordat recunoaștere unor ocupații lipsite de bază științifică, a contribuit la vulnerabilitatea populației față de manipulare și idei aberante.

El face referire explicită la acceptarea în codul ocupațiilor a unor profesii precum numerolog, astrolog sau prezicător. "Prin faptul că știința a fost marginalizată, oamenii au devenit foarte vulnerabili la manipulare, la tot felul de idei aberante”, afirmă rectorul.

Soluția, în viziunea lui, constă în modificarea codului ocupațiilor pentru a face o distincție clară între profesiile bazate pe raționalitate și știință și cele bazate pe tradiții sau credințe: „Trebuie să separăm lucrurile. Eu nu sunt pentru a interzice diverse ocupații, dar hai să nu ne ascundem și să recunoaștem că unele sunt legate de raționalitate, de știință, iar altele vin pe o anumită tradiție, pe o anumită cultură.

Trebuie să fie foarte clar că nu-i totuna să fii medic sau vraci. Nu-i același lucru să fii astronom sau astrolog.

Nu-i totuna să fii matematician sau numerolog”, conchide rectorul UBB. .

Rectorul UBB, David, subliniază rolul crucial pe care îl dețin preoții și biserica în combaterea răspândirii ideilor anti-religioase și anti-științifice. El consideră că o parte semnificativă a clerului care a susținut candidatul suveranist trebuie să conștientizeze natura profund anti-religioasă a mesajelor acestuia.

David pledează pentru o reorganizare fundamentală a Bisericii, începând cu o reeducare teologică riguroasă a preoților. Acesta este punctul de plecare, crede el, pentru a contracara infiltrarea superstițiilor și a practicilor oculte în predică și în viața religioasă, practici care, în opinia sa, ajung adesea la credincioși chiar prin intermediul unor membri ai clerului.

"Religia și biserica trebuie să se reorganizeze în sensul de a aduce învățătura bisericii întâi la propriii preoți și după aceea, ei s-o ducă spre credincioși, fiindcă foarte multă superstiție și foarte mult ocultism ajunge la oameni chiar de la preoți. Atunci când îți vine cineva care spune că inspirația îi vine direct de la Dumnezeu, lucrul acesta trebuie verificat cu atenție”, explică rectorul UBB.

El atrage atenția asupra faptului că amestecul de elemente creștine cu superstiții și practici oculte, așa cum se regăsește în mesajele unor figuri publice precum Călin Georgescu, contravine învățăturilor biblice și generează o formă de blasfemie. "Cei care au un minimum de cultură generală și teologică, spune David, vor înțelege că amestecul de elemente din creștinism, cu superstiții și ocultism contravin, de fapt, învățăturilor din Biblie.

„Când amesteci superstiția și ocultismul cu Dumnezeu, cu Iisus și cu te mai miri ce nu faci decât să ajungi în zona blasfemiei”, spune rectorul. Mesajele lui Călin Georgescu sunt nu numai anti-religie, ci și și anti-știință, adaugă David. Rezolvarea pe termen lung a acestei probleme, argumentează rectorul, necesită o reformă amplă a sistemului educațional.

Este imperativă reducerea semnificativă a analfabetismului funcțional, care afectează aproximativ 40% dintre elevi, însoțită de o revizuire a programei școlare și de o pregătire adecvată a profesorilor pentru a dezvolta gândirea critică și competențele necesare discernământului. David subliniază necesitatea de a cultiva încă din clasele primare capacitatea de a distinge între informație veridică și dezinformare, oferind exemple concrete, precum detectarea afirmațiilor false și aberante (de exemplu, "în Pepsi sunt microcipuri").

"Aceste efecte nu le poți avea în educație decât în termen mediu sau lung, dar mi-ar plăcea să văd în clasele 1-4 că deja copiii înțeleg diferența între informație și minciună, că încep să detecteze lucruri aberante, cum ar fi când cineva spune că în Pepsi sunt microcipuri, lucruri care nu au nici nimic de a face cu înțelegerea științifică, dar sigur, pot fi explicate pe înțelesul copiilor de școală primară. La fel în gimnaziu și în liceu”, spune psihologul.

