Curtea de Apel și alegerile prezidențiale: Reacția Politico
Sursa imagine:
Curtea de Apel București a respins contestația lui Călin Georgescu, candidat de extremă dreapta, privind anularea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Decizia Curții Constituționale de anulare a fost motivată de o posibilă campanie de influență rusă pe TikTok, care l-a propulsat pe Georgescu în primul tur. Georgescu a acuzat justiția de "îngenunchiere", având cinci zile la dispoziție pentru a ataca decizia la Înalta Curte. Alegerile, prezentate ca o confruntare Est-Vest între Georgescu (pro-Rusia, anti-UE, anti-NATO) și Elena Lasconi, au fost anulate. Mandatul lui Klaus Iohannis a fost prelungit, în așteptarea unui nou scrutin. Georgescu contesta deciziile BEC nr. 230D/2024, 231D/2024 și 232D/2024 privind sistarea votării și încetarea activității BEC.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Alegerile prezidențiale, marcate de o confruntare acerbă între Călin Georgescu, un candidat pro-Rusia, vehement anti-UE și anti-NATO, și Elena Lasconi, reprezentanta centrului-dreapta, pro-europeană, au generat o polarizare profundă în societate, prezentând o fractură evidentă între orientarea spre Est și cea spre Vest a României. Rezultatul strâns și contestat a adus în prim-plan o criză politică majoră.
Georgescu, în urma respingerii contestației sale de către Curtea de Apel marți, a lansat acuzații vehemente la adresa sistemului judiciar, declarând cu amărăciune: „Justiția a fost din nou îngenuncheată”. A continuat, subliniind gravitatea situației: „prin ceea ce s-a întâmplat astăzi, poporul a fost condamnat să accepte corupția și nedreptatea ca stare de fapt”.
Această declarație incendiară reflectă dezamăgirea profundă a candidatului și a susținătorilor săi. Georgescu are la dispoziție cinci zile pentru a formula o nouă contestație, ceea ce sugerează o posibilă escaladare a conflictului juridic. Preocuparea majoră generată de candidatura lui Georgescu a provenit din aprecierile sale anterioare la adresa lui Vladimir Putin, președintele Rusiei, și amenințările sale directe privind oprirea ajutorului pentru Ucraina.
Aceste declarații au alimentat temeri justificate privind o posibilă apropiere excesivă de Kremlin în cazul unei victorii a sa. Contrastul a fost evident cu platforma Elenei Lasconi, care s-a angajat ferm la menținerea unui curs pro-occidental pentru România.
Această diferență fundamentală de viziune a definit esența alegerilor și a contribuit la intensificarea diviziunilor interne. Între timp, Guvernul român nu a anunțat încă măsuri concrete privind organizarea unui nou scrutin prezidențial, în timp ce președintele Klaus Iohannis își continuă mandatul, așteptând rezolvarea situației politice. Scena politică este în aşteptare, iar potențialii candidați se pregătesc pentru o posibilă repetare a procesului electoral, anticipând o campanie intensă și polarizată. Călin Georgescu a solicitat anularea a trei hotărâri ale Biroului Electoral Central (BEC): nr.
230D/2024, nr. 231D/2024 și nr.
232D/2024. Hotărârea 230D/2024 a dispus încetarea imediată a votării și a pregătirii pentru vot la secțiile din străinătate, precum și la cele din țară, pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, implicând și sistarea operării aplicațiilor informatice aferente.
Hotărârea 231D/2024 a vizat încetarea activității BEC și a Birourilor Electorale Județene, în urma deciziei Curții Constituționale privind anularea procesului electoral. În final, hotărârea 232D/2024 a adus modificări articolului referitor la indemnizațiile membrilor birourilor electorale din străinătate, din cadrul hotărârii 231D/2024.
Aceste decizii ale BEC, contestate vehement de Georgescu, stau la baza crizei actuale și vor fi supuse unui examen juridic amănunțit. .