El nu consideră necesară introducerea unor materii noi, ci o predare diferită a celor existente, concentrându-se pe dezvoltarea gândirii critice și a raționamentului științific. O altă componentă esențială a soluției, conform lui David, constă în reevaluarea rolului științei în societate, combătând marginalizarea acesteia prin decizii politice care au promovat ocupații pseudo-științifice. El critică acceptarea în codul ocupațiilor a unor profesii precum numerolog, astrolog sau prezicător, considerând că această incluziune a contribuit la vulnerabilitatea populației în fața manipulării și a ideilor aberante.

"Treptat, știința a fost marginalizată și scoasă din spațiu public, inclusiv prin decizii politice care au justificat în ochii oamenilor ocupații care nu au nicio legătură cu știința și le-au pus la același nivel”. David propune o revizuire a codului ocupațiilor pentru a diferenția clar profesiile bazate pe raționalitate și știință de cele bazate pe tradiție sau superstiție.

„Trebuie să separăm lucrurile. Eu nu sunt pentru a interzice diverse ocupații, dar hai să nu ne ascundem și să recunoaștem că unele sunt legate de raționalitate, de știință, iar altele vin pe o anumită tradiție, pe o anumită cultură.

Trebuie să fie foarte clar că nu-i totuna să fii medic sau vraci. Nu-i același lucru să fii astronom sau astrolog.

Nu-i totuna să fii matematician sau numerolog”, explică rectorul UBB. .

Combaterea dezinformării și promovarea gândirii critice necesită o abordare multi-facetedă, cu impact pe termen lung, axată în principal pe reforma sistemului educațional. Un prim pas crucial, subliniază un psiholog, constă în reducerea semnificativă a analfabetismului funcțional, care afectează aproximativ 40% dintre elevi.

Această statistică alarmantă evidențiază necesitatea unei schimbări radicale a programei școlare și a pregătirii profesorilor, pentru a dezvolta competențele necesare înțelegerii și aplicării principiilor științifice. "Aceste efecte nu le poți avea în educație decât în termen mediu sau lung, dar mi-ar plăcea să văd în clasele 1-4 că deja copiii înțeleg diferența între informație și minciună, că încep să detecteze lucruri aberante, cum ar fi când cineva spune că în Pepsi sunt microcipuri, lucruri care nu au nimic de a face cu înțelegerea științifică, dar sigur, pot fi explicate pe înțelesul copiilor de școală primară.

La fel în gimnaziu și în liceu”, explică psihologul, argumentând că nu este nevoie de introducerea unor materii noi, ci de o abordare diferită a celor existente, concentrată pe cultivarea gândirii critice încă din primii ani de școală. Problema este amplificată de marginalizarea științei în spațiul public, un proces gradual, susține rectorul UBB, facilitat de decizii politice care au acordat o legitimitate nejustificată unor ocupații lipsite de bază științifică, plasându-le pe același plan cu profesiile bazate pe rațiune și dovezi. Această acceptare a unor profesii precum numerolog, astrolog sau prezicător în codul ocupațiilor a contribuit la vulnerabilizarea populației în fața manipulării și a ideilor aberante. Rectorul UBB subliniază necesitatea unei revizuiri a codului ocupațiilor, pentru a clarifica diferența dintre profesiile bazate pe știință și cele ancorate în tradiții sau credințe.

"Trebuie să separăm lucrurile. Eu nu sunt pentru a interzice diverse ocupații, dar hai să nu ne ascundem și să recunoaștem că unele sunt legate de raționalitate, de știință, iar altele vin pe o anumită tradiție, pe o anumită cultură.

Trebuie să fie foarte clar că nu-i totuna să fii medic sau vraci. Nu-i același lucru să fii astronom sau astrolog.

Nu-i totuna să fii matematician sau numerolog”, explică rectorul UBB, pledând pentru o mai mare transparență și o delimitare clară între știință și pseudostiință în conștiința publică. Această clarificare este esențială pentru a combate eficient dezinformarea și a promova o societate bazată pe rațiune și cunoaștere științifică. .